Sunteți pe pagina 1din 14

LIMBAJ SPECIALIZAT

MASS-MEDIA

Limbaj și comunicare
Curs 4
Comunicarea directă și cea mediată

În comunicarea umană se pot distinge două mari forme:


comunicarea directă și comunicarea indirectă (mediatizată).
• Primei categorii îi corespund acele situații de comunicare în
care sunt implicate, în același spațiu fizic, două sau mai
multe persoane.
• Celei de-a doua categorii îi corespund toate formele de
comunicare ce se sprijină pe un suport tehnic, având acces
fie la un destinatar individual (scrisoare, telefon etc.), fie la
unul colectiv (cărțile, filmele, ziarele, radioul, televiziunea,
internetul, afișul publicitar, fluturașele publicitare etc.).
Comunicarea directă și cea mediată

Comunicarea mediatizată care se adresează unui destinatar


colectiv include, la rândul ei:
a) comunicarea mediată tehnologic, ce leagă grupuri umane mai
puțin numeroase: de pildă: teleconferintele, videoconferintele,
discursurile, spectacolele, concertele amplificate prin instalații
specifice etc.
b) comunicarea de masă, care leagă conglomerate sociale
enorme, prin instalații specifice: sistemul editorial, redacțiile
din presa scrisă, radioul, televiziunea, studiourile de producție
cinematografică sau discografică.

Unde se situează comunicarea online?


Funcțiile socio-culturale ale mass-media

• funcția de informare
• funcția de prevenire
• funcția de interpretare
• funcția de legătură
• funcția de culturalizare
• funcția de divertisment

Asociați diferite emisiuni televizate difuzate în România cu câte


una dintre funcțiile mass-media de mai sus.
Explicați de ce predomină funcția respectivă. Argumentați ce
alte funcții (secundare) se mai pot recunoaște.
Textele și genurile jurnalistice

• Textul jurnalistic este acel material produs de un


comunicator profesionist (de obicei, jurnalistul) cu intenția
de a informa, forma/educa, convinge sau distra publicul.
• Genurile jurnalistice se împart în trei categorii: informative,
opinie și comentariu și nobile.
• Genurile jurnalistice informative tind spre obiectivitate
neapărând opinia celui care scrie.
• Materialele de opinie necesită părerea avizată a unui
specialist.
• Reportajul, ancheta și interviul fac parte din categoria
genurilor jurnalistice nobile.
Tipuri de texte jurnalistice

• Texte informative: știrea, relatarea, sinteza


• Texte de opinie: editorialul, comentariul, recenzia și cronica
• Reportajul
• Ancheta
• Interviul
Știrea scurtă

• Este considerată unitatea elementară a presei.


• Este cea mai citită știre, având cea mai mică dimensiune.
• Uneori nu are titlu, dar poate să fie precedată de cuvinte
reprezentative (exemplu: crimă).
• În general are 5-10 rânduri scrise într-un singur paragraf.
• Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două.
• Pot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri „pe
scurt”.
• Răspunde la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când?
Cum?/De ce?
Știrea dezvoltată

• Specie intermediară aflată între știrea scurtă și relatare.


• Are lungimi și modalități de prezentare variabile.
• Retranscrie un eveniment și aduce la lumina zilei,
aspecte subterane care l-au provocat sau care îl pot
explica.
• În primul rând, este necesar să descriem, în al doilea
rând este important să căutăm să înțelegem.
Evenimentul este partea vizibilă a iceberg-ului, dar
cauzele sale reale nu sunt întotdeauna ușor de
remarcat.
Activitate
• Veți asculta un calup de știri radio în direct
• Împărțiți-vă în trei grupe – fiecare grupă răspunde de
rezolvarea uneia dintre următoarele cerințe:
Grupa A: Identificați temele cuprinse în buletinul de știri.
Grupa B: Fiecare membru al grupei notează elementele
unei știri (Cine?, Ce? Unde?, Când? Cum?/De ce? - în
ordinea în care apar). Stabiliți dinainte ordinea în grupă,
pentru a putea identifica ușor ce știre aveți de notat.
Grupa C: Notați toate elementele (stilistice/retorice) care
contribuie la mai buna receptare a informațiilor de către
ascultători – accent, intonație, dicție, ritmul lecturii, etc.
Radio Europa FM

• https://www.europafm.ro/live/

• Știrile de la ora 11:00


Grupa A

• Ce teme ați identificat?


• Care a fost tema cel mai bine reprezentată/cu cel
mai mare număr de știri?
• Cum interpretați legătura dintre tematica știrilor
prezentate – tipul de buletin informativ – genul
postului de radio?
• Alte observații?
Grupa B

• Redați știrile reținute, în ordinea difuzării.


• Recunoașteți elementele știrii.
• Ați identificat lipsa vreunui element (temporal/ de
loc/ de cauză)?
• Cum explicați alegerile operate de redactorii știrilor
în ordinea prezentării elementelor?
Grupa C

• Ce elemente retorice sau stilistice ați observat?


• Câți/ce fel de prezentatori ați identificat?
• Care a fost ritmul de redare a știrilor?
• Cum s-a făcut trecerea de la o știre la alta?
• Ce elemente vi s-au părut cu impact ridicat pentru
publicul ascultător?
• Alte observații?
Teme

Alegeți/ Inventați o temă generoasă și realizați


succesiv următoarele exerciții:
• Redactați o știre scurtă (cca. 50 de cuvinte).
• Transformați-o într-o știre dezvoltată (cca. 100 de
cuvinte).
• Coroborați informații din surse diverse pentru a
realiza un articol-sinteză (cca. 200-250 de cuvinte).