Infecţii de tract respirator superior

Infecţii de tract respirator inferior

Infectii ginecologice
Infectii intraabdominale
Infecţii ale pielii şi ţesutuilor moi
Infectii urinare
Infecţiile de tract respirator superior
Otita medie = inflamaţie a urechii medii,
extensie a faringelui care comunică cu acesta
prin trompa lui Eustachio
 Agenţi patogeni faringieni
 Frecvent întâlnită la sugar (80% din copiii
sub 2 ani)
 infecţia netratată conduce la supuraţie,
perforarea timpanului, scăderea acuităţii
auditive, infecţii ale SNC
2
Etiologie:
 Streptococcus pneumoniae (33%)
 Moraxella catarrhalis (24%)
 Haemophilus influenzae (27%)
 Streptococcus pyogenes (7%)

De subliniat prezenţa din ce în ce mai frecventă a suşelor de

Pneumococ rezistente la peniciline, precum şi rezistenţa
naturală a H. influenzae şi M. catarrhalis la beta-lactamine prin
secreţia de enzime. Izolarea se face din lichidul de puncţie
auriculară.

Clinică:
 durere auriculară;
 tinnitus;
 timpan congestionat;
 scăderea acuităţii auditive;
 manifestări tipice sugarului (refuzul alimentelor, vărsături) 3
Amigdalita recurentă = infecţie şi inflamaţie a
amigdalelor care nu cedează în urma tratamentului
cu penicilină
 frecvent întâlnită la adulţi
 în etiologia sa este implicată rezistenţa
bacteriană apărută ca urmare a tratamentului
repetat cu antibiotice

 la membrii familiilor pacienţilor trataţi cu peniclina G

se regăsesc germeni comensali producători de
bata-lactamaze după încetarea tratamentului (Brook
& colab.)
4
Etiologie:
 Bacteroides spp.
 Streptococii de grup A
 Hemophilus influenzae
 Moraxella catarrhalis

Clinică:
 dureri faringiene
 dureri la deglutiţie
 febră
 stare de rău
 vomă
 hipertrofie amigdaliană
Exudatul faringian şi antibiograma sunt examenele de laborator care
confirmă etiologia şi sensibilitatea microorganismului. 5
Sinuzita = infecţia şi inflamaţia cavităţii sinusurilor
paranazale (maxilar, frontal, sfenoidal)
 afecţiune ce caracterizează adultul; se cronicizează
 în episodul acut, poate conduce la tromboflebită de
sinus cavernos şi meningită
 prezintă caracter recurent, deranjant; pacienţii cu
această afecţiune asociază cefalee recurentă,
tulburări de concentrare; tulburări de fonaţie şi de
somn
 aceşti pacienţi prezintă frecvent fenomene
inflamatorii în sfera ORL 6
Etiologie:
 Streptococcus pneumoniae
 Streptococcus pyogenes
 Moraxella catarrhalis
 Haemophilus influenzae
 Staphylococcus aureus

Clinic:
 scurgeri nazale
 cefalee, durere în punctele supra- şi sub-orbitare
 împăstare paraorbitară
 obstrucţie nazală, hiposmie
 congestia mucoasei nazale

Diagnosticul paraclinic se face prin radiografie simplă a

sinusurilor şi puncţie sinusală - cultură. 7
Infecţii ale tractului respirator inferior

Bronşita acută = infecţia şi inflamaţiilor

bronhiilor mari
 frecvenţă crecută; afectează 25% dintre
adulţii între 40 şi 50 de ani
 se pierd 28 milioane zile de muncă / an în
Marea Britanie
 se cronicizează frecvent, fiind un factor
important în geneza BPOC
8
Etiologie:
 Streptococcus pneumoniae (50%)
 Haemophilus influenzae (18%) - producător de beta-
lactamaze
 Moraxella catarrhalis

Clinică:
 tuse uscată, apoi umedă
 spută purulentă
 jenă retrosternală
 dispnee moderată, cu caracter obstructiv în bronşita cronică

Examenele de laborator concludente sunt reprezentate de:

examenul sputei, cultură, antibiogramă.
9
Pneumonia= inflamaţie a parenchimului pulmonar
caractrizată prin sindrom de condensare lobară
 afecţiune gravă, cu potenţial letal prin instalarea
complicaţiilor:
 insuficienţă respiratorie acută
 bacteriemie, septicemie
 empiem pleural
 complicaţii septice la distanţă
 apare frecvent la vârstnici (rap. 5:1), persoane cu
imunitatea compromisă (diabetici, IRC, b. sanguine), în
urma intubaţiei şi a stazei pulmonare
 1 mil. spitalizări / SUA, 1,3 mil. Lire / an în UK
10
Etiologie (50% germeni rezistenţi):
 Streptococcus pneumoniae (36%)
 Haemophilus influenzae (10%)
 Moraxella catarrhalis
 germeni Gram-negativi (pneumonii grave, abcedante)
 germeni anaerobi (pneumonia de aspiratie)

Clinică:
 junghi toracic
 dispnee cu tahipnee
 tuse uscată, apoi cu spută purulentă
 febră şi frison
Examenul clinic - sindrom de condensare pulmonară.
Examenele paraclinice: Rx toracic (opacitate segmentară),
examenul sputei, cultură din spută, antibiogramă 11
Bronho-pneumonie = inflamaţie difuză a
mucoasei bronhiilor şi a parenchimului pulmonar
 pacienţi imuno-deprimaţi, intubaţi
Etiologie:
– Staphylococcus aureus

 Clinică:
– stare toxică gravă
– tuse cu expectoraţie purulentă
– dispnee cu tahipnee
– tulburări SNC

Radiologic se evidenţiază opacităţi difuze (microabcese

diseminate) în ambele arii pulmonare.
12
 Infecţiile ginecologice
 Apar frecvent în contextul stărilor puerperale
 În faza acută, pot determina abces pelvin, pelvi-
peritonită, septicemie şi şoc toxico-septic
 Boala inflamatorie pelvina este o entitate relativ
frecventă care asociază infecţii cronice anexiale la
femeia tânără, conducând frecvent la infertilitate
 Cronicizarea determină infertilitate prin obstrucţie
tubară şi afectarea endometrului
 Etiologia este frecvent plurimicrobiană, germeni
aerobi şi anaerobi
13
Endometrita = infectia si inflamatia endometrului
si a miometrului

apare frecvent în urma unei naşteri sau a unei
operaţii cezariene sau a unui avort incomplet
 se poate croniciza
Salpingita = infecţia trompelor uterine şi a
ovarelor
 netratate, conduc la stenoză tubară, abces tubo-
ovarian, infertilitate (12-18%)
Avort septic = avort incomplet, în condiţii de
contaminare a aparatului genital
 risc major de pelvi-peritonită şi septicemie; anaerobi
14
Etiologie:
– Staphylococcus aureus (3,5 - 26%)
– Streptococ beta-hemolitic (8-23%)
– Enterococ (4-9%)
– Gonococ (13,9%)
– Bacteroides (65%)
– Peptostreptococcus (21,5%)

Clinică:
– dureri pelvine;
– scurgeri vaginale fetide;
– febră, frison;
– infertilitate (formele cronice)
Paraclinic - examene microbiologice, echografie, endoscopie. 15
 Infecţii intraabdominale - peritonite
 Sunt primare şi secundare (perforaţie, dehiscenţa
suturii, tumoră perforată, etc.)
 Netratate, conduc la şoc toxico-septic şi deces
Etiologie:
 plurimicrobiană (aerobi şi anaerobi) - E. coli,
Enterococ, Clostridii, etc.
Clinică:
 sindr. peritoneal (durere, apărare musculară,
contractură, ileus paralitic, greţuri-vărsături)
 sdr. toxico-septic
Paraclinic, Rx. abdominală simplă (pneumo-peritoneu), echografie.
16
Alte infecţii intraabdominale: colecistita
acută, abcesul paracolic,etc.
 Apar pe fondul unei boli preexistente (litiaza
biliară, neoplasm colo-rectal, etc.)
 Evolueaza spre perforaţie si peritonită
Etiologie:
 plurimicrobiană (aerobi şi anaerobi) - E. coli,
Enterococ, Clostridii, etc.
Clinică:
 semne de supuratie localizată, apoi sindr. peritoneal
17
 Infecţiile urinare
 Frecvente la femei, la copii cu malformaţii ale
tractului urinar
 Netratate, determină septicemie şi insuf. renală
Infecţiile urinare joase:
 uretrita
 cistita
Infecţiile urinare înalte:
 pielo-nefrita
 abcesul renal
 pionefroza 18
Etiologie:
 Enterobacteriaceae (Escherichia coli - 50-85%, Klebsiella -
2%, Enterobacter, Serratia, Proteus, Pseudomonas
aeruginosa)
 alţi germeni Gram-negativi
 germeni Gram-pozitivi (Enterococ - 15% la bărbaţi Stafilococ
- 1% la femei)

Clinică:
 semne de infecţie urinară joasă (disurie, polakiurie, usturimi
micţionale, durere hipogastrică)
 semne de infecţie urinară înaltă (durere lombară, febră)
Examenele paraclinice constau în examenul urinii,
evidenţierea bacteriuriei, urocultură, antibiogramă; examene
imagistice - echografie, Rx simplă, urografie, cistoscopie,
etc.
19
 Infecţiile de piele şi ţesuturi moi
 Apar frecvent la copii (igienă deficitară) şi la
pacienţii imuno-deprimaţi (ulcere de gambă,
escare) sau în urma leziunilor traumatice
(muşcături, plăgi, arsuri, etc.)
 Se împart în infecţii autodelimitate (cu formare de
colecţie purulentă şi drenaj spontan) şi infecţii cu
extensie locală şi tendinţă la diseminare (conduc la
bacteriemie şi focare septice secundare)
Etiologie:
 Streptococcul beta-hemolitic
 Staphiyococcus aureus 20
Clinică:
 Impetigo (pustule, contagios, streptococic sau
stafilococic)
 Erizipel (zonă edemaţiată, eritematoasă, cu delimitare
netă, etiologie streptococică)
 Celulită (infecţie streptococică profundă, cu extensie,
febră şi risc septic şi de apariţie a GNA);
 Ectima (ulceraţie superficială, et. streptococică)
 Furuncul (colecţie purulentă localizată, et. stafilococică)
 Carbuncul (colecţie purulentă de mari dimensiuni, risc
septic major)
 Mal perforant (ulcer plantar la diabetici, G-)
 Ulcer de gambă (pe fondul afecţiunilor varicoase, G-)
21