Parcul National Cozia

Melinte Darius
Zapciroiu Tudor
Localizare

 Parcul National Cozia se afla in intregime in partea estica a judetului Valcea.

Se gaseste in partea central-sudica a Carpatilor Meridioanli si are o suprafata
de aproximativ 17.100 ha. Limitele parcului sunt: partea de est a Muntiilor
Căpățânii, intregul Masiv Cozia si partea de sud-est a Muntiilor Lotrului.

Descriere
 Parcul national prezinta relief carstic cu varfuri ascutite, turnuri, creste
calcaroase, pesteri, cheiuri si multe altele.
 Fauna

 Parcul National Cozia adaposteste sase specii de mamifere: urs brun, lup, râs,
liliacul comun, liliacul mare cu potcoava si liliacul cu urechi late; doi
amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă si tritonul cu creastă; trei specii de
pesti: mreană vânată, zglăvoacă și dunăriță; precum si mai multe specii de
nevertebrate, dintre care amintim: rădașca, cosașul transilvan, croitorul mare
al stejarului si carabusul.
 Flora
 Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia, Narăţu, Doabra-
Călineşti. Principalele etaje de vegetaţie existente sunt reprezentate de
pădurile etajate , în functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m.
Compoziţia generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este
constituită majoritar  din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) şi specii de
amestec: carpen, cireş, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaţa arboretelor
cu vârsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale
cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Valoarea ştiinţifică a Parcului
Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor
forestiere şi de pajişti naturale, puţin modificate de om, de o mare
originalitate şi variabilitate. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme
variabile se datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful
de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse, factori care au
contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate.
 Flora micologică. Până în prezent au fost identificate peste 402
specii de ciuperci. Numărul combinaţiilor ciuperci-substrat este de
630 specii, foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de
plante. De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi
pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni,
Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii.
Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. Muntele Cozia prezintă
un interes deosebit şi din punct de vedere lichenologic. Comunităţile
de licheni de pe scoarţa arborilor, le considerăm drept sinuzii şi le
vom trata că subordonate  formaţiunilor forestiere în care vegetează.
 Muşchii. Dintre briofite au fost inventariate  în total 199 specii.
Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din
clasa Musci. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile
vegetale ale muntelui, şi s-au recoltat materiale saxicole 35 % ,
tericole 34 % , corticole 20 % , poliedafice şi supralignicole
11 %.
 Flora cormofitică. Din cercetări a rezultat o listă de 932
taxoni. Endemitele locale sunt în număr de 6: Achillea coziana,
Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa
coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele
carpatice sau dacice au un rol aparte în Masivul Cozia: Thlaspi
dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma,
Draba simonkaiana, Doronicum carpaţicum, Dianthus henteri,
Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith
ssp.
Hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria
transsilvanica etc. Dintre speciile rare
mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana,
Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp.
Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon,
Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc.
  De asemenea, avem şi specii de interes comunitar, cum ar fi
gălbenelele – Ligularia sibirica, specie protejată fiind inclusă şi
în Convenţia de la Berna. O caracteristică specifică a condiţiilor
ecologice de interferenţa fitoclimatică diferită o constituie
pătrunderea în masivul Cozia a unor specii forestiere xerofil-
termofile meridionale dinspre Munţii Banatului, cum ar fi:
mojdreanul (Fraxinus ornus), nucul (Juglans regia), scoruşul
grecesc (Sorbus graeca), scumpia (Cotynus coggygria), etc.,
care vegetează la altitudini de circa 700m şi mai ales a
gorunului mediteranean (Quercus delechampii, Quercus
polycarpa), care urcă până la 1200-1300m, record altitudinal în
Carpaţi. Se remarcă interferenţa speciilor eurasiatice cu cele
meridionale şi atlantice, la care se adaugă endemitele
carpatice şi endemitele locale.
Ce putem vizita in Parcul National Cozia?

 Prima atractie: masivii usor accesibili

 Intregul parc este o arie naturala protejata in special pentru ecosistemele care
isi duc veacul aici, asa ca drumetiile se transforma in adevarate momente de
relaxare. Daca esti un adevarat iubitor de munte, Parcul National Cozia iti ofera
numeroase trasee turistice pe care poti sa le iei linistit la pas, pentru ca muntii
nu sunt foarte inalti (varful Cozia are 1668 m) si sunt suficient de accesibili.
Exista cateva puncte de plecare spre varfurile masivilor: Pausa, Calimanesti,
Perisani, Gura Lotrului sau Turnu, iar traseele turistice sunt marcate.
 Iata mai jos trei idei de trasee turistice pe care poti sa le iei in calcul si sa le
parcurgi fara prea mare efort:
1. Gara Turnu – Curmatura de la Troita – Muntele Scortaru – Muchia Turneanu
– cabana Cozia (1573 m altitudine). Durata: intre 5 ore si 5 ore si jumatate.
Marcaj: banda rosie.
2. Manastirea Stanisoara – Muchia Vladesei-Durduc – Varful Cozia (1668 m
altitudine). Durata: intre 4 si 5 ore. Marcaj: banda albastra.
3. Brezoi – Valea Daneasa – Poiana tarsa (1280 m). Durata: intre 3 si 4 ore.
Marcaj: Punct rosu.
 Statiunile balneoclimaterice din zona
 Sa nu crezi ca la Cozia te asteapta numai munti, paduri si raul Olt, chiar daca
peisajele sunt spectaculoase. Zona este recunoscuta pentru izvoarele sale
termale, care au stat la baza dezvoltarii statiunilor balneoclimaterice
Calimanesti, Caciulata si Cozia.
 Schituri si manastiri
 Lacasurile de cult din zona Olteniei au farmecul lor, dovada stand numarul
mare de turisti care le viziteaza indiferent de anotimp. Una dintre ele
este Manastirea Turnu, o manastire de calugari, amplasata la poalele
masivului Cozia, pe malul Oltului. Manastirea are doua biserici, fiecare cu alt
hram; cea veche (1676) poarta hramul ”Intrarea in Biserica a Maicii
Domnului”, iar cea noua (1901) – ”Schimbarea la Fata”. Aici poti sa admiri
chiliile sihastrilor Daniil si Misail, iar in apropierea manastirii vei
descoperi Castrul Roman ”Arutela”, Baile termale de la Bivolari si stanca
”Masa lui Traian” – un promontoriu stancos care rasare din apele lacului de
acumulare Turnu. Potrivit legendei, numele i se trage de pe vremea
imparatului Traian, care ar fi luat masa aici in timpul cuceririi Daciei.
 Castrul Roman ”Arutela” se afla pe malul raului Olt, in apropierea
Complexului Hidroenergetic Turnu si a statiunii balneoclimaterice
Caciulata. Acesta dateaza din anii 137-138 d.C., fiind inclus pe lista
monumentelor istorice in anul 2004.
 Schitul Ostrov a fost ridicat intre anii 1518 si 1522 de catre domnitorul
Neagoe Basarab. Pe vremuri, acesta era un schit de calugarite; aici a ales
sa se calugareasca, de altfel, si Doamna Despina, sotia ctitorului.
 Evident, cea mai importanta manastire din zona Parcului National Cozia
este cea care-i poarta numele: Manastirea Cozia, din orasul Calimanesti.
Amplasat tot pe malul Oltului (dupa vechiul obicei al domnitorilor de a
ridica biserici pe malurile raurilor), lacasul de cult poarta hramul ”Sfanta
Treime” si este o ctitorie a domnitorului Mircea cel Mare.