Abordarea psihopedagogică a problemelor de

comportament- Agresivitatea
AGRESIVITATE
 Agresivitatea
Reprezintă un comportament impulsiv prin care
se produce rănirea fizică și/sau emoțională a
unei persoane.
 Agresivitatea poate fi:
* fizică;
* verbală;
* relațională.
Agresivitatea Agresivitatea
proactivă: se referă reactivă: se referă la
la agresivitatea situația în care
manifestată datorită agresivitatea este
unui scop. rezultatul perceperii
Ex. Copilul dorește și interpretării
pixul colegului său, distorsionate a unei
dar îl obține prin situații ca fiind
agresivitate. amenințătoare.
Intimidarea
 Definită ca o exercitare repetată a unor acțiuni agresive,
în care una sau mai multe persoane intenționează să
rănească, să facă rău sau să necăjească fizic, verbal sau
psihic o altă persoană.
 Există trei diferențe într-e agresivitate și intimidare:
 1. agresivitatea se manifestă în acte singulare, iar
intimidarea are un caracter repetitiv;
 2. intimidarea este caracterizată printr-un dezechilibru
de putere,pe când actele de agresivitate pot avea loc și
într-e persoane care au același nivel de putere;
 3. actele de intimidare sunt caracterizate mereu de
intenționalitate.
Copiii care agresează/intimidează:
 Îi controlează pe ceilalți prin
amenințări verbale și acțiuni fizice;
 Nivel scăzut de empatie pentru
problemele celorlați în relația
agresor/victimă;
 Furioși și răzbunători;
 Modalități inconsistente de
disciplinare acasă;
 Suferă de abuz fizic sau emoțional
acasă;
 Agresivitatea ca fiind singura
modalitate prin care își pot menține
constantă imaginea despre sine.
Caracteristici:
Copiii care sunt agresați/intimidați:
 Consideră că nu pot controla mediul
în care trăiesc;
 Strategii interpersonale scăzute;
 Dau vina pe ceilalți pentru
problemele lor;
 Capacitate redusă în timpul
incidentelor stresante;
 Membrii familiei sunt implicați
excesiv în deciziile și activitățiile lor;
 Simt că factorii externi au un impact
mai mare asupra lor decât cei ce țin
de controlul intern.
Sfidarea
 Definită ca patternuri repetitive de non-complianță, adică
refuzul de a se conforma la solicitările unei persoane cu
autoritate.
 Sfidarea poate fi:
 Propriu-zisă;
 Non-complianța pasivă;
 Refuzul direct;
 Non-complianța asertivă.
Bibliografie: