Transmiterea sinaptica si

fiziologia neuronilor
Tipuri de sinapse:
electrice si chimice.

Procese de modulare a
transmiterii sinaptice.

Circuite mici de
neuroni.
SISTEMUL NERVOS SOMATIC

Format din:
• sistemul nervos central (S.N.C.) sau axul
cerebro-spinal sau nevrax, reprezentat de
encefal şi măduva spinării;
• sistemul nervos periferic (S.N.P.) ce
cuprinde ganglionii nervoşi, nervii spinali
şi nervii cranieni.
• Tipurile de neuroni :
NEURONUL
Dupa sructura
• unipolari,
• pseudounipolari,
• bipolari
• multipolari.

Neuronii unipolari nu prezintă

decât axonul, polul receptiv fiind
difuz, excitaţiile fiind recepţionate
prin toată suprafaţa
pericarionului. Astfel de neuroni
sunt rari şi intră în structura
Retină, mucoasa olfactivă, în ganglionii Corti
ganglionii spinali
Funcţional neuronii pot fi:
• motori,
• senzitivi
• de asociaţie
• vegetativi
Neuron Classification

Figure 7.6
 După elementele care vin în contact se disting:

• sinapse neuroneuronale (axo-somatice, axo-

dendritice, dendro-denditice şi axo-axonice);
• sinapse neuroefectoare: neuromusculare între un
neuron şi o fibră musculară striată - placa motorie
sau joncţiunea neuromusculară; între un neuron şi
o fibră musculară netedă;
• de tip neuroglandular între un neuron şi o celulă
glandulară.
 Clasificarea sinapselor
După modalitatea de transmitere a impulsului nervos

- sinapse chimice, la care efectul

asupra zonei postsinaptice se exercită prin
producerea unei neurosecreţii de către zona
presinaptică. Aceste sinapse predomină la
mamifere şi la om.
-sinapse electrice, asemănătoare
morfologic cu cele chimice, dar la nivelul
lor transmiterea impulsului nervos
presinaptic asupra zonei postsinaptice se
face printr-un curent de acţiune.
Sinapsele electrice sunt formate din jonctiuni
comunicante sau jonctiuni gap

Citoplasma
celulei 1

Citoplasma
celulei 2

Molecule de conexinã
din celula

Lant proteic

Structura unei joncþiuni gap. sase molecule de conexinã dintr-o celulã se asambleazã si formeazã
un semi-canal care se uneste cu unul similar din membrana celulei învecinate. Rezultã un canal cu
un diametru de 1,6-2nm care face legãtura între citoplasmele celor douã celule (dupã Despopoulos,
Silbernagel, 1991).
 Sinapse electrice
• au spaţiu mai îngust - 2 nm (20-30
nm sinapsele chimice).

• formează joncţiuni lacunare sau “gap

junctions”, care se caracterizează prin
existenţa unor punţi de joasă
rezistenţă ionică, prin care ionii trec
uşor dintr-o celulă în alta.
Sinapsele chimice sunt formate dintr-o
componenta presinaptica si una postsinaptica
separate de un spatiu sinaptic
Transmiterea sinaptica chimica este mediata
de neurotransmitatori
 Clasificarea sinapselor
După natura neurotransmiţătorului chimic

• colinergice (acetilcolina),
• adrenergice (noradrenalina),
• dopaminergice (DOPA-mina),
• serotoninergice,
• gabaergice etc.
 Transmiterea sinaptică

1.Sinteza mediatorului

• Corpul celular şi la nivelul butonilor terminali.

2.Stocarea mediatorului
• rezervele presinaptice de mediatori chimici
3.Eliberarea mediatorului
• depolarizare a butonului terminal va determina un influx masiv de Ca++→
exocitoză.
4.Traversarea spaţiului sinaptic
5.Acţiunea postsinaptică a mediatorului
6. Potentialele postsinaptice
7.Inactivarea mediatorului
Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmiţătorului în sinapsele
chimice
Nicotina este un agonist competitiv pentru acetilcolina

O tigara contine 10 mg sau mai mult de nicotina. Prin fumul inhalat . 1-2mg
nicotina /tigara.
Nicotina creaza dependenta: ar trebui sa se reduca cu 95% concentratia de
nicotina pentru a reduce efectul adictiv.
Molecula de nicotina inhalata odata cu fumul de tigara ajunge in creier in 10
secunde. In creier, nicotina se cupleaza cu receptorul nicotinic de acetilcolina
Transmiterea sinaptica
Potenţial postsinaptic exitator PPSE
Sinapsele pot fi excitatoare.
1. SUMAŢIA TEMPORALĂ

dendrite corpul/axon
presinaptic postsinaptic

Potenţialul prag
-65

s s ss sss

2. SUMAŢIA SPAŢIALĂ

dendrite corpul/axon
“a”
Potenţialul prag
-65
“b” a b ba abb
presinaptic postsinaptic
Sinapsele pot fi excitatoare, inhibitoare.
Felurile de inhibiţie în SNC
• În dependenţă de starea electrică a membranei:
• depolarizare
• hiperpolarizare
• În corelaţie cu sinapsa
• presinaptică
• postsinaptică
• În dependenţă de orientarea neuronală
• - laterală
• - recurentă
• - reciprocă
• Fără participarea neuronilor inhibitori:
• inhibiţia pesimală
• inhibiţia după excitaţie
INHIBITIA POSTSINAPTICA
 POTENŢIALUL POSTSINAPTIC
EXCITATOR ŞI INHIBITOR
Neuron presinaptic Potenţialul postsinaptic excitator
Neurotransmiţător excitator
Na+
(EPSP)
Ext. -40
Ext.
Neuron -65
postsinaptic Int.
Int. -40 mV
-65 mV -85
++ +
+ s

Neuron presinaptic
Neurotransmiţător inhibitor Potenţialul postsinaptic inhibitor
Cl-
-40 (IPSP)
Ext. Ext.
Neuron -65
postsinapticl
Int. -65 mV Int. -85
-85 mV

- -- - s
Neurotransmitatorii inhibitori ca GABA sau
glicina determina potentiale postsinaptice
inhibitorii PPSI
Inhibitia presinaptica se poate face prin
intermediul proteinelor G
Sinapsele pot fi excitatoare, inhibitoare si
modulatoare

modulatoare
Transmiterea sinaptica poate fi influentata
prin procese de inhibitie presinaptica sau...
Transmiterea sinaptica poate fi influentata
prin procese de inhibitie presinaptica sau
postsinaptica
Inhibitie reciproca
Circuite mici de neuroni.

Operatii rapide, precise. Operatii lente, difuze, generalizate.

ex: cantatul la pian, cititul ex: adormirea, trezirea, schimbarea
starii emotionale, etc.
Circuitele sau retelele neuronale sunt de mai
multe tipuri
Circuitele neuronale in maduva spinarii
Procesarea informatiilor in diverse circuite se
poate face in serie sau in paralel