ŢESUTURILE

CARTILAGINOASE
 Clasificarea ţesuturilor conjunctive

Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii):

1. ţesutul mezenchimatos
2. ţesutul mucos
Ţesuturi conjunctive permanente:
1. ţesutul conjunctiv lax
2. ţesuturile conjunctive dense
- neordonat
- ordonat: a. colagen (tendonul,
aponevroza, ţesutul fibro-lamelar)
b. elastic
 Clasificarea ţesuturilor conjunctive

Ţesuturi conjunctive specializate:

1. Ţesutul reticular
2. Ţesutul adipos
3. Cartilajul
4. Osul
5. Sângele
6. Ţesutul hematopoetic
7. Ţesutul limfatic
 CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR
CARTILAGINOASE
Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre
Celulele : • condrogenice
• condroblaste
• condrocite: se găsesc în cavităţi – condroplaste; formează grupe
izogene coronare sau axiale
Substanţa fundamentală este predominantă, semidură şi elastică → rezistenţa
şi funcţia de suport.
SF → bazofilă în ţesuturile tinere;
→ eozinofilă în cele adulte

Fibrele au caracter “mascat”: nu se disting în masa substanţei fundamentale

Ansamblul de substanţă fundamentală şi fibre formează matricea
cartilaginoasă
Matricea cartilaginoasă este omogenă şi are aspect de “mozaic”:
a) matricea teritorială este bazofilă
b) matricea interteritorială este eozinofilă
Creşterea se face prin apoziţie şi diviziune interstiţială
Nu sunt vascularizate
Acoperite de pericondru
 Clasificare:
 ţesuturi cartilaginoase de tranziţie
 ţesuturi cartilaginoase permanente

 În funcţie de natura fibrelor, se disting trei tipuri

de cartilaj:

 cartilajul hialin, conţine fibre de colagen tip II;

 cartilajul elastic, conţine fibre elastice;

 cartilajul fibros, conţine fibre de colagen tip I.

Tipurile de cartilaj
 ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

 Este varietatea de cartilaj cea mai răspândită.

 În viaţa intrauterină, formează scheletul embrionului şi al fătului,

fiind înlocuit apoi de ţesut osos.

 La adult :
- în trahee, bronhiile mari, laringe;
- în septul nazal
- cartilaj coastal;
- cartilaj articular
 ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN
 Macroscopic: aspect sticlos sau semitransparent cu o nuanta albăstruie
(datorită SF);
 Rezistent, elastic si flexibil

 Structural, este format din:

 celule

 substanţă fundamentală

 fibre

 Substanţa fundamentală şi fibrele formează matricea cartilaginoasă.

 La periferie, cartilajul este învelit de pericondru

 Celulele cartilaginoase - formatoare
- distrugătoare
Celulele formatoare de cartilaj sunt:
 condroblastele

 condrocitele.

Condroblastele
 Sunt celulele tinere cartilaginoase
 formă turtită, lenticulară
 localizare : - la periferia cartilajului, într-un singur rând
- cu axul lung paralel cu suprafaţa acestuia
 dimensiuni de 10- 20 .
 MO sunt celule tinere, active metabolic,
 Rol: elaborează substanţa fundamentală şi fibrele.
 Condrocitele
 Sunt celulele adulte.
 Localizare: în porţiunea centrală a cartilajului.

 Au dimensiuni de 15- 40 .

 Au formă sferică sau ovalară

 Situate fiecare intr-o

lacuna a SF– condroplast

MO - suprafata celulei este neteda
- citoplasma
c eozinofila
- nucleu ovoid, hipercrom
( exc. cel mai tinere)
 Condrocitele mai tinere - sunt dispuse în zonele periferice
- nuclei eucromi cu 1-2 nucleoli
- citoplasma, palid bazofilă,
- organite de sinteză bine dezvoltate: RER,
ap. Golgi, vezicule de glicogen şi lipide
 Condrocitele mature

- sunt situate în centrul cartilajului.

- nucleul este hipercrom,
- citoplasma eozinofilă
- au organite de sinteză mai reduse, acumulări mari
de glicogen, lipide.
 ME:- invaginaţii şi evaginaţii , mai exprimate la celulele adulte tinere.

- această formă măreşte suprafaţa de contact cu mediul extracelular, ca o

adaptare la localizarea lor într-o matrice nevascularizată
Rol: Condrocitele continuă să sintetizeze glicozaminoglicani şi colagen tip II
Celulele cartilaginoase
 Deşi celule mature, condrocitele sunt celule care se divid.
 Celulele rezultate din diviziune sunt delimitate de o capsulă comună
şi formează grupe izogene.

 grupe izogene axiale (diviziunile au loc în planuri paralele)

- condrocitele dispuse in siraguri (coloane)
- se întâlnesc în cartilajele care se
osifică

 grupe izogene coronare

( diviziunile au loc în planuri
diferite)
- celulele dispuse sub forma de
cerc (radial) cu centrul liber
- apar în cartilajele
costale, unde forţele de
presiune se exercită în toate
direcţiile
 Celulele distrugătoare de cartilaj

Condroclastele

 Sunt celulele distrugătoare de cartilaj.

 Aceste celule sunt greu vizibile pe preparatele

histologice.

 Intervin în procesele de resorbţie ale cartilajului.

 Matricea cartilajului hialin
 Este formată din substanţă fundamentală şi fibre.

 MO: - matricea este omogenă-

- fibrele de colagen au indice de refracţie identic cu al
substanţei fundamentale → nu se pot distinge.

Matrice cartilaginoasă
omogenă
 Cartilajele tinere : PG în cant. mare → bazofilia SF
 La vârste înaintate PG în cant mică,
creşte cantitatea de colagen,
→ apărând aspectul eozinofil al SF
 La adult matricea un aspect de mozaic
- matricea teritorială.
- matricea interteritorială.
 Pericondrul
 - ţesut conjunctiv dens ce înveleşte
cartilajul la periferie (cu excepţia
cartilajului articular)

- este format din două straturi:

 strat extern fibro- vascular,
bogat în colagen tip I,
rol : nutritiv şi de protecţie.

 strat intern, celular, fertil, cu

celule de tipul fibroblastelor sau
al celulelor mezenchimale →
condroblaste.
rol: asigură creşterea în grosime
a cartilajului.
Matricea cartilaginoasă
Ţesutul cartilaginos hialin HE
Ţesut cartilaginos hialin-
coloraţie hematoxilină-
eozină
1-Pericondru;
2-Nuclei ai fibroblastelor;
3-Vase sanguine;
4-Condroblaste;
5-Condrocite în condroplaste;
6-Matrice teritorială;
7-Matrice interteritorială
 ŢESUTUL CARTILAGINOS
Localizare:
ELASTIC
 conductul auditiv extern;
 trompa lui Eustache
 parţial în laringe
 epiglotă
 pavilionul urechii

 Macroscopic : opac, friabil, de culoare galbenă.

 Structural este format din:

 celule
 substanţă fundamentală
 fibre: fibre elastice

Este acoperit de pericondru ( bogat în fibre elastice)

 Celulele: condrocitele sunt în cavităţi ( condroplaste)
- fie izolate,
- fie dispuse în grupe izogene mici (2- 3
celule).

 Substanţa fundamentală - este în cantitate mai redusă

 Fibrele elastice - sunt numeroase,

- dispuse dens pericelular.
 Pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale: rezorcină- fuxină
Weigert sau orceină.

 Nu suferă modificări degenerative

 Nu se calcifică.
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC
col. RFW
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC
col. RFW
 Ţesut cartilaginos
elastic
Secţ prin epiglotă
Col. RFW

1. Fibrele elastice din

pericondru
2. Fibrele elastice din
matricea
cartilaginoasa
3. Condroplaste
 ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS
 prezintă caractere intermediare între ţesutul conjunctiv dens şi ţesutul
cartilaginos hialin.
 Localizare:
- formeaza inelul fibrocartilaginos al discurilor intervertebrale
- simfiza pubiană
- discurile si meniscurile articulare din articulatiile temporo-
mandibulara si tibio-femurala
- zona de insertie a tendonului pe os

Structural: este format din:

 celule
 substanţă fundamentală
 fibre: fibre colagene tip I
 Nu este acoperit de pericondru
 Condrocitele – în condroplaste
- sunt mici, rare,
- izolate sau grupate în grupe izogene mici.

 SF - este redusă cantitativ

- conţine condroitin sulfat şi dermatan sulfat

 Fibrele sunt colagen tip I,

- se grupează în fascicule groase, orientate pe direcţia
forţelor de presiune care se exercită asupra lor.

 Matricea - amorfă,
- se colorează eozinofil, datorită prezenţei colagenului tip I
în cantitate mare.
ŢESUTUL CARTILAGINOS
FIBROS
FIBROCARTILAJ (DISC INTERVERTEBRAL) COL HE - 40X, 100X, 400X