Sunteți pe pagina 1din 70

Școala Profesională nr.

Metode și tehnici
interactive
utilizate în cadrul orelor
de
geografie

Prafesor: Pârcălabu S.
MOTTO:
“Cînd eşti întrebat dacă poţi să
faci o treabă, spune-le: 'Sigur
că pot!'. Apoi pune-te pe
învăţat şi află cum să o faci”
Theodore Roosevelt (1858 - 1919)
Raportul către UNESCO al Comisiei
Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI

… preciza că pilonii educaţiei în


noul mileniu vor fi legaţi de a
învăţa să cunoşti, a învăţa să
fii, a învăţa să acţionezi şi a
învăţa să convieţuieşti cu
semenii.
(Delors, coord., 2000)
COMPETENŢA DE CADRU DIDACTIC
ÎNSEAMNĂ SĂ FII PROACTIV

Modelul dascălului:
„a face din ştiinţă o enigmă şi
a cultiva enigma cu bună ştiinţă”

Ph. Meirieu
METODELE ACTIVE – acordă valoare activismului subiectului:
 

• valorifică gîndirea critică/creativitatea;


• complementaritate – relaţii;
• sistematizarea experienţei subiective;
• colaborare – cercetare comună.
Tehnica
PHILLIPS 6 / 6
Presupune împărţirea clasei
în grupe de 6 persoane care
dezbat o problemă timp de
6 minute.
Etapele Tehnicii PHILLIPS 6 / 6

 Constituirea grupelor şi desemnarea unui conducător;


 Anunţarea temei discuţiei şi dezbaterea sa în grupe;
 Prezentarea de către conducătorul fiecărei grupe a
concluziilor, soluţiilor la care s-a ajuns;
 Discutarea concluziilor şi soluţiilor cu participarea
clasei de elevi pentru a armoniza punctele de vedere;
 Stabilirea de către cadrul didactic a soluţiei optime şi
argumentarea respingerii celorlalte variante.
Avantajele Tehnicii PHILLIPS 6 / 6

 Implică pe toţi membrii colectivului în


analiza şi soluţionarea unei probleme;
 Oferă fiecărui elev posibilitatea să-şi
valorifice experienţa proprie;
 Prezentarea şi argumentarea punctelor de
vedere şi a opiniilor.
Exemplu:
Clasa a IV-a Geografie
S-a propus următoarea situaţie problemă:
“Republica Moldova are potenţial turistic, dar străinii
nu o vizitează în număr mare. De ce?”
 Clasa s-a împărţit în grupe de cîte 6 elevi lăsîndu-
se ca timp de lucru 6 minute. Conducătorul
fiecărei grupe a prezentat soluţiile la care s-a ajuns.
S-au discutat apoi punctele de vedere a grupelor
pentru a ajunge la idei comune.
 Învăţătorul stabileşte soluţia optimă şi
argumentează respingerea celorlalte variante.
Exemplu:
CONCLUZIA: Republica Moldova nu are
potenţial turistic la fel de dezvoltat ca alte ţări
pentru că:
 nu este cunoscută în lume;
 căile de transport sunt deteriorate;
 nu se face publicitate punctelor de atracţie
turistică;
 este multă poluare;
 nu sunt amenajate corespunzător traseele
turistice.
Metoda Bulgărelui
de Zăpadă
Împletirea activităţii individuale
cu cea desfăşurată în mod cooperativ
în cadrul grupelor.
Fazele de desfăşurare
1. Faza introductivă
Expunerea problemei.
2. Faza lucrului individual
Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legate de
subiect.
3. Faza lucrului în perechi
Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri
la întrebările individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari
Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din
grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la care
s-a ajuns.
5. Faza raportării soluţiilor în colectiv
Întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor
emise.
6. Faza decizională
Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Avantaje

Motivează elevii să gîndească cu


îndrăzneală fără să fie descurajaţi de
părerile altora.
Sunt încrezători în forţele proprii.
Dezvoltă motivaţia pentru învăţare.
Exemplu:
Clasa a IV-a Geografie “Să salvăm pădurea!”
1. S-a citit textul “Să salvăm pădurea!”;
2. Elevi au lucrat individual 2 minute timp în
care şi-au notat întrebări de tipul: Ce se întîmplă cu
plantele dacă dispar pădurile? Dar cu animalele? De ce
verile sunt foarte călduroase, iar iernile foarte
friguroase? Care sunt urmările tăierii necontrolate a
pădurilor?
3. Se lucrează apoi în perechi discutîndu-se
rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri
la problemele pe care nu le-au putut explica.
Exemplu:
4. Elevii se grupează preferenţial în
grupe aproximativ egale şi discută
rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la
întrebările rămase nesoluţionate.
5. Copiii reuniţi analizează şi
concluzionează rezultatele obţinute şi
învăţătorul stabileşte că:
Tăierea abuzivă a pădurilor are ca efecte:
- dispariţia unor plante;
- dispariţia unor animale;
- alunecări de teren;
- secete îndelungate;
- creşterea cantităţii de dioxid de carbon.
Caligrama
Cuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în
aşa fel încât să reprezinte forma obiectului care
constituie tema propusă spre studiu.
Este o metodă folosită atît în lecţiile de
predare-învăţare cît şi în lecţiile de fixare şi
sistematizare a cunoştinţelor.
Poate fi abordată individual sau în grup.
Avantaje
Stimulează spiritul de experimentare în
plan mintal.

Cultivă raţionamentul prin analogie.

Descoperă anumite proprietăţi, informaţii şi


relaţii despre obiectele, fenomenele,
procesele din natură, societate.
Metoda R. A. I.
(Răspunde – Aruncă - Interoghează)

• Este o metodă de fixare şi sistematizare a


cunoştinţelor, dar şi de verificare.
• Ea urmăreşte realizarea feed-back-ului
printr-un joc de aruncare a unei mingi
uşoare.
Desfăşurare
Elevul care aruncă mingea trebuie să
formuleze o întrebare din lecţia predată,
elevului care o prinde. Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai
departe altui coleg, punînd o nouă întrebare.
Elevul care nu ştie răspunsul iese din joc, la
fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte
răspunsul la propria întrebare.
Avantaje

• Dezvoltă gîndirea critică.


• Permite autoevaluarea propriei activităţi.
• Este coparticipant la propria formare.
Exemplu:
“Rapsodii de primăvară” – Clasa a IV-a
După predarea acestei poezii, elevii şi-au adresat
întrebări de tipul:
-Cu cine este asemănată primăvara în poezie?
-Care sunt semnele primăverii?
-Ce sentimente transmite autorul prin această poezie?
-Poţi explica cuvîntul “tulpan”?
-Ce lasă primăvara pe dealuri mucezite?
-Ce alte poezii scrise de George Topârceanu
cunoaşteţi?
“Tehnica
Pălăriilor
gînditoare”
Această metodă corespunde
diferitelor tipuri de gîndire.
Tehnica
“Pălăriilor gînditoare”
Este folosită pentru a determina indivizii să-şi
schimbe perspectiva de gîndire, să ia în vedere şi alte
puncte de vedere.
Este o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii
participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri
în funcţie de pălăria aleasă.

Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.


Tehnica
“Pălăriilor gînditoare”
Metodologia:
 Se împarte clasa în grupuri de 6.

 Se împart cele 6 pălării:

a) cîte 1 în fiecare grup (elevii grupului


cooperează în asigurarea celei mai bune
interpretări
b) cîte 6 de culori diferite în fiecare grup,
fiecare interpretează un rol
Desfăşurare
 Pălăria albastră – este liderul, managerul,
conduce jocul. Este pălăria responsabilă cu
controlul demersurilor desfăşurate.
 Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe
scurt conţinutul textului.
 Pălăria roşie – este psihologul care îşi exprimă
sentimentele faţă de personajele întîlnite.
 Pălăria neagră – este criticul, este pălăria
avertisment, concentrată în special pe aprecierea
negativă a lucrurilor.
 Pălăria verde – este gînditorul, care oferă
soluţii alternative.
 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul
gîndirii pozitive şi constructive, creează finalul.
Avantaje

 Angajează intens toate forţele psihice de


cunoaştere.
 Dezvoltă gândirea critică.

 Manifestă empatie faţă de anumite personaje.


Exemplu:
“Neguţătorul florentin” de Petre Ispirescu –
Limba şi literatura română
Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul lecturii;
Pălăria albastră – caracterizează marele voievod
Vlad Ţepeş ca fiind impunător, iute ca focul, în
timp ce negustorul era fricos, suspicios, grijuliu
pentru averea şi viaţa sa;
Pălăria roşie – arată că domnitorul îşi iubea
poporul pe care-l conducea şi purta de grijă
tuturor celor aflaţi în ţara sa, inclusiv a
neguţătorului florentin.
Exemplu:
Pălăria neagră – critică atitudinea neguţătorului
neavând încredere în oamenii şi legile ţării. El
trebuia să se informeze despre ţara condusă de
Vlad Ţepeş. Domnitorul trebuia să-şi înfrâneze
mânia explicându-i cu calm neguţătorului situaţia
creată.
Pălăria verde – spune că neguţătorul ar fi putut
să-şi adăpostească averea la un han sau şi-ar fi
putut plăti oamenii care să-i apere avutul fără să-l
deranjeze pe domnitor.
Pălăria galbenă – găseşte alt final textului.
Metoda dramatizării
•Se bazează pe utilizarea mijloacelor şi procedeelor
artei dramatice, constînd în dramatizarea unui fragment
literar, a unui fapt istoric, a unui eveniment actual.
•Elevii sunt puşi în situaţia de a interpreta anumite
personaje, rolurile acestora, trăind efectiv stările
conflictuale, situaţiile problemă în care acestea sunt
implicate.
•Poate îmbrăca forma procesului literar prin care elevii

sunt puşi în postura de inculpaţi, acuzatori sau apărători


ai personajelor din opera respectivă.
Avantaje
•Are mari valenţe în direcţia receptării şi
sensibilizării elevilor faţă de conţinutul şi
mesajul operei literare.
•Formează şi dezvoltă capacităţi
operaţionale şi comportamentale.
•Transferă cunoştinţele din planul teoretic
în cel practic.
METODA RICAR
Numele acestei metode
provine de la iniţialele a
cinci faze de studiere a
unei cărţi, capitol, articol
etc.:
METODA RICAR
Răsfoirea generală, studierea prefaţelor,
I R = a alineatelor subliniate, a concluziilor
(examinare de ansamblu).
Intrebări - puneţi-va întrebări asteptînd
II I = răspunsul de la lucrare.
Citirea activă prin căutarea răspunsurilor
III C = la întrebări, reţinerea esenţialului.

Amintirea punctelor principale şi


IV A = memorarea lor.

V R = Recapitularea, reţinerea esenţialului.


Metoda studiului de caz

Presupune derularea de către


elevi a unei cercetări similare experţilor
din diversele domenii ale realităţii
extraşcolare; o metodă de confruntare
directă a participanţilor cu o situaţie reală,
autentică, luată drept exemplu tipic,
reprezentativ pentru un set de situaţii şi
evenimente problematice.
Metoda cubului
Metodă care 3. ASOCIAZĂ
presupune exploatarea 6. A

unui subiect, a unei R


G
5.
situaţii din mai multe A
4. ANALIZEAZĂ U
M
perspective, permiţând P E
abordarea complexă şi L N
2. COMPARĂ T
integratoare a unei I E
teme(descrie, compară, C A
Ă Z
asociază, analizează, Ă
aplică, argumentează). 1. DESCRIE
Metoda cubului
Instrucţiunile de
pe feţele cubului
Sarcina de lucru pe care o cere

1. Descrie Cum arată?

2. Compară Cu cine, cu ce seamănă şi de cine diferă?

3. Asociază La ce te face să te gândeşti?

4. Aplică Cum poate fi folosit?

5. Analizează Ce conţine? Din ce este făcut?

Este bun sau rău, dorit sau nedorit, folositor sau


6. Argumentează
nefolositor? De ce?
Turul galeriei

• Este prin excelenţă o metodă de


învăţare prin cooperare ce promovează
spiritul critic şi învăţarea eficientă.

• Numele provine din specificul metodei


în care soluţiile/produsele minţilor
elevilor reuniţi în grupuri sunt expuse ca
într-o galerie de artă, urmând ca ele să
fie evaluate de toţi elevii clasei.
Turul galeriei
Demers:
 După ce au fost organizaţi în grupuri de 4-5, elevii
primesc spre rezolvare o sarcină/problemă, care se
pretează la mai multe căi de abordare/rezolvare.
 Produsul muncii fiecărui grup se concretizează într-o
imagine, schemă, diagramă, inventar de idei, exprimate
grafic pe o coală de hârtie sau un carton, realizîndu-se
ceea ce se numeşte un poster.
 Posterele se expun pe pereţii sălii de clasă, ca într-o
expoziţie.
 Sub îndrumarea profesorului, grupurile trec pe la fiecare
poster pentru a examina soluţiile propuse, pentru a face
comentarii, observaţii, propuneri.
 La sfîrşit, fiecare grup revine la propriul poster,
analizează comentariile
Tehnica jocului de rol
 Jocurile de rol sunt cea mai importantă
subcategorie a jocurilor de simulare.
 Învăţarea bazată pe joc de rol se
corelează cu învăţarea prin cooperare,
succesul fiind al echipei şi jocul
fiecăruia depinzînd de al celorlalţi.
 Scenariul şi regia sunt probleme
serioase a jocului de rol, alegerea
protagoniştilor şi distribuirea rolurilor.
Exemplu: Construirea unei benzinării în
preajma şcolii: proces.
Tehnica jocului de rol

Tipuri de jocuri de rol:


Jocuri de roluri structurale
Jocuri de decizie
Jocuri de previziune
Jocuri de arbitraj
Jocuri de competiţie
Jocuri strategice
Jocuri de negociere
Mai multe capete la un loc
- Constituirea grupurilor de 3-4 elevi
- Atribuirea unui număr fiecărui membru al
grupului
- Enunţarea unei întrebări sau prezentarea unei
probleme
- Formularea în mod individual a unui răspuns sau
identificarea unei soluţii
- Se discută în grup răspunsul fiecăruia şi se
formulează un răspuns al grupului, profesorul
spune un număr, iar elevul care posedă acel
număr va prezenta clasei soluţia/discuţiile din
grupul său.
Mai multe capete la un loc
Sugestii metodice:

- Se scrie pe tablă sau pe hârtie toate


opiniile grupurilor şi apoi se dezbat cu
toată clasa.
- Se evidenţiază cu elevii asemănările şi
deosebirile dintre opinii şi elevii vor fi
lăsaţi să opteze pentru opinia care
este susţinută de cele mai solide
argumente.
Comerţul cu o problemă
- Profesorul ţine o prelegere sau dă clasei un text spre lectură.
- Elevii sunt dispuşi în grupuri de câte 2 perechi formate
aleator.
- Fiecare pereche identifică un anumit număr de idei
semnificative din text sau prelegere, pe care le discută cu alte
perechi.
- Perechile scriu un set de întrebări sau probleme, pe care
celelate perechi trebuie să le rezolve.
- Grupurile de patru se formează din nou, iar perechile îşi pun
întrebări sau îşi dau una alteia probleme.
- Membrii grupului formulează concluzii asupra a ceea ce au
învăţat.
Interviul în trei trepte

- Interviul în 3 trepte se poate folosi


pentru a anticipa conţinutul care
urmează a fi discutat, pentru a
împărtăşi din experienţa personală,
pentru a exprima opinii, pentru a
rezuma ceea ce s-a predat, pentru a
verifca tema pe care au avut-o sau
pentru a discuta diverse concepte.
Interviul în trei trepte

În grupul de 3 elevi:
A îl intervievează pe B,
iar C înregistrează principalele aspecte ale
discuţiei, apoi rolurile se schimbă pînă cînd
toţi 3 exersează cele 3 roluri:
• Reporter
• Interlocutor
• Secretar
Tehnica mozaicului
(jigsaw puzzle)

Metodă care
presupune învăţarea
prin cooperare la
nivelul unui grup şi
predarea achiziţiilor
dobîndite de către
fiecare membru al
grupului unui alt
grup.
Tehnica “schimbă perechea”

• Etapa organizării colectivului în 2 grupe


egale (2 rînduri de scaune)
• Etapa prezentării şi explicării problemei
• Etapa de lucru în perechi
• Etapa analizei ideilor şi a elaborării
concluziilor
Tehnica “schimbă perechea”

Teme de studiu: rezolvări de probleme de


pe o fişă, exerciţii, fişe cu diverse sarcini de
lucru.
Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor
de ceasornic, realizându-se schimbarea
partenerilor în pereche. Elevii au posibilitatea de
a lucra cu fiecare membru al clasei.

Avantaje: este o metodă interactivă de


grup; stimulează cooperarea în echipă, ajutorul
reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia
celuilalt; dezvoltă inteligenţa logică-matematică,
inteligenţa interpersonală.
BRAINSTORMING
 
Definiţie: metodă didactică care constă în stimularea
participării active a membrilor unui grup de elevi pentru a
emite şi selecta idei noi şi viabile referitoare la
soluţionarea unei situaţii-problemă.

Etapele metodei:

a. Comunicarea sarcinii de lucru


b. Comunicarea regulilor
c. Emisia şi înregistrarea ideilor
d. Activitate frontală de prezentare a
ideilor
e. Evaluarea ideilor produse prin
brainstorming
ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
 
Metoda se bazează pe cunoaştere şi experienţele anterioare ale
elevilor, pe care le vor lega de noile informaţii ce trebuie învăţate.

 Listarea cunoştinţelor anterioare despre tema propusă


 Construirea tabelului (învăţătorul):
 
Ceea ce ştim/
Ceea ce vrem să ştim Ceea ce am învăţat
credem că ştim
     

• Completarea primei coloane


 

 Elaborarea întrebărilor şi completarea coloanei a doua


 Citirea textului
 Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a
doua
coloană, la care se adaugă noile informaţii
 Compararea informaţiilor noi cu cele anterioare
 Reflecţii în perechi/cu întreaga clasă
“CUBUL”
 
Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea
unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective.

Etapele metodei:
1. Se realizează un cub pe ale cărei feţe
se notează cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică,
argumentează.
2. Se anunţă tema / subiectul pus în
discuţie.
3. Se împarte grupul în şase subgrupuri,
fiecare subgrup rezolvând una dintre
cerinţele înscrise pe feţele cubului.
4. Se comunică forma finală a scrierii,
întregului grup (se poate afişa).
“MOZAICUL”

Metodă de învăţare prin colaborare; se bazează pe împărţirea


grupului mare de elevi în mai multe grupe de lucru.
Etapa I
 formarea grupurilor eterogene de câte
patru elevi, fiecare membru primind câte
un număr de la unu la patru;
 anunţarea titlului lecţiei şi a sarcinilor de
învăţare;
 împărţirea lecţiei în patru unităţi de
cunoaştere şi repartizarea lor fiecărui
membru al grupei.

Etapa a II–a
 constituirea grupelor de “experţi”;
 rezolvarea sarcinilor de învăţare, alegerea materialelor şi a strategiilor.

Etapa a III–a
 revenirea “experţilor” la grupa iniţială;
 prezentarea de către fiecare “expert” a conţinutului studiat;
 prezentarea temei în unitatea ei logică.
ORGANIZATORUL GRAFIC
 
Este o grilă de sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată
prin reprezentarea grafică a unui material, a unor noţiuni /
concepte / fenomene.

Prezentarea informaţiei – în structuri de tip: comparativ, descriere,


secvenţial, cauză-efect, problemă-soluţie.

OG de tip secvenţial:
1. …………………………………………

2. …………………………………………

3. …………………………………………

4.………………………………………….
 
OG de tip cauză – efect:
Efect 1

CAUZĂ Efect 2

Efect 3
OG de tip comparativ:
………………………… şi …………….………………

Asemănări Deosebiri/diferenţe
DEBATE
(DEZBATEREA PRO ŞI CONTRA)

Este precedată de “reţeaua de discuţii”.


Permite aprofundarea unei teme prin dezvoltarea aspectelor
implicate (condiţia – tema să permită abordări contradictorii).
Presupune existenţa a 2 subgrupuri care aduc argumente pro şi
contra şi a unui grup de juraţi.

Etape:
1. stabilirea temei puse în discuţie;
2. identificarea argumentelor;
3. alegerea răspunsului pozitiv/negativ;
4. împărţirea în două grupe (acuzare şi apărare);
5. dezbaterea problemei.
JOCUL DE ROL
Definiţie: metodă centrată pe dimensiunea socială, care se bazează
pe învăţarea din experienţa simulată.
Etape:

ÎNCĂLZIREA GRUPULUI

DEFINITIVAREA SITUAŢIEI ŞI A PERSONAJELOR

ORGANIZAREA GRUPULUI

ALEGEREA ACTORILOR ALEGEREA OBSERVATORILOR

DERULAREA JOCULUI DE ROL

ANALIZA JOCULUI DE ROL

INTERVIEVAREA ANALIZA ANALIZA


ACTORILOR DE CONŢINUT COMPORTAMENTALĂ
Clasificare:

JOCUL DE ROL

prescris improvizat

tema

funcţionale de decizie
structurale de competiţie
cu inversări de roluri
“Ciorchinele”

• “Ciorchinele” = tehnică eficientă


de predare şi învăţare care
încurajează elevii să gîndească
liber şi deschis.
“Ciorchinele”

• “Ciorchinele” este un “brainstorming” necesar, prin care se


stimulează evidenţierea legăturilor dintre idei; o
modalitate de a construi sau realiza asociaţii noi de idei
sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
• “Ciorchinele” este o tehnică de căutare a căilor de acces
spre propriile cunoştinţe evidenţiind modul de a înţelege o
anumită temă, un anumit conţinut.
• Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup,
care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor
dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a
relevării unor noi asociaţii.
Etapele realizării
“ciorchinelui”
• Scrieţi un cuvînt sau o propoziţie nucleu în
mijlocul tablei.
• Scrieţi cuvinte sau sintagme în legătură cu
tema pusă în discuţie.
• Legaţi cuvintele sau ideile produse de cuvîntul
sau propoziţia nucleu prin linii care evidenţiază
conexiunile între idei.
• Scrieţi ideile în legătură cu tema propusă
realizînd o structură în formă de ciorchine.
• Completaţi schema pînă la expirarea timpului.
Cuvîntul sau propoziţia nucleu
METODA “CIORCHINELUI”

Propoziţia nucleu
Avantajele acestei tehnici de învăţare
• În etapa de reflecţie vom utiliza “cirochinele
revizuit” în care elevii vor fi ghidaţi prin
intermediul unor întrebări, în gruparea
informaţiilor în funcţie de anumite criterii.
• Prin această metodă se fixează mai bine ideile
şi se structurează infomraţiile facilizându-se
reţinerea şi înţelegerea acestora.
• Adesea poate rezulta un “ciorchine” cu mai
mulţi “sateliţi”.
Sarcină de lucru:

Realizaţi un ciorchine
corespunzător temei
“Metode de rezolvare ale
problemelor...”!

Succes!
ÎN CONCLUZIE:

Fiecare dintre metodele prezentate


înregistrează avantaje şi dezavantaje,
important fiind însă momentul ales pentru
desfăşurarea lor.
Pedagogul este acela care are puterea
decizională şi capacitatea de a alege ceea
ce ştie că se poate desfăşura în propriul
colectiv de elevi.
Vorbind despre necesitatea inovării în domeniul
metodologiei didactice şi a căutării de noi variante pentru a
spori eficienţa activităţii instructiv-educative din şcoală, prin
directa implicarea a elevului şi mobilizarea efortului său
cognitiv, profesorul Ioan Cerghit afirmă:

“Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel


de reţetar rigid, dimpotrivă,consideră că fixitatea metodelor,
conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa
etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a
învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un fel
iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de
regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror
aspecte care privesc perfecţionarea şi modernizarea
metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond
creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o
necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor
de muncă în instituţiile şcolare.” (1997, p. 44)
Întrebări şi răspunsuri
Probleme de reflecţie şi
aplicaţii
METODE ACTIVE ÎN PROCESUL DE
PREDARE - ÎNVĂŢARE – EVALUARE

• În ce circumstanţe se utilizează?
• Care sunt strategiile de predare – învăţare
- evaluare?
• Cum se evaluează eficacitatea metodei în
raport cu obiectivele?

S-ar putea să vă placă și