Rolul literaturii în

perioada pașoptistă
Realizat de
Boricean Maria, Gavrilă Alexandra, Guriță Crina, Popa Claudia,
Veres Eduard
Cuprins
1. Contextul istoric, politic și cultural

2. Pașoptismul – Trăsături definitorii

3. Articole programatice și de doctrină

 M. Kogălniceanu – Introducția la „Dacia literară”
 I.H.Rădulescu – Pentru poezie
 G.Alexandrescu – Câteva cuvinte în loc de prefață

4. Reprezentanți ai pașoptismului în poezie, proză și dramaturgie

5. Romantismul românesc

6. Relația dintre literatura populară și literatura pașoptistă

7. Ecouri ale pașoptismului in opera lui M.Eminescu

 Viziunea asupra predecesorilor
 Influența scriitorilor pașoptiști
 Texte reprezentative: Epigonii, La Heliade, O călărire în zori

8. Concluzii
Contextul istoric,
politic și cultural
Atmosfera epocii, societăți culturale, învățământul, presa, teatrul
Contextul istoric, politic și cultural
• Pașopt = 48
• Revoluția din 1848 = emanciparea societății
Contextul istoric, politic și cultural
Presa
• Multe reviste –> o singură revistă NAȚIONALĂ

Literatura
• Opere traduse –> originalitate

Teatrul
• Trupe străine ambulante –> trupe românești

Învățământul
• Străinătate –> școli gratuite în țară
Pașoptismul
Trăsături definitorii
Trăsături
• Inspirația din trecutul istoric
• Eliberare socială
• Frumusețile patriei
• Creațiile folclorice
• Reflectarea problemelor sociale
Articole
programatice și de
doctrină
• I.H.Rădulescu – Pentru poezie
• M. Kogălniceanu – Introducția la „Dacia literară”
• G.Alexandrescu – Câteva cuvinte în loc de prefață
Dacia literară
• Constituirea deplină a romantismului
pașoptist a fost marcată de programul
teoretic Introducție, redactată de
Mihail Kogălniceanu. Publicat în primul
număr al revistei, articolul-program
reprezintă manifestul literar al
romantismului românesc.
Dacia literară
• ”O foaie dar, care, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu
literatura națională, foaie care, făcând abnegație de loc, ar fi
numai o foaie românească, și prin urmare s-ar îndeletnici cu
producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie
bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura
noastră. O asemenea foaie ne vom sili să fie Dacia literară
[…]. Așadar foaia noastră va fi un repertoriu general al
literaturei românești.”
Cele patru puncte ale articolului
• “Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu
persoana.”
• “țălul nostru este realizarea dorinții ca românii să aibă o limbă și o
literatură comună pentru toți.”
• “ Dorul imitației s-a făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că
omoară în noi duhul național. Această manie este mai ales
covârșitoare ăn literatură. […] Traducțiile însănu fac o literatură. ”
• “ Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt
destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de
poetice pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să
avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații.”
Dacia literară
Revista este împărțită în 4 secțiuni:
• Științele exacte
• Științele morale și politice
• Literatura românească
• “Telegraful Daciei”
Câteva cuvinte în loc de prefață
Grigore Alexandrescu
• Grigore Alexandrescu debutat cu poezii publicate în Curierul
Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia sa a fost
influențată de ideile care au pregătit Revoluția din 1848
Reprezentanți ai
pașoptismului
În poezie, proză și dramaturgie
Reprezentanți ai pașoptismului

• Andrei Mureșanu • Alecu Russo

• Mihail Kogălniceanu • Nicolae Bălcescu
• Ion Heliade Rădulescu • Grigore Alexandrescu
• Vasile Alecsandri • Dimitrie Bolintineanu
• Costache Negruzzi
Andrei Mureșanu (1816-1863)
• Părintele imnului naţional al României
 (iulie 1848)
 OPERE:
• Către martirii români din 1848-1849
• Orfan la doar câţiva ani de la naştere
• Cele două căpăţâni goale
• •A fost singurul copil române!
Deşteaptă-te, sprijinit de mamă pentru a
•urma o şcoală
Eremitul din Carpaţi
• • A Mintea
studiat doi ani filosofia, apoi teologia
• •LaO privire
Blaj a legatpeste lumeprietenie cu George
o frumoasă
•Bariţ. 
Omul frumos
• •A fost
Simpatie la Viena
unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848
• Un rămas bun de la Braşov
• Luat prizonier de armata țaristă
• Un răsunet
• Poeziile patriotice cu caracter social nu i-au adus
lui Mureşanu venitul necesar supravieţuirii.
• Ca să mai câştige un ban, a lucrat la traduceri,
însă nici banii scoşi din traduceri nu i-au asigurat
un venit decent
 Mihail Kogălniceanu (1817-1891)
• • Mihail Kogălniceanu nu s-a considerat scriitor,
Mihail Kogălniceanu om politic, democrat, istoric, scriitor,
el insuși
ziarist nu părea
şi orator român. a-și prețui scrierile literare.
• Şi-a făcut studiile în Franţa şi Germania. 
• Kogălniceanu debutează literar in
• revista Alăuta românească
A fost profesor de istorie cu Împăratul
naţională la Academia și şi
Mihăileană
membru al Academiei Române.
braminul, si traduce Inelul lui Policrat a
• lui Schiller, scriere
Prim-ministru în Moldovape care
apoi o semnează
prim-ministru cu
al României.
pseudonimul klmn. 
• Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora ,
văduva colonelului Iorgu Scorţescu.
• Scrie și publică in diferite periodice: Nou chip
• de a face
La nouă curte și În
ani de la Revoluţiafilozofia
din 1848,provincialului in
Kogălniceanu participă
ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iaşi unde
Iași.
este chemat să se pronunţe în privinţa unirii. 
• • In
M. 1850, Mihail Kogălniceanu
Kogălniceanu a publicat
nu numai că vroia unirea principatelor
române, ci erade
în Gazeta şi un partizan hotărât
Moldavia, fărăalsemnătura,
independenţei
românilor 
prima parte dintr-un roman rămas neterminat,
• intitulat Tainele
Mihail Kogălniceanu ainimei.
decedat la Paris pe data de 20 iunie
1891. A fost înmormântat la cimitirul "Eternitatea" din Iaşi.
 Ion Heliade Rădulescu (1802-
1872)
• Poezie:
După obiceiul şi în spiritul vremii, Ion Heliade Proză:
Rădulescu învaţă limba greacă, înainte de a învăţa să
citească • Prolog la serbarea numelui preaînălțatului
• Sonet. La româneşte.
anul 1830
nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30
•• I.Heliade
Epigramă a fost un scriitor, filolog și om politic român,
membru fondator al Academiei Române. • Dispozițiile și încercările mele de poezie
• Visul (1836) (scriere memorialistică)
• La 1828 tipăreşte la Sibiu ”Gramatica românească”,
• prelucrată
O noapte pe după
ruineleun model francez.
Târgoviștii (1836) • Gheorghe Lazăr

•• Fondator
Odă asupraalaniversării
unor reviste, printre
de 2 sept. 1829care cea mai importantă • „Bată-te Dumnezeu!” (Coconița Drăgana)
(1836)
este considerată a fi Curierul Românesc, publicată in Țara
• Românească.
Odă la pavilionul grecesc (1836) • Coconul Drăgan

•• ALacumpărat la Cișmeaua lui Mavrogheni o tipografie, iar• Fata lui Chiriac

de (1838)
un poet exilat
sub atenta sa supraveghere s-a tipărit primul ziar
• românesc.
Calul, vulpea, lupul (1838) • Jupîn Ion

• În 1843(1838)
Epitafe făcea parte din Loja bucureșteană Frăția. • Domnul Sarsailă autorul

•• S-a implicat în evenimentele de la 1848, participând la

Poemul Zburătorul • Descrierea Europei după tratatul din Paris, de
redactarea Proclamației de la Islaz. Ioan Prosdociu 
Vasile Alecsandri (1821-1890)
• A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat,
membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului
românesc și al literaturii dramatice în România.

• Alecsandri și-a petrecut copilăria la Iași 

• În anul 1834, împreună cu Al. I. Cuza a fost trimis la studii la Paris.

• Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. 

• După înfrângerea mișcării pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. 

• După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris.

• A fost unul dintre fruntașii mișcării revoluționare din Moldova.

Redacteaza împreună cu Kogălniceanu și C. Negri Dorințele
partidei naționale din Moldova

• În 1863 ia naștere la Iași societatea Junimea, al cărui membru

onorific a fost până la sfârșitul vieții.

• În anul 1867 este ales membru al Societății literare române,

devenită Academia Română.

• Teatru:
• Chirița în Iași sau două fete
ș-o neneacă (1850)
• Teatru românesc.
Repertoriul dramatic al d-lui
Vasile Alecsandri (1852)
• Chirița în provincie (1855)
• Chirița în voiagiu (1865)
• Chirița în balon (1875)
PASTELURI:
• Serile la Mircești, Sfârșit de
toamnă, Iarna, Gerul,
Viscolul, Sania, Mezul
ierneii, La gura sobeii,
Bradul
Opere:
• Poezie: • Proză:
• Miorița
• Iașii în 1844
• Năluca • Un salon din Iași
• Românii și poezia lor
• Cucul și turturica
• O primblare la munți
• Balaurul • Borsec
• Tovarășul meu de drum
• Erculean • Malposta
• Blestemul
DOINE:
• Inelul și năframa Doina, Lunca țipă, lunca zbiară
Urâtul, Cântecul răzeșului
• Păunașul codrilor Cântecul plugarului, Cântecul
călugăruluI
• Soarele și luna Nevasta tâlharului, Copila murind
• Holera
• Bogatul și săracul
• Stejarul și cornul
• Călătorul
Constantin Negruzzi (1808 - 1868)
• A fost un om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă.
• Născut în Trifeştii Vechi (astăzi Hermeziu), este fiul lui Dinu
Negruzzi.
• Şi-a început învăţătura în greaca cu unul din dascălii greci
mai cu renume pe atunci în Iaşi, iar româneşte învăţă singur  
dintr-o carte a lui Petru Maior.
• Izbucnind Revoluţia din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl
său.
• La Chişinău face cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i
deşteaptă gustul pentru literatură.
• Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând
astfel viaţa politică, cum făceau toţi fii de boieri pe atunci.
• În acest timp publică câteva traduceri de poezii şi câteva
nuvele, care făcură mult efect.
• Este ales în 1837, deputat de Iaşi în Obşteasca
Opere
Amintiri de junețe: Poezii:
 Cum am învățat românește  Reverii (1837)
 Zoe  Domnul P. Prunco (1837)
 O alergare de cai  Apolog (variantă la Domnul P.
 Au mai pățit-o și alții Prunco) (1857)
 Toderică  Melancolie (1838)
 Negru pe alb (scrisori de la un prieten)  Gelozie (1840)
 La Maria (1839)
 Fabulă (1839)
Fragmene istorice:  Ursu și oaspeții săi
 Alexandru Lăpușneanul (1840)  Lupu și mielu
 Aprodul Purice (1837)
Teatru:
 Sobieski și românii (1845)  Cârlanii, vodevil într-un
 Regele Poloniei și Domnul act (1849)
Moldaviei (1839)  Muza de la Burdujăni (1851)
 Cântec vechi (1843)  Crispin, rival stăpână-său
Alecu Russo (1819-1859)
• A fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român
OPERE:
• Balada "Mioriţa" a fost culeasă de Alecu Russo, în Munţii Vrancei,
la Soveja, la mijlocul secolului XIX şi prelucrată de poetul Vasile
• Cântarea României (1850)
Alecsandri.
Amintiri interesant în Amintiri, Alecu Russo s-a făcut
• Memorialist
cunoscut mai mult ca polemist împotriva exagerărilor curentului
• latinist
Iașii șișilocuitorii
ca autor al
luipoemului
în 1840patriotic revoluționar Cântarea
României

APalatul lui la Revoluția

Duca Vodăde la 1848 din Moldova, după care a
•
• participat
luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj 
• Decebal și Ștefan cel Mare
• Alecu Russo a început să scrie în limba franceză la vârsta de 20
• de ani, dar
Piatra a publicat numai în limba română între 1846 și 1856
Teiului
• Activitatea cea mai importantă a desfășurat-o în anul 1855 la
• Stânca Corbului
revista România literară a lui Vasile Alecsandri. Aici au
apărut Cugetările, Amintirile și poemul Cântarea României.
Nicolae Bălcescu (1819-1852)
OPERE:
••A Puterea armată şi arta militară de la întemeierea
fost un istoric, scriitor și revoluționar roman.
Principatului
•Alături Valahiei
de fratele şi până
său mai acum,
mic, Barbu, 1844
a participat
la Revoluția din 1848.
• Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei
•Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și
românilor, 1845
Barbu, precum și două surori: Sevasta și
•Marghioala.
Despre stareaÎntr-un alt document
socială se mai
a muncitorilor plugari în
pomenește și de o altă soră: Eleni.
Principatele Române în deosebite timpuri, 1846
•Studiază la Colegiul Sfântul Sava, fiind pasionat
•deDrepturile românilor
istorie, avându-l către
coleg Înalta
pe Ion Poartă,
Ghica, iar 1848
ca
profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.
• Despre împroprietărirea ţăranilor, 1850
•Infintează împreună cu Ion Ghica și Christian
Tell o altă organizație secretă numită Frăția.
• Mersul revoluţiei în istoria românilor, 1850
•Eeste arestat la 13 septembrie 1848 de
•autoritățile Imperiului Otoman, 1850
Reforma socială a românilor, reușește să
evadeze și să treacă în Transilvania, de unde a
•fost expulzat
Mişcarea apoi de din
românilor autoritățile habsburgice.
Ardeal la 1848, 1851
• Moare la Palermo de tuberculoză la vârsta de 33
•deRomânii
ani. supt Mihai-Voievod Viteazul, 1878,
publicat postum de Alexandru Odobescu
Grigore Alexandrescu (1810-1885)
• A fost un poet și fabulist român.
• Rămâne orfan și sărac, dar de mic dovedește o inteligență
deosebită și o memorie extraordinară. Învață greaca și
franceza.
• A devenit elev la Colegiul Național „Sfântul Sava” din
București, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Ion
Heliade Rădulescu. Îi uimește pe toți prin talentul său
poetic.
• Un timp va locui acasă la Heliade, care-i va publica prima
poezie, Miezul nopții, în Curierul Românesc
• O vreme a fost ofițer, dar a demisiona
• Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului)
este întemnițat
• A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al
ziarului Poporul suveran.
• A murit sărac la București în anul 1885.
 OPERE
Poezii: Fabule:
• Catârul ce-și laudă
• Adio. La Târgoviște
nobilitatea
• Boul și vițelul • Eliza
• Uliul și găinile
• Încă o zi
• Bursucul și vulpea • Dervișul și fata
• Lupul moralist
• Câinele soldatului • Mormintele. La • Lișița, rața si gâsca
• Câinele
Drăgășani
și cățelul • Dreptatea leului
• Miezul nopții
• Candela • Vulpoiul predicator
• Meditație
• Răzbunarea șoarecilor • Lupul moralist
• Cântece de peste
Olt sau moartea lui Sion • Privighetoarea si păunul
• Corbii și barza • Măgarul răsfățat
• Catîrul cu clopoței • Dreptatea leului
• Papagalul si celelalte
paseri
• Vulpea, calul și lupul
• Câinele izgonit
• Lebăda și puii corbului
Dimitrie Bolintineanu (1819-1872)
• A fost un poet român, om politic, diplomat, participant
la Revoluția de la 1848.

• Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine

• Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut

de rude mai avute.

• La 22 de ani, se îndrăgosteşte de o fată de 19 ani pe care

o vede murind. Moartea ei l-a impresionat atât de tare,
încât a aşternut pe hârtie elegia ”O tânără pe patul
morţii”

• Se susține de timpuriu prin slujbe funcționărești.

• Pe la 1855 domnul Grigore Ghica i-a oferit o catedră de

literatură română la Iași.

• I se reeditează câteva dintre biografiile istorice.

• Tipărește culegerea Menadele și volumul de poezii

Plângerile României.
OPERE:
• Apa Bârsei ~ din volumul: Legende
Istorice • Cupa lui Ştefan ~ din volumul:
Legende Istorice
• Baia
• Dochia
• Bârlad
• Domnul Mavrogheni ~ din volumul:
• Cahul Legende Istorice
• Cântec • Edessa
• Conrad • Elegie
• Consiliul secret • Esmé
• Coroba • Fata de la Cozia ~ din volumul:
Legende Istorice
Romantismul
românesc
• Definiție
• Trăsături
• Ipostaze ale romantismului în Muntenia și Moldova
• Reprezentanți / opere
• Specificul romantismului pașoptist
Definiție
• Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în
ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa care a durat o
mare parte din secolul XIX. A fost o mişcare contra
raţionalismului care marcase perioada neoclasică, ce se va
pierde la apariţia spiritului romantic.
Context istoric
• Apare mai întâi în Germania și Anglia și se extinde treptat în
Franța și în restul Europei.
• Este precedat de preromantism („Sturm und Drang” = furtună
și avânt).
• Trecerea la romantism s-a produs liniștit în majoritatea
literaturilor europene, mai puțin în Franța.
Trăsături
•• Romanticii
Folosirea își propuneau
altor ca surse: de
motive specifice inspirație realitățile
 demoniacul, mortul viu,
naționale
copacul (elemente patriotice,
sacru, floarea dorința
albastră, ruinelede unitate națională),
• tradițiile
Procedeufolclorice, istoria, specific:
compoziţional legendele și miturile îndepărtate
antiteza
•• Personaje romantice: geniul, demonul, îngerul, sentimentalul,
Primează sentimentul, sensibilitatea umană aupra raţiunii
visătorul, răzvrătitul, însetatul după absolut.
•• Există
Introducerea
o strânsă unor noi categorii
legătură estetice:
între individ uratul, grotescul
și natură
fantasticul, macabrul, pitorescul, feericul
• Absolută libertate de creaţie, încercarea de a elibera actul
creației de orice convenții sau canoane clasice. De aici apare și
amestecul speciilor, o trăsătură a literaturii romantice.
• Cultul eului, exagerare a personalităţii, tema omului de geniu
• Predilecţia spre cosmic,  spre exotic, magic și fantastic, spre
nocturn, spre acvatic
Ipostaze ale romantismului în
Muntenia și Moldova
Muntenia
• Ion Heliade Rădulescu și
apariția romantismului în
Muntenia.
• Vasile Cârlova. Grigore
Alecsandrescu. Cezar Bolliac.
• Proza și teatrul
Moldova
• Apariția mai târzie prin
intermediul lui Gheorghe
Asachi.
• Primii romantici moldoveni-
Hrisoverghi și Negruzzi.
Reprezentanți și opere
II.III.
Romantismul
Romantismul dePreromantismul
I. la momentul
după momentul 1848 –1848un romantism
care se
prelungește, cu unele patriotic, vizionar
ecouri,  spre perioada primului
• Gheorghe Asachi-„Dafne”, „Culegere de poezii” , „Fabule
• Nicolae război
alese”. Bălcescu-„Drepturile mondial
românilor către Înalta Poartă”,
„Mersul revoluţiei în istoria românilor”.
•
• Alexandru
Ion HeliadeOdobescu-„Odă României” „Epitafe”, „Cântarea
Rădulescu-„Zburătorul”,
• Constantin
dimineții”. Negruzzi- „Alexandru Lăpușneanul”, „Sobieski și
• Andrei Mureșanu-„Deşteaptă-te,
românii”. române!”
••• Vasile Kogălniceanu-„
Bogdan
Mihail Cârlova-„Păstorul
Nouîntristat”,
chip de a „Rugăciune”,
Petriceicu Hașdeu-„Răzvan și Vidra”,
face „Ruinurile
curte,„Duduca
„ Iluzii Mamuca”
pierdute.
Târgoviștii”
Un întâi amor”.
• Mihai Eminescu-„La mormântul lui Aron Pumnul”, „Ce-ți doresc
•• Grigore
eu Alexandrescu-
ție, dulce
Dimitrie Românie”, „Boul și vițelul”,
„La Heliade”
Bolintineanu-„Legendele „Câinele
istorice”, și cățelul”,
„Macedonele” și
„Meditație”
„Reveriile”.
• Alexandru Macedonski-„Prima verba”, „Flori sacre”
• Alecu Russo-„Cântarea României” , „Amintiri”, „Palatul lui Duca
Vodă”.
Specificul romantismului
românesc
• Romantismul românesc prezintă caractere proprii, specifice
condițiilor sociale și politice din țara noastră.
• Principalele caracteristici ale romantismului românesc
pașoptist rămân patriotismul și lupta pentru realizarea idealului
național, o conștiință militară cetățenească, o inimoasă dăruire
și slujire a poporului.
Relația dintre
literatura populară
și literatura
pașoptistă
LITERATURA POPULARĂ LITERATURA PAȘOPTISTĂ

•CreaţiaLiteratura
literară
Caracter populara este
populară cuprinde: o
oral • Între
•Creaţia 1830din
Inspiraţia și 1860 se
trecutul istoric,
literară pașoptistă cuprinde:
•• Poezia obiceiurilor
Caracter
parte tradiţional
semnificativă • manifestă
din literatura
Odalupta pentru eliberare
•• Poezia
Caracterceremonialurilor
colectiv de trecere socială şi unitate
Comuniunea
a folclorului
• Poezia descântecelor
om-natura
românesc, •• pașoptistă,
Elegia
Istoria patriei care naţională;
reprezintă o
•• Caracter anonim •• perioadă
Preţuirea frumuseţilor
de efervescență patriei şi
Tema
• care
Creaţiaiubirii
înseamnă totalitatea
lirică în versuri • Meditația
Folclorul românesc
••• Caracter
Binele sincretic • creatoare,
ale creaţiei de
Epistola  folclorice,
înnoireînșicare
de
Creaţia și
producțiilor răul,
epică cu învingerea
înînțelepciunii
versuri •• Natura autohtonă
Satira
se reflectă a bogăţia şi
• binelui asupra
Creaţia epică răului
în proză racordare literaturii
• unui popor. • varietatea
Fabula manifestărilor
Dorul
Creaţiașiaforistică
jalea şi emignatică române la tendințele
• Pastelul
• Ireversibilitatea timpului spiritului popular;
• europene
Idila adaptate
• Reflectarea problemelor
• condițiilor
Sonetul concrete de la
sociale
• noi.
Balada ale epocii lor;
• Satirizarea viciilor orânduirii
feudale.
Ecouri ale
pașoptismului in
opera lui
M.Eminescu
• Viziunea asupra predecesorilor
• Influența scriitorilor pașoptiști
• Texte reprezentative: Epigonii, La Heliade, O călărire în zori
„Epigonii”
• Reprezintă manifestul literar al poetului, în care eminescu exprimă crezul
său artistic;
• Acesta crede că prezentul poate și trebuie să fie modelat, astfel că să
atingă măcar o mică parte din ceea ce reușeau, la vremea lor, înaintașii ;
• Autorul e convins că ideile mișcă lumea, iar printre făuritorii ei ar fi și poeții
- care dau glas năzuințelor unui neam; 
• În prima parte a poeziei eminescu își laudă predecesorii pentru meritul
intern al lucrărilor lor;
• Sunt elogiați: sihleanu, donici, eliade rădulescu , costache (constantin)
negruzzi etc.
• Partea a doua a antitezei, este o satiră la adresa contemporanilor
• Contemporanii nu sunt nominalizați – ei fiind: demagogi, superficiali,
sceptici, lipsiți de sinceritate.
„La Heliade”
• ”La heliade” de mihai eminescu, este o poezie a cărei primă
ediţie a fost publicată în revista „familia”, nr. 25 din 18/30 iunie
1867
• Oda este o manifestaţie spontană de cinstire a lui ion heliade
rădulescu într-un moment când se purtau discuţii în legătură cu
activitatea sa contradictorie
O călărire în zori
• În ceea ce privește fondul, ” O călărire în zori” dezvoltă și tema
romantică numită de francezi „la chevauchee“;
• În privința versificației, anghel demetriescu a arătat că
eminescu este sub influența lui bolintineanu;
• Cântecul are ritmul și versul din ”O noapte la alhambra” de
alecsandri
Concluzii