Sunteți pe pagina 1din 21

Cursul 4

Partidele politice
Organizații politice
Partidul politic  - o grupare de oameni constituită pe
baza liberului consimțământ, ce acționează
programatic, conștient și organizat pentru a servi
intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități
umane,
pentru dobândirea și menținerea „partidele politice
sunt un ansamblu
puterii politice, în vederea organizării de oameni uniți
și conducerii societății, conform cu pentru a lucra în
comun în interes
idealurile proclamate în platforma național dupa un
program principiu asupra
căruia s-au pus de
Edmund Burke:  
acord”
Partidul politic - roluri
Partidele indeplinesc 6 roluri:
 recrutarea de personal de conducere

generarea de programe politice


coordonarea și controlul organelor
guvernării
partidele politice satisfac și împacă cererile
de grup
integrarea socială a indivizilor
partidele amortizează/deviază puseurile
revoluționare.
Trăsături

Se constituie singure, pe baza voluntariatului, a liberului


consimțământ clase sociale, grupuri de interese etc.

Au scopul de a obține puterea (deținere, exercitare și control),


singure sau într-o coaliție

Au structură proprie, conducere, statut, ierahie,


program

Caută să obțină sprijinul popular prin intermediul alegerilor

Sunt organizații permanente


Caracteristici
Își desfașoară activitatea în baza unui program politic, ce
directioneaza activitatea și îi da sens și finalitate

,
Fundamentul ideologic este doctrina politică: liberalism,
conservatorism, social-democrație, creștin-democrație etc.

Reflectă: diversitatea intereselor grupurilor sociale pe


care le reprezintă și existenta în societate a diversitații de
opinii, idei, solutii, alternative în realizarea lor

Propune mai multe modele de organizare socială


Partidele caracteristici
Numele –liberă alegere (partid, front, convenție,
alianță – cu sugestii legate de orientarea partidului)
Ex: http://www.psd.ro/, https://pnl.ro/, https://www.usr.ro/
Tipuri de partide
După structura de personal (Maurice Duverger):
 partide masă
 partide de cadre – personalități
Partidul de cadre - reunește mai ales personalități
 oameni influenți în susținerea candidatului, pentru câștigarea
voturilor
 oameni de afaceri potenți, necesari în finanțarea campaniei
 tehnicieni inițiati în arta de a manipula votanți și de a conduce
campanii
 Ex.: PNL, USR, PMP, ALDE
 Partide personale: CV Tudor, Ch. de Gaulle, J. Marine Le Pen
Este importanta calitatea membrilor, ce se traduce prin prestigiu,
abilitate și avere.
. Sunt mai ales partidele de dreapta și conservatoare
Tipuri de partide
Partidul de masă  - a apărut odată
cu aparița votului universal
 numeric, mai numeros
 mai omogen din punct de vedere structural
 format din oameni obișnuiți (muncitori, pensionari,
intelectuali etc.)
 fără potență financiară
 fără expertiză personală
 câștigă alegerile prin participare masivă
Ex.: PSD
Sunt mai ales partidele de stânga, social-democrate,
socialiste sau comuniste
Tipuri de partide
După ideologie (au la bază o filozofie politică):
 partidul liberal
 conservator partide ecologiste, etnice
 social-democrat (U.D.M.R., P.R.M.), partidul
 creștin-democrat automobilistilor, partida
 comunist romilor, piraților

După interese - realizarea unui anumit interes care


poate fi: national, nationalist, religios, economic, de
grup, de clasa sociala, local, zonal, etnic etc.
UDMR, P. Moldovenilor, Muncitorilor,
Tipuri de partide
Partidele istorice: aparitia si functionalitatea lor este
legata de anumite momente, obiective istorice,
eliberarea nationala, constituirea statului national,
modernizarea acestuia
Ex.: PNL, PNȚ-CD, PSDR
Clasificare după funcții
1. După funcția de elaborare de doctrine,
ideologii și programe politice prin:
 redactarea de platforme, programe sau a unui
discurs politic coerent și sistematizat
 propagandă politică
 acțiune politică nemijlocită, concretă
Din acest punct de vedere se
poate vorbi despre patide

liberale, conservatoare, crestin-democrate, de centru, socialiste


si social-democrate, populare, comuniste, ecologiste,
extremiste de dreapta etc.
După funcțiile partidelor
2. Funcția de exercitare a puterii politice
care urmărește:
 buna desfășurare a activității tuturor
instituțiilor și cetățenilor
 stabilirea regulilor de conduita dintre
intreprinderi și oameni
 siguranță și stabilitatea națională
 cooperarea cu alte state

Partide democratice, autoritariste,


dictatoriale
Funcțiile partidelor
3. Funcția de control și de critică asupra
autorității executive și legislative:
Aceasta funcție revine de obicei opoziției, care are
tentative de a bloca sau de a revizui anumite
inițiative legislative prin:
 interpelări, negocieri și discuții cu partidele
aflate la putere
 prin găsirea unor soluții de compromis
 prin temporizare
 Proteste parlamentare
 Grevă parlamentară
Alte 6 funcții
1. Reprezentarea ideilor politice
Indivizii și grupurile politice au interese și cerințe
legate de alocarea valorilor (morale, sociale,
economice, politice)
O funcție crucială este aceea de a
agrega și a simplifica aceste cerințe
numeroase în câteva pachete alternative
clare
2. Facilitarea socializării politice a indivizilor în
cadrul culturii politice
respective
Funcțiile partidelor
3. Legarea individului de sistem
Funcția partidului de a formula, agrega și comunica
un pachet coerent de cereri și de susținere.
Majoritatea indivizilor se bazează pe
un grup politic să le reprezinte
interesele în cadrul sistemului politic

4. Mobilizarea și recrutarea activiștilor politici


Partidele politice sunt cele care selecționează
candidații pentru pozițiile elegibile
din cadrul sistemului politic.
Funcțiile partidelor
5. Coordonarea opțiunilor guvernamentale
Partidul politic poate încuraja sau solicita membrilor
săi să lucreze împreună pentru atingerea țelurilor
politice comune.

6. Rolul de opoziție
Partidele politice care nu participă la guvernare sunt
sursă explicită de opoziție:
 mentin trează atenția electoratului asupra greșelilor
actualei guvernări
 asupra derapajelor săvârșite
 asupra neîndeplinirii promisiunilor
făcute
 reprezintă alternativa de guvernare.
Sistemul de partide
Există 4 tipuri majore de sisteme de partide:
a. Sistemul bipartid
Este caracterizat prin alternarea la guvernare a doua
partide politice principale.
Între partide, există o diferență ideologică
semnificativă
Exemple: sistemul de partide din Marea Britanie -
Partidele Laburist si Conservator,

Statele Unite ale Americii –


Partidele Democrat si Republican
Sisteme de partide
b. Sistemul multipartid
 Este caracterizat de existența a mai mult de două
partide, a căror participare poate fi esențială pentru
formarea guvernului și pentru activitatea acestuia
 Pentru crearea unei majorități legislative poate fi
necesară coalizarea a mai multe partide
 Sistemul de partide care funcționează în Europa
Occidentală,
 Caracteristic democrațiilor cu sisteme electorale
proporționale

Franța, Germania, Italia, Olanda, România etc.


Partidul dominant
c. Sistem cu partid dominant
Este caracterizat prin acapararea puterii de către un
partid. Acest fapt se datorează capacității sale de a
atrage suficient de multe voturi și locuri în parlament cu
toate că în competiție pot intra mai multe partide.
Japonia (liberalii),
Rusia (Rusia Unită- partidul lui Putin),
Ungaria (Uniunea Civic Maghiară- FIDESZ –
V. Orban),
Turcia (Partidului Dreptății și Justiției
AKP - Recep Erdogan),
Polonia (PiS – Lege și dreptate)
Un singur partid
d. Sistem cu un singur partid
În acest caz partidul aflat la putere
este singurul partid legal
Partidul Comunist Chinez – Xi Jinping,
Coreea de Nord - Partidul Muncitorilor din Coreea-
Kim Yong-un
Cuba - Partidul Comunist
Temă
Prezentați sistemul politic din România,
ca tipologie, ca și componență, ca și
nume de partide și de alianțe politice,
după ultimele alegeri, (din ultimii 10
ani, 20 de ani)
Ce este populismul?

S-ar putea să vă placă și