Vinul Tămâioasa

de Pietroasele

NUME STUDENȚI: IONIȚĂ ANDREIA

JALBĂ ANDREEA
GRUPA: 1313
SERIA: B
 Cuprins
I. SCURT ISTORIC

 
II. DESCRIERE MERCEOLOGICĂ

 
III. DESCRIERE GEOGRAFICĂ

 
IV. POVESTE
 
V. CONCURENŢII
 
VI. PERSPECTIVELE PIEŢEI PRODUSULUI TRADIŢIONAL VIN
TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ DE PIETROASELE
 I.Scurt Istoric

 Această activitate a început pentru prima dată în ţara

noastră la „pepiniera pietroasa”, unde a fost înfiinţată, în
perioada 1893-1895, o colecţie care cuprindea, pe suprafaţa
de 10 ha, un număr de 737 soiuri de struguri pentru vin şi
masă, provenite de pe toate continentele, dar mai cu seamă
din europa.
 Cercetările au avut drept scop alegerea celor mai valoroase
soiuri de viţă de vie pentru refacerea viilor distruse de
invazia filoxerei şi au condus la stabilirea unor prime
orientări asupra potenţialului lor tehnologic şi al modului
de adaptare la condiţiile noastre de cultură.
CERCETĂRILE ÎNTREPRINSE PÂNĂ ÎN ANUL 2010 AU CONDUS LA
OMOLOGAREA UNOR CLONE ŞI SOIURI NOI, DUPĂ CUM URMEAZĂ:

 GRASĂ DE COTNARI 4 PT. (1975);

 BĂBEASCĂ NEAGRĂ 94 PT.(1975);
 MUSCAT DE HAMBURG 4 PT. (1980);
 TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ 36 PT. (1982);
 TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ 5 PT. (1989);
 GRASĂ DE COTNARI 45 PT. (1989);
 MUSCAT DE ADDA 5 PT. (1995);
 BUSUIOACĂ DE BOHOTIN 26 PT. (2000);
 FETEASCĂ NEAGRĂ 10 PT. (2009)
 II.Descrierea
Merceologică
• Zona de provenienţă: Dealul Istrița
producător: bachus sa pietroasa
tipul vinului: vs, demidulce
• Descrierea producătorului: un vin generos cu un buchet
delicat, în care descoperi aroma specifică a perelor
busuioace şi a strugurilor supracopţi. Poate fi savurat
alături de antreuri, pizza, carne de pasăre şi preparate
fine de desert.
• Descrierea degustătorilor:culoare oxidată, se simte un
pic de mucegai în aromă. Este un pic nenatural din punct
de vedere al aromei, nu reprezintă soiul. Are miros de
borhot, ceea ce înseamnă că ar fi putut fi ajutat cu
distilat din vin pentru a-i sprijini gradul alcoolic.
Nota: 70
pret: 6.53 ron
 III.Descrierea Geografică

•S t a ţ i u n e a d e c e r c e t a r e d e z v o l t a r e p e n t r u v i t i c u l t u r ă ş i v i n i f i c a ţ i e
pietroasa - buzău este filială a universităţii de ştiinţe agronomice şi
medicină veterinară din anul 2005. Este amplasată în zona centrală a
podgoriei dealu mare, care se întinde pe o lungime de cca 70 km între
valea teleajenului şi valea buzăului.
• Sediul staţiunii se găseşte în partea de vest a comunei pietroasele, la o
altitudine de 200 m, iar plantaţiile sale ocupă terenuri cu condiţii foarte
favorabile pentru cultura viţei de vie, caracteristice arealului viticol.
 Terenul staţiunii este
aşezat în pantă, având o
expoziţie predominant
sudică. Altitudinea sa
variază de la 130 m la baza
pantei până la 350 m la
limita sa superioară.
 Solurile sunt formate pe calcare
cochilifere. Roca mamă se
găseşte la mică adâncime, iar în
unele porţiuni apare la
suprafaţă. Între solurile cu
însuşiri distincte pot fi
enumerate: solurile scheleto-
calcaroase care ocupă
porţiunea superioară a
versantului, solurile coluviale
cu schelet în partea de mijloc şi
solurile coluviale cernoziomice
şi cernoziomurile propriu-zise
la baza pantei.
Reacţia solurilor este  Solurile prezintă însuşiri

alcalină sau slab fizico-chimice favorabile

alcalină; ele au un culturii viţei de vie. Astfel,
solurile scheletice din
conţinut ridicat în partea superioară a
carbonat de calciu, versantului, bogate în
care variază între 14% calcar, sunt indicate
în orizontul a şi 20- pentru cultura soiurilor
36% în orizontul b; în destinate producerii de
orizontul c predomină vinuri dulci, în special a
adesea roca mamă celor aromate, iar solurile
mai bogate de la baza
calcaroasă.
versantului sunt indicate
pentru cultura soiurilor de
masă.
Etichetă
IV.Favorabilitatea deosebită a Centrului viticol
Pietroasa în cadrul podgoriei Dealul Mare

 Prin condiţiile sale de climă şi sol, centrul viticol pietroasa

se distinge de restul podgoriei, beneficiind de câteva
premise foarte importante pentru producţia viticolă. Între
acestea se situează, în primul rând, solul scheletic cu
conţinut ridicat în carbonat de calciu, format pe roci
calcaroase, expoziţia terenului, bogatele sale resurse
heliotermice şi regimul destul de sărac în precipitaţii.
 V.Concurenți

Dobrogea Banat Transilvania Oltenia Moldova Muntenia

Murfatlar Cramele Jidvei SD Banu Bucium Provinum
Rom Recas Maracine Iasi

Karom SCDVV Prescon Mures Domeniul Cotnari Budureasca

Drinks Minis Coroanei
Segarcea

Vinvico VITICOLA SCDVV ICDVV-

Constanta CORCOVA Odobesti Valea
SRL Calugareas
ca

Alcovin Casa de Cramele

SRL vinuri Husi Rotenberg
 Sortiment oferit

 Gama de sortiment este una diversă.Fecare dintre producătorii de

vinuri aleg vinul alb şi negru.Întalnim atât vin sec,demisec,dulce.
Majoritatea producătorilor folosesc toate sortimentele de vin. Culoarea
acestui vin este galben-aramie, iar aromele ce amintesc de dulceata acadelelor
si miere, patate de tonuri intense de mucegai, par usor sintetice. Un vin
subtire, fara atac sau corp, usor nenatural. Apa, zahar, aroma si culoare!
 Prețul practicat

 Prețurile pentru vin se formează în baza puterii de

cumpărare a consumatorilor. Prețul vinului este un rezultat
al calității, dar și al numelui acestuia.
 Mod de distribuire

 În magazinele specializate;
Super-marketuri ;
Magazine mixte ;
Engross.
VI. PERSPECTIVELE PIEŢEI PRODUSULUI TRADIŢIONAL
VIN TĂMÂIOASĂ ROMÂNEASCĂ DE PIETROASELE

 Dealul Istriţa poartă, pe spinarea sa pietroasă, 5 comune, una mai

vestită decât alta, năieni, breaza, pietroasele, merei şi verneşti, fiecare
având comori inestimabile de istorie, arheologie şi legendă.
 Dintre aceste 5 localităţi, pietroasele este cea mai vestită, descoperirile
sale fiind, în ordine cronologică, tezaurul cloşca cu puii de aur, castrul
roman târziu localizat de odobescu la 1866, cetatea dacică de la gruiu-
dării, faima locurilor este completată de alte două comori: oamenii şi
vinul.
 Oamenii, care au intrat în istorie cu trei ocazii: odată fără voia lor,
datorită comorii descoperite aici, şi încă odată, prin priceperea lor în
cultivarea viţei de vie şi de asemenea, prin priceperea prelucrării
pietrei, lucru ce şi-a pus o amprentă veşnică pe arhitectura caselor şi a
cramelor din zonă. Nu oriunde în ţară şi în lume, strugurii erau presaţi
într-un lin de piatră, de dimensiuni impresionabile.
Carte de vizită
 Bibliografie

GHID TURISTIC BUZAU,EDITURA EDITGRAPH

WWW.IMAGINI.RO
WWW.PIETROASA.RO
WWW.PIETROASAVECHE.RO

„Aici la Pietroasa inima noastră de piatră s-a schimbat într-o

inimă de inimă”
- Nichita Stănescu, 1976