Universitatea de Medicină și Farmacie ”Nicolae

Testemițanu”
Catedra de Biologie Moleculară și Genetică Umană

SINDROMUL BARTTER

Autor: URSU Natalia, gr. M1427

Conducător științific: AMOAȘII Dumitru,
conf. universitar
 DEFINIȚIE
Sindromul Bartter reprezintă un set de
tulburări ale segmentului ascendent al
ansei Henle, cu transmitere recesiv
autosomală, caracterizate prin hipokalie
mie , hipocloremie,hipopotasemie,
hiperreninemie și hiperaldosteronism.
Denumiri alternative
aldosteronismul cu hiperplazie a cortexului
suprarenale
Boala Bartter
Sindromul lui Bartter
hiperplazia juxtaglomerulară cu
aldosteronism secundar
Frecvența populațională

Sindromul Bartter este rar, iar estimările

privind apariția acestuia variază de la o
țară la alta. În Statele Unite, incidența
exactă este necunoscută.
 În Costa Rica, frecvența sindromului
Barton neonatal este de aproximativ 1,2
cazuri la 100.000 de nașteri vii.
 În Kuweit, prevalența este de 1,7 cazuri
la 100.000 de persoane. Căsătorii
cosanguine. 
 În Suedia, frecvența a fost calculată ca
fiind de 1,2 cazuri la 1 milion de
persoane. 
 Cauza bolii
Sindromul Bartter poate fi cauzat de mutații în cel puțin cinci gene:

Tipul I - Sindromul Bartter neonatal : provocat de mutațiile ale genei  SLC12A1

Tipul II - Sindromul Bartter neonatal: provocat de mutațiile ale genei   KCNJ1 (ROMK)

Tipul III - Sindromul clasic Bartter: provocat de mutațiile ale genei CLCNKB 

Tipul IV - Sindromul Bartter asocita cu surditate neurosenzorială: provocat de mutațiile ale genei BSND /
(CLCNKB+CLCNKA)
CLCNKA CLCNKB

-Locus:1p36.13 -Locus:1p36.13
Genele responsabile
-Lungimea:15.176 kb -Lungimea: 13.591 kb
-Proteina: 687 a.a. -Proteina: 687 a.a.

BSND

-Locus: 1p32.3
-Lungimea: 11.951 p.b
-Proteina: 320 a.a.
 Funcțiile
Nivel molecular: sinteza proteinei CLCKNB.
genei
CLCKNB
Nivel celular: asamblarea canalelor de clor CIK-Kb la nivelul
membrane bazolaterale a portiunii groase ascendente a ansei Henle,
+ membrana bazala a celulelor apicale ale striei vasculare cohleare
(+ CIK-Ka)

Nivel de organism: realizarea schimbului ionic Cl in tubul renal.

Realizarea adecvata a functiei nefronului
Interacțiunile proteinei
Nivel molecular: sinteza proteinei CLCKNB defecte

Consecințele
mutațiilor
Nivel celular: asamblarea defectuoasă a canalelor de clor CIK-Kb la
nivelul membrane bazolaterale a portiunii groase ascendente a
ansei Henle, + membrana bazala a celulelor apicale ale striei
vasculare cohleare (+ CIK-Ka)

Nivel de organism: absența schimbului ionic Cl in tubul renal.

Realizarea inadecvata a functiei nefronului, în asociere cu mutații ale altor
gene –> manifestări clinice specifice.
PATOGENEZA
TIP I
TIP II
TIP III
 Manifestarea bolii
 Neonatal (născut prematur):  Clasic (manifestări 2-3 ani/ preșcolar)
-nou-născutul prezintă poliurie -poliurie;
masivă (viteză de până la 12-50 ml / -polidpsie;
kg / h); -constipatii;
-polidipsie; -vome;
-deshidratare;
-deshidratare;
-întîrzierea creșterii liniare;
-tip IV prezintă surditate -retard mental;
neurosenzorială;
-demineralizarea oaselor;
-spasme, crampe, dureri musculare;
-astenie generalizată;
 Complicațiile bolii
1. Insuficiență renală:
• din 63 de pacienți, 5 dezvoltă boli progresive renale, care necesită dializă sau transplant.
• au fost raportați 2 pacienti cu insuficiență renala stadiul terminal, care au efectuat biopsie
renală și s-a depistat: nefrită interstițială, fibroză mezangială și interstițială.
• un raport: insuficiență renală reversibilă acută de la rabdomioliză din cauza hipokaliemiei.

2. Întîrzierea creșterii:
• Aproape toti pacientii cu sindromul Bartter au retard de crestere. Într-o revizuire a 66 de pacienți, 62 au
avut o întârziere a creșterii, adesea severă .Tratamentul cu potasiu, indometacin și hormon de creștere
(GH) a fost eficient.

3. Alte complicații:
 Aritmie cardiacă și moarte subită - Poate rezulta din dezechilibre electrolitice;
 Retard mental;
 Reducerea semnificativă a densității minerale osoase - A fost documentată la pacienții cu formă neonatală
sau clasică
Diagnostic clinic
-astenici;
-masă musculară redusă
-față în formă triunghiulară, caracterizată
printr-o frunte proeminentă, ochi mari,
urechi proeminente și gură mică
-strabismul
-hipo- / normotensiune
-deshidratare
N.B.: pacienți cu sindromul Bartter (tipurile
IV și V) dezvoltă surditate neurosenzorială
detectabilă prin audiometrie.
 Diagnostic paraclinic
 Neonatal:
-polihidroamnios (lichid amniotic excesiv)- analiza lich. Amniotic – Cl- crescut
-retard de dezvoltare intrauterină

 Clasic:
1. Examen de laborator;
 Colectarea urinei in 24 h – determinarea nivelul de K+, Mg+, Ca++, Cl- etc.;
 Ionograma (Na+, K+, Mg+ etc.);
 Nivelul ALDO;
 Hemoleucograma (hemoconcentrare- policitemie);
2. Examen imagistic:
 Radiografie;
 Ecografie (depistarea calculilor);
3. Examen histologic, prelevarea bioptatului renal;
4. ECG- semne hipokaliemie , unde U accentuate;
Diagnostic genetic
1.Metode molecular genetice:
-Southern-blot;
-Secvențiere ADN;
-PCR;
-Western-blot;
-Secvențierea polipeptidului.
2.Metode biochimice:
-Analiza BCRA2
Diagnostic genetic
GENETICA BOLII
Tipul de transmitere:
Autosomal Recesiv;
Penetranță
incompletă;
Pleiotropie
secundară
 Profilaxia bolii
 Primară :
-evitarea factorilor teratogeni din mediu
-educaţia sanitară adecvată a cuplurilor tinere
(fumat)
-evitarea băuturilor alcoolice şi administrării
neautorizate a oricărui medicament
-evitarea agenţilor infecţioşi preconcepţional
 Secundară:
-vizează evitarea naşterii unui făt anormal prin
diagnostic prenatal şi depistarea precoce,
neonatală a defectelor congenitale, în scopul
prevenirii complicaţiilor şi realizării unor măsuri
medicale adecvate de recuperare.
 TRATAMENT
1. Non-Farmacologic:
-regim dietetic;
-evitarea aportului sporit de sare;
-consum rațional de lichide.
2. Farmacologic:
-clorură de potasiu;
-antagoniști ALDO – spironolactona;
-inhibitorii ACE (enz. de convers. a angiotens.) – captoprl,
enalapril, lisinopril;
-AINS (supersia producției de PGE)- indometacina, naproxen,
meloxicam;
-Hormon somatotrop – 0,3 mg/kg/ săpt
 BIBLIOGRAFIE
• https://emedicine.medscape.com/article/238670-medication
• https://ghr.nlm.nih.gov/condition/bartter-syndrome#sourcesforpage
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/gtr/all/tests/?term=1188[geneid]
• http://www.romedic.ro/sindrom-bartter
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!!!