Capitolul 4

Mediul legislativ internaţional

DUPĂ PARCURGEREA ACESTUI CAPITOL VA TREBUI SĂ CUNOAŞTEŢI:

• Bazele sistemului legislativ;
• Care sunt factorii importanţi în jurisdicţia disputelor internaţionale;
• Problema protejării drepturilor de proprietate intelectuală;
• Diferenţele de legislaţie la nivel de state, care afectează programul de
marketing internaţional.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Bazele sistemului juridic

 Există trei sisteme juridice de bază moştenite din istorie:

 Sistemul comun, derivat din legislaţia englezească şi regăsit în ţări ca
SUA, Canada şi alte ţări de influenţă britanică;
 Codul civil, derivat din codul roman şi întâlnit în ţări ca Germania,
Japonia, Franţa;
 Legislaţia islamică, derivată din interpretarea Coranului, întâlnită în
Pakistan, Iran, Arabia Saudită;
 Sistemul ţărilor comuniste.
 Diferenţierile care există între aceste patru sisteme sunt importante mai mult
din punct de vedere teoretic, deoarece procesul legislativ diferă mult în cadrul
fiecărui sistem şi în acelasi timp între cele 4 sisteme.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Sistemul comun şi codul civil

 Sistemul comun este bazat pe tradiţii, practici anterioare, precedente stabilite

de puterea legislativă prin interpretarea statutelor, legislaţiei şi a regulilor din trecut.
 Codul civil este bazat în mare măsură pe sistemul legilor scrise.
 Sub acest cod, sistemul legislativ este separat în 3 componente: codul
comercial, codul civil şi codul penal.
 La nivelul acestor două sisteme juridice există diferenţieri importante.
 De exemplu, în sistemul comun proprietatea este definită prin utilizator, în
timp ce în codul civil aceasta este definită prin înregistare.
 Deşi majoritatea ţărilor folosesc un mix al codului civil cu sistemul comun,
diferenţierile de interpretare între aceste două sisteme se pot referi la contracte,
înţelegeri privind vânzările şi la alte aspecte legislative care au importanţă pentru
cei care fac afaceri pe plan internaţional.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Legislaţia islamică

 Baza acestui sistem juridic o constituie interpretarea Coranului.

 În el se regăsesc atât aspecte de natură religioasă, cât şi reguli ce coordonează
desfăşurarea activităţilor umane.
 În viziune generală, legislaţia islamică defineşte un sistem de norme referitoare la bazele
comportamentului social şi economic al indivizilor.
 Scopul fundamental al acestui sistem juridic este justiţia socială.
 Din punct de vedere al activităţii economice, cel mai important aspect ce defineşte sistemul
juridic islamic este interzicerea plăţii de dobânzi.
 Datorită faptului că legislaţia islamică se bazează pe interpretarea Coranului, orice firmă
care realizează afaceri cu astfel de parteneri trebuie să cunoască şi să înţeleagă modul în
care fiecare lege poate fi interpretată pentru fiecare regiune în parte.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Sistemul legislativ al ţărilor comuniste

 Sistemele legislative diferă foarte mult de la o ţară comunistă la alta.

 Pentru unele ţări ex-comuniste, cum ar fi Polonia sau Cehia, revenirea la un sistem
legislativ democratic a fost mult mai uşoară datorită bazei legislative pe care
acestea o aveau din perioada precomunistă.
 Pentru alte ţări, însă, ca republicile ex-sovietice şi China, a fost necesară
construirea unui sistem legislativ cu totul nou.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Jurisdicţia în disputele internaţionale

 O problemă a marketingului internaţional o constituie determinarea jurisdicţiei în cazul

disputelor comerciale.
 Apare deseori eroarea de a considera că disputele între cetăţenii unor ţări diferite sunt rezolvate cu
ajutorul unui sistem de legi supranaţional.
 Confuzia provine din faptul că există doar curţi internaţionale de justiţie, una fiind cea de la Haga.
 Disputele pot să apară:
1. Între guverne;
2. Între companii şi guverne;
3. Între companii.
 Disputele între guverne se rezolvă de obicei
 cu ajutorul Curţii Internaţionale
 cu ajutorul unei curţi din una dintre ţări
 cu ajutorul arbitrajului.
 Atunci când disputa se poate rezolva cu ajutorul legislaţiei dintr-o ţară, intervine un aspect: legea
cărei ţări va fi folosită?
 De obicei stabilirea jurisdicţiei se poate stabili pe următoarele căi:
 pe baza clauzei contractuale referitoare la jurisdicţie,
 pe baza teritoriului unde a fost încheiat contractul
 pe baza locului de derulare a contractului.
 Cea mai simplă modalitate de stingere a disputelor apare atunci când există o clauză contractuală
precisă referitoare la jurisdicţie.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Rezolvarea disputelor internaţionale

 Când lucrurile merg rău în derularea unei afaceri, se pune întrebarea: ce

mijloace are la dispoziţie firma pentru a rezolva problema?
 Primul pas pe care compania trebuie să îl urmeze este încercarea de a rezolva
problema într-o modalitate informală.
 Dacă această încercare nu are succes, următorul pas este acela al unei acţiuni
formale care poate lua forma medierii, arbitrajului sau intentării de procese.

Medierea (concilierea)
 Medierea este un mijloc de rezolvare a conflictelor apărute între două părţi, prin
intervenţia unei a treia părţi, care are scopul de a intermedia discuţiile între
părţile iniţiale.
 Spre deosebire de arbitraj sau intentarea de procese, sesiunile de mediere au
un caracter privat şi confidenţial.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Arbitrajul
 Dacă prin mediere nu se poate ajunge la nici o înţelegere, următorul pas îl
constituie arbitrajul.
 Această formă de stingere a conflictelor este preferată medierii din mai multe
motive.
 Arbitrajul obişnuit presupune implicarea, pe lângă părţile în conflict, şi a altora
care au rolul de a stabili meritele fiecăreia din părţi şi de a elabora unele judecăţi
pe care părţile în conflict se obligă să le respecte.
 De cele mai multe ori, părţile terţe implicate în arbitraj sunt organizaţii cu
caracter formal, specializate pentru astfel de cazuri.
 Utilizarea curentă a acestor organizaţii a generat o înmulţire a lor. Printre cele
mai active organizaţii se găsesc:
 Comisia de Arbitraj Comercial Inter-American;
 Curtea de Arbitraj de la Londra;
 Camera Internaţională de Comerţ.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Intentarea de procese
 Procesele sunt cele mai evitate mijloace de stingere a disputelor.
 Cei mai mulţi observatori sunt de părere că aproape toate câştigurile de cauză sunt anulate
de costurile mari, de întârzierile nemotivate, de complicarea situaţiei etc.
 De aceea este recomandabil să se evite pe cât posibil aceste procedee şi să se caute
rezolvarea prin alte mijloace. Alte dezavantaje ale intentării de procese sunt:
 Teama de a genera o imagine negativă;
 Teama de tratamentul neechitabil al curţilor de justiţie străine;
 Dificultatea de a se ajunge la o înţelegere care s-ar fi putut obţine mult mai
uşor prin arbitraj;
 Lipsa confidenţialităţii etc.
 În cazul apariţiei unei dispute, de regulă se parcurg următorii paşi:
 încercarea de a da satisfacţie partenerului;
 dacă acest lucru nu aduce nici un rezultat, se încearcă concilierea, arbitrajul şi în final
intentarea de proces.
 ultimul pas este urmat numai atunci când cei anteriori nu duc la nici un rezultat.

 Urmarea paşilor descrişi mai depinde, bineinţeles, de caracterul disputei, naţional sau
internaţional.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală

 Proprietatea intelectuală şi industrială reprezintă una din cele mai importante

resurse ale unei companii.

 Pirateria şi contrafacerea drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o

problemă internaţională dificil de controlat.

 Multe state participă în prezent la convenţii internaţionale menite să asigure

recunoaşterea şi protecţia mutuală a drepturilor de proprietate intelectuală.

 Există în prezent trei convenţii internaţionale pe această temă:

 Convenţia de la Paris privind Protecţia Drepturilor de Proprietate
Industrială, semnată de 100 de state;
 Convenţia Inter-Americană, care include majoritatea statelor americane;
 Aranjamentul de la Madrid, prin care s-a înfiinţat Biroul Internaţional
pentru Inregistrarea Mărcilor, care include 26 de state europene.

 În timp ce în SUA scopul protejării este încurajarea invenţiilor şi recompensarea

afacerilor inovative, în Japonia, drepturile de proprietate sunt văzute ca un bun
public, prin intermediul căruia tehnologia este transferată în interiorul societăţii.
 Capitolul 4
Mediul legislativ international

Legislaţia comercială a statelor

 Atunci când se iniţiază afaceri în ţări străine, cei care decid trebuie să fie conştienţi de diferenţierile
care există la nivel de sistem juridic.
 Acest aspect creează probleme mai ales firmelor care îşi formulează o strategie comună pentru mai
multe ţări.
 Diferenţierile mai sus mentionate pot duce uneori la imposibilitatea aplicării unui marketing
standardizat (nediferenţiat).
 Fiecare stat are o legislaţie comercială care în unele state poate fi foarte detaliată, în timp ce în
altele pot exista doar reguli fundamentale referitoare la desfăşurarea actelor comerciale.
 Există, de asemenea, interpretări diferite de la ţară la ţară ale aceloraşi activităţi.
 Un astfel de exemplu îl constituie legislaţia aparţinând ţărilor UE (folosirea cadourilor şi a premiilor
în cadrul manifestarilor promoţionale, folosirea publicităţii comparative etc.).
 O altă problemă de natură legislativă, cu care se confruntă în special CMN, este cea legată de
mediul inconjurător.
 Interesul global tinde să depăşească problemele poluării, ale deversării rezidurilor toxice, el
concentrându-se asupra produselor de consum.
 Multe ţări europene au introdus diferite metodologii de identificare şi de separare a produselor care
nu au impact negativ asupra mediului.
 Produsele care fac parte din această categorie vor fi recunoscute printr-o eco-etichetă, fapt ce va
atrage atenţia consumatorilor.
 O altă problemă de interes o constituie legislaţia antitrust, care până nu demult era specifică doar
SUA.
 În ultimul timp, multe ţări au început să-şi dezvolte legislaţia pe această temă. Monopolul,
discriminarea referitoare la preţuri, restricţiile la aprovizionare etc. sunt practici sever penalizate de
legislaţia mai multor state.