OBIECTIVE

 Cercetarea îşi propune să realizeze un

studiu corelativ între:
-modificările semiologice pe de o parte

-aspectele imagistice moderne în patologia

vasculară ischemică de trunchi cerebral pe
de altă parte.
 MATERIALE ŞI METODE
Studiul a fost realizat retrospectiv prin analiza
foilor de observaţie a 30 pacienţi internaţi în secţiile
de neurologie şi recuperare neurologică a SCM“Sf.
Treime”
 Selecţia pacienţilor
Pacienţii selectaţi în studiu au fost internaţi în
secţiile sus numite în perioada 1 ianuarie 2007 –
10mai 2009, prezentînd semne şi simptome
caracteristice unui accident vascular în trunchiul
cerebral.
 Metode de investigaţie

Toţi pacienţii au efectuat:

 CT sau/şi RMNcerebral
 Examen ultrasonografic Doppler
 Electrocardiograma/Ecografie cardiacă
 Analize de laborator
 Analiza lotului de pacienţi
Analiza lotului de pacienţi a fost facută utilizînd o fişă, care
a cuprins următoarele date:
 • Numele şi prenumele
 • Vîrsta
 • Sexul
 • Anamneza
 • Examenul clinic general
• CT sau/şi RMN cerebral
o Examen ultrasonografic Doppler
o Electrocardiograma/Ecografie cardiacă
• Analize de laborator
 ANALIZA CLINICĂ ŞI
NEUROIMAGISTICĂ
INDIVIDUALĂ A UNOR
PACIENŢI CU
ACCIDENTE VASCULARE
DE TRUNCHI CEREBRAL
Pacientul L.A., 19 ani, sex masculin
.
AVC ischemic bulbopontin. IM vechi (4
luni înainte). Hipertensiune arterială gr.
III, risc foarte înalt
Acuze:
 ameţeli intense;
 greaţă;
 vome repetate;
 la scurt timp a apărut tulburări de
vorbire şi uşor de deglutiţie după criza
hipertensivă de 250/120 mm Hg
suportatată cu 2 ore anterior.
Examenul obiectiv la internare a arătat:

 sindrom vestibular: vertij, mari tulburări de

echilibru cu imposibilitatea mersului şi a
ortostaţiunii, nistagmus orizonto-girator şi
de verticalitate.
 Examenele de laborator în limite normale.
 Electrocardiograma a prezentat semne de
suprasolicitare a miocardului VS şi semne
de cicatrizare în regiunea anteroseptală.
 La ecocardiografie sa determinat zone
hipokinetice ale segmentului bazal ale
miocardului peretelui antero-septal ale VS.

 La RMN cerebral se constată o zonă de

infarct probabil recent în medulla oblongata
(7*8mm) la nivelul olivelor.
 Pacientul C.E., 60 ani, sex
masculin
AVC ischemic pontin paramedian stîng
 La examenul obiectiv la internare se
constată hemipareza dreaptă şi pareza
facială dreaptă de tip central, TA=170/100
mmHg.
 Tabloul clinic nu permite o localizare certă
doar pe baze clinice a leziunii, aceasta fiind
probabil localizată la nivel ponto-
mezencefalic stîng, cu afectarea fascicului
piramidal stîng şi a conexiunilor
cerebeloase de aceeaşi parte.
 Se efectuează CT cerebral în
urgenţă, care exclude hemoragia
cerebrală
Se descoperă doar multiple lacune în
substanţa albă periventriculară
 Analizele de laborator au fost în limite
normale, inclusiv lipidele serice.
 Ecografia cardiacă pune în evidenţă
îngroşarea pereţilor aortei, în rest fără alte
surse emboligene evidente.
 Se efectuează RMN cerebral, la
care se constată următoarele
modificări:
 - imagine lacunară (sechelă ischemică) cu
hipersemnal T2 şi hiposemnal FLAIR
pontin paramedian stîng
 - imagine lacunară ischemic sechelară cu
hipersemnal T2 şi hiposemnal FLAIR
lenticular drept
 - arterele mari de la baza creierului au
semnal normal de flux sangvin rapid
Examenul ultrasonografic Doppler decelează
ateromatoza carotidiană bilaterală (placă de
aterom de 7 mm pe peretele anterior al bulbului
carotidian drept, iar la nivelul originii ACI
stîngi o placă de aterom de 8-10 mm extinsă şi
pe peretele anterior şi pe peretele posterior),
fără a determina însă turbulenţe de flux sau
stenoze semnificative.
REZULTATE OBŢINUTE

DESCRIEREA LOTULUI DE
PACIENŢI
 În lotul studiat, vîrsta medie la care s-a
observat apariţia accidentelor vasculare
în trunchiul cerebral a fost de 65,5 ani.
-67,5 ani pentru femei
- 62,3 ani pentru bărbaţi.
 FACTORII DE RISC PENTRU
ACCIDENTE VASCULARE
CEREBRALE

 Hipertensiunea arterială(26 pacienţi)

 Boala ischemică coronariană(12 pacienţi)
 Fibrilaţia atrială(4 pacienţi)
 Diabetul zaharat (13 pacienţi)
 Prezenţa ateromatozei vertebro-bazilare
(12 pacienţi)
 Rezultatele examinării
Doppler
 - stenoze carotidiene (2 pacienţi )
 - ocluzii carotidiene (1 pacient)
 - stenoze vertebrale (4 pacienţi)
 - ocluzii vertebrale (5 pacienţi)
 - stenoze de trunchi bazilar (3 pacienţi)
 - ocluzii de trunchi bazilar (1 pacient)
 CONCLUZII
 1. Patologia vasculară cerebrală de tip ischemic la nivelul
trunchiului cerebral nu poate fi explorată astăzi decît prin
RMN şi nu prin CT. Fiabilitatea RMN este mult superioară
CT.
 2. Din observaţiile studiate, necroza ischemică (AVC
ischemic constituit) apare la nivelul trunchiului cerebral la
24 de pacienţi din cei 30 din lot.
De asemenea există un număr de 6 pacienţi care, în
ciuda tabloului clinic sugestiv pentru o leziune la nivelul
trunchiului cerebral, nu au prezentat nici un fel de
modificare imagistică compatibilă cu simptomatologia.
3. În lotul studiat, vîrsta medie la care s-a observat apariţia
accidentelor vasculare în trunchiul cerebral a fost de 65,5 ani,
mai scăzută la bărbaţi (62,3 ani) faţă de femei (67,5 ani). Sexul
masculin fiind predispus mai frecvent la dezvoltarea procesului
de ateromatoză şi la o vîrstă mai mică comparativ cu sexul
feminin.
Investigaţiile obligatorii pentru sistemul arterial
vertebrobazilar sînt: examenul clinic neurovascular, RMN (cu
variantele sale – difuzie şi perfuzie), examenul neurosonologic
(extracranial Doppler, transcranial Doppler), AngioRMN şi
ecografia cardiacă (transtoracică, dar de preferat
transesofagiană).