Curs 3

Ce este jurnalismul
politic
 De unde și de ce presa „a patra putere”
Patru stări (demnități, ranguri, puteri) în Parlamentul
britanic - putere, opoziție, guvern și judecătorii– cu
locuri bine definite în sala dezbaterilor
Presa, jurnaliștii stăteau la galerie – era cel de-al
patrulea rang – poziție, demnitate, însemnătate, putere
Galeria în care stau reporterii a
devenit al patrulea rang în stat
Publicarea dezbaterilor – ce
părea un pericol (în vechime) a
devenit cea mai mare garanție
pentru democrație (Macaulay,1828)
 Jurnalismul „a patra putere în stat”
Edmund Burke - politician și filozof conservator
din secolul al XVIII-lea - a numit „a patra putere”„
mai importantă decât toate celelalte
„Nu este o figură de stil sau o zicala glumeață; este un
fapt efectiv. … [Publicarea] este echivalentă
democrației. ... Oricine poate vorbi, adresându-se
întreagii națiuni, devine o putere, un braț al guvernului,
cu o greutate inalienabilă în elaborarea legii, în toate
actele de autoritate”(Carlyle, 1841)

Reprezintă idealul, dar, până una-alta, actuala

preocupare a jurnalismului politic
 Jurnalismul politic
În concepția despre sine, în imaginarul
popular și în științele sociale:
 jurnalismul politic este privit ca o parte
cheie a politicii în sistemul
democratic
 se află în miezul vocației jurnalistice
 este o instituție independentă – ca rol
 Jurnalismul politic
Este parte și componentă a reprezentativității
politice
Are rolul în a-i critica pe cei aflați în poziții de
putere:
 în promovarea anumitor actori politici
 în promovarea unor probleme și puncte de
vedere
 în a menține oamenii informați, cu privire la
treburile publice
 în mobilizarea cetățenilor pentru acțiuni politice
 Ca parte a jurnalismului
În același timp, din perspectivă mediatică,
jurnalismul politic se referă la:
 realizări profesionale
 împlinire personală
 bani
Jurnalismul politic - este politică, putere, dar și
despre „garanțiile libertății publice”

Jurnalism politic = Democrație + media

 Printre cele mai importante
Jurnalismul politic constituie unul dintre cele mai
importante domenii ale jurnalismului
Este esențial pentru funcționarea democrației -
funcționează ca furnizor de informații, păzitor al cetății
și forum pentru discuții politice, prin aceasta:
• ajută cetățenii să înțeleagă problemele politice
• ajută la prevenirea abuzurilor de putere

Notă: Măsura în care se jurnalismul politic satisface

aceste cerințe este subiect de dezbatere în toată
lumea
 Jurnalismul politic
Cuprinde, mai ales, ca activități:
 acoperirea mediatică produsă de reporterii
politici dedicați - care își desfășoară activitatea
zilnică în contact constant și strâns cu oficialii aleși și
cu colaboratorii lor
 comentarii politice provenind de la diverși experți
 acoperirea cu știri de către reporterii cu atribuții
generale (și alte persoane) care tratează probleme
politice
 acoperiri etichetate drept „afaceri externe” sau „știri
internaționale” - care se suprapun politicii
democratice interne (de ex., știri despre UE)
 Definiții
Jurnalismul politic- produsul
interacțiunilor dintre jurnaliști profesioniști
și actori politici, orientat către o audiență
populară

Jurnalismul politic - reprezintă acel segment

al comunicării în masă care realizează - într-un
proces continuu de reciprocitate – comunicarea
între consumatorii de media și mesajul politic,
pe paliere naționale și transnaționale direct
conectate”
 Jurnalismul politic
Oferă informații alegătorilor pentru a-și formula
propria opinie și a participa la problemele
comunitare, locale sau naționale care îi pot afecta
Include și jurnalismul de opinie (satiră, pamflet) și
grafica cu tematică politică (caricatura, infografia etc.)
Fapte+opinii+fake news+fact checking politic+umor

Fact checking – verificarea post-factum a informațiilor

Jurnalismul politic influențează în mod decisiv:
 puterea de penetrare a informațiilor
 calitatea informațiilor
 coerența mesajului politic
 Caracteristici
 Independență în raport cu agendele politice
restrânse (guvernamentale, de partid,
individuale)
 Independență în raport cu agendele de
proprietate - patronale
 Condus de propriile structuri profesionale,
organizaționale și de logici comerciale
 Acoperire mediatică a politicii în moduri
concentrate mai mult pe personalități și
manevre politice, decât pe partide și pe
politici publice
 Caracteristici
 Se focalizează mai mult pe conflict, decât pe
compromis și cooperare – folosesc logica
conflictuală pt. obținerea audienței
 Se concentrează mai mult pe succesiunea
evenimentelor punctuale, decât pe urmărirea
în timp a proceselor derulate (follow up)
 Caracteristici
 Se concentrează majoritar pe o gamă îngustă
și parțială de probleme, actori și instituții
politice
 Supun atenției publice o mică parte din
procesele politice care se derulează la un
moment dat
 acoperă figuri de centrale din parlament și
guvern, mult mai mult decât din administrația
locală, grupuri de interese și instituții ale UE
 Caracteristici
Cu toate neajunsurile sale, îi menține pe cei care
urmăresc știrile în mod constant mai bine informați
despre treburile publice (decât cei care n-o fac deloc)
 Are legitimitate maximă din perspectiva electorală a
politicii
 În centrul interesului și preocupărilor se află
„jurnalismul pentru cetățean”
 Este practicat atât în sectorul public, cât și în cel
privat,
 Practicat în instituții tradiționale (presă scrisă, radio
TV) și în instituții noi, digitale (platforme, rețele
sociale, bloguri)
 Caracteristicile
Fluiditatea: sistemul tripartit - organizații politice,
cetățeni, media – sub influența factorilor sociali,
economici și tehnologici – generează o stare de flux, de
continuitate
Influențată de:
 Nivelul de trai - emanciparea socială, dorințele
oamenilor
 Sursele de informare, diversificarea, schimbarea lor
 Evoluția tehnologică în media (TV, internetul, blogul,
rețelele sociale, smartphonul etc.)
 Ce în seamnă să fii jurnalist politic
„Slujba mea de jurnalist politic este să le ofer
informațiile care să îi ajute pe oameni să își dea seama
ce se întâmplă cu adevărat în lumea politică în care
trăim acum și cum aceasta le va afecta viața” (Natasha
Clark, Digital Westminster Correspondent)

”De asemenea, sarcina mea e să descopăr ce gândesc ei, cum

se simt și, în mod crucial, modul în care vor vota. A fi jurnalist
nu e a spune oamenilor doar ce se întâmplă în bula de la
Westminster - se ia în considerare și modul în care deciziile
luate în vârful guvernului afectează persoanele obișnuite de pe
stradă. Este o poziție de încredere și una care cere un efort
pentru a o obține”
 Schimbările tehnologice
Schimbările suferite în comunicarea politică
datorate tehnologiei au dus la apariția a două
categorii:
Pesimiștii invocă:
 dezvoltarea subminează abilitatea cetățenilor de
a lua decizii bine documentate
 Comercializarea mass-media, infospectacolul,
show-ul politic -
 Diluarea informației
 Nu servește cetățeanului
 Slăbesc democrația
 Au permis apariția fenomenului „fake news”
 Schimbări tehnologice
Ex.: Brexit, alegerea lui Trump, troll-ii ruși
A devenit necesar un management al știrilor
și al profesioniștilor de campanie

Elitele politice dau vina pe media, profesioniștii

din media acuză politicienii că vor să controleze
mijloacele de comunicare
 Schimbările tehnologice
Optimiștii motivează:
 Volumul crescut al informației mediatice
de factură politică
 O mai mare supraveghere a elitelor
politice
 Impactul pozitiv asupra publicului
 Creșterea participării politice a
cetățenilor
Patru concepte cheie în cercetarea jurnalismului politic se
iau în considerare în sistemele democratice:
 Considerarea politicii ca joc strategic
 Informație interpretată vrs. informație directă
 Încadrarea în conflict și negativitatea media
 Prejudecată politică sau partizanat politic
În România:
 politica este tratată ca un joc strategic sau ca o problemă?
 Informația politică este transmisă direct sau mai ales
interpretată?
 Subiectele sunt încadrate în logica conflictului sau tratate
automat în registru negativ?
 Inclinație naturală către un partid sau partizanat politic pe
față?
 Reflectarea activității politice
 Cunoașterea istoriei - necesară
 Neutralitate reflectării - etică
 Găsirea surselor pentru știri politice -
importantă
 Obținerea corectă a numerelor -
precizie
 Regula de aur a citatelor – exactitate
 Este nevoie de timp - răbdare
 Temă
Realizați un eseu cu tema jurnalismul
politic și democrația în era fake news?
(o pagină minimum)