A

R E
N I
V E
E
PR I
D E PE
D E I A
O R I
T
E U A
M L ia
PO sile dar a a
Va 7
l sa
C
 Principalele surse ale apei 

Când ne gândim la cauzele de poluare a apei, trebuie să ne gândim la cele

două surse de apă de pe planeta noastră.
CARE SUNT ?

 În primul rând, nu există apă de suprafață - care este apa pe care o vedem în 
oceane , râuri, lacuri și iazuri. Aceasta apa este acasa , la multe specii
de plante și animale care se bazează nu numai pe cantitatea , ci și calitatea
apei respective pentru a supraviețui. – NU ESTE CLAR CE SPUI AICI !
Nu mai puțin importantă este apa subterană - Se apei stocate în straturile
acvifere ale Pământului. Această sursă de apă alimentează râurile și oceanele
noastre și formează o mare parte din productia mondiala a apei potabile. 
Ambele surse de apă sunt critice pentru BIODIVERSITATEA de pe
Pamant. Și ambele pot deveni poluate în moduri diferite. 
 
Principalele surse ale apei
Apa in circuitul in natura capata mai multe forme, si provine din mai
multe surse. (PAI MAI DEVREME SPUNEAI CA SUNT DOUA)
Formele pe care le poate capata apa, IN FUNCTIE DE O SERIE DE
PROCESE CHIMICE/FIZICE sunt: lichida, solida si gazoasa. In
natura, apa in stare solida consta in zapada, ghetari si calota glaciara.
Apa sub forma lichida poate fi sarata, care provine din mari si oceane.
Apa sub forma lichida poate fi si dulce curgatoare, care provine din
izvoare, parauri, rauri, fluvii, sau apa dulce statatoare care provine din
balti, lacuri si lacuri de acumulare. Apa dulce se poate gasi si subteran in
panza freatica, iar sursa apei sub forma gazoasa (CRED CA ESTE
VORBA DE PARTICULE FINE DE APA…) consta in nori. Sursa apei
minerale este izvorul ??? APA MINERALA – POTI SA CAUTI O
DEFINITIE ? , NU VAD CE ROL ARE AICI ! .
FACTORII POLUANTI AI APEI
Apa poate fi distilata, potabila, minerala, sau naturala. Procesul de poluare a apei potabile poate avea loc
ca urmare a activitatii umane, economice si sociale, principalele riscuri fiind:
1)Poluarea cu agenti patogeni: bacterii, virusuri sau alte organisme vii;
2)Poluarea chimica cu:
a)Substante fitofarmaceutice provenite din combatarea daunatorilor in agricultura si silvicultura, precum
si compusi ai azotului,fosforului si potasiului rezultați din aplicarea NECORESPUNAZTOARE A
îngrășămintelor în agricultură;
b) substanțe chimice provenite din activitatea industrială sau din utilizarea produșilor chimici ca: fenoli,
gudroane, detergenți, petrol și reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranți, cianuri,
metale grele și altele asemenea; UNUA DIN SECTOARELE CELE MAI POLUNATE SUNT
SECTOARELE ZOOTEHNICE – DEJECTIILE MULTI ANI IN ROMANIA NU ERAU
COLECTATE SI RECICLATE/FOLOSITE CORESPUNZATOR.
c) substanțe radioactive; 3. poluarea termică cu ape cu temperatura ridicată evacuate de la instalațiile de
răcire ale unităților industriale. FOLOSIREA DIFERITELOR CEANURI/SUBSTANTE CARE SUNT
FOLOSITE PENTRU EXPLOATAREA RESURSELOR NATURALE ( DE EXEMPLU
EXTRAGEREA AURULUI – VEZI ROSIA MONTANA , UNDE SE FOLOSESC CEANURI PENTRU
EXTRAGEREA DIFERITELOR METALE PRETIOASE)
3. poluarea termică cu ape cu temperatura ridicată evacuate de la instalațiile de răcire ale unităților
industriale.
Trei surse majore de poluare a apei sunt:
1. municipală
2. industrială
3. Agriculturală
Surse de răspândire a poluării apelor:
Driftul la pulverizare
-Acesta poate deveni o problemă atunci când, în timpul pulverizării, pesticidele pot fi transportate la
sursele de apă din apropiere sau la zonele sensibile de către drift și pot concentra cantități ridicate de
produse pentru protecția plantelor în apă.
Factorii care influențează driftul de pulverizare sunt: viteza vântului și a tractorului, direcția vântului,
distanța până la apă/zone sensibile, cultura, umiditatea aerului, dimensiunea picăturilor, influența
aerului și distanța de pulverizare până la țintă.
Driftul se poate minimiza prin utilizarea duzelor cu reducere, mai ales în capetele și marginile solelor,
prin reglarea echipamentului, prin adaptarea vitezei tractorului și prin planificarea lucrărilor conform
condițiilor meteo.
 
Scurgerile
După aplicare, pesticidele pot ajunge în apă din solele tratate, prin particulele erodate de sol.
Apa contaminată poate ajunge în sursele de apă, conducând pe termen scurt sau mediu la
concentrații relativ mari de produse pentru protecția plantelor în apă.
Factorii care influențează scurgerile către cursurile de apă sunt: condițiile precipitațiilor,
permeabilitatea solului, umiditatea solului, viteza de scurgere a apei și distanța până la apă.
Scurgerile pot fi evitate prin adaptarea lucrărilor solului pentru a maximiza infiltrarea apei,
utilizarea lucrărilor de conservare, a sistemului de arătură și cultivare în contur, alternarea
culturilor și plantarea de perdele vii.

Drenajul
După aplicare, pesticidele pot fi transportate cu apa care se infiltrează în sol în sistemul de
drenaj. Apa contaminată intră apoi în apele de suprafață, conducând pe termen scurt și mediu
la concentrații semnificative de pesticide în cursurile de apă.
Riscurile pot fi reduse prin evitarea aplicării pesticidelor în timpul sezonului de drenare și
înainte de venirea ploilor torențiale. Dacă se poate, este recomandată izolarea și păstrarea apei
drenate într-o zonă de colectare artificială. De asemenea, pe câmpurile drenate, cu crăpături sau
cu soluri foarte uscate nu trebuie aplicate pesticide, pentru a diminua riscul de contaminare.
Levigarea
După aplicarea tratamentului, unele pesticide pot fi transportate în subsol și apoi în apele
subterane prin infiltrarea în sol. Acolo, rezultă concentrații scăzute pe termen mediu și lung, care
uneori pot încălca limitele foarte mici pentru apele potabile în UE.
Riscul de levigare poate fi diminuat prin restricționarea utilizării pesticidelor în zonele
identificate ca fiind vulnerabile, precum: soluri cu conținut scăzut de materie organică, soluri
superficiale, soluri cu apă freatică la suprafață sau soluri nisipoase.
Prin respectarea acestor măsuri, putem evita răspândirea poluării și, astfel, viitorul va fi mereu
curat și roditor.

 
Apele uzate-apele uzate menajere conţin Ploile acide
adesea detergenţi sintetici, care nimeresc
-Ploile acide sunt rezultatul de contact cu
în râuri şi mări. Acumulări de substanţe
atmosferă a gazelor de eşapament produse
anorganice afectează locuitorii de apă şi
de întreprinderi metalurgice, centrale
reduc cantitatea de oxigen în apă, faptul
termice, rafinării şi alte întreprideri
care duce la formarea aşa-numitelor
industriale şi de transportul auto. Aceste
“zone moarte”, care sunt în lume deja
gaze conţin oxizi de sulf şi de azot, care se
aproximativ 400.Deseori, reziduuri
industriale care conţin deşeuri organice şi combină cu umezeală şi oxigen pentru a
anorganice, se revarsă în râuri şi mări. forma acid sulfuric şi azotic. Apoi, aceste
Anual, în surse de apă nimeresc mii de acizi cad pe pământ, uneori, la o distanţă de
substanţe chimice, acţiunea cărora asupra câteva sute de kilometri de la sursa de
mediul încojurător nu este cunoscută poluare a atmosferei. În astfel de ţări, cum
dinainte. Multe dintre acestea prezintă ar fi Canada, Statele Unite ale Americii,
compuşii noi. Deşi rezidurile industriale, Germania mii de râuri şi lacuri au rămas
sunt supuse filtrării preliminare, acestea fără vegetaţie şi fără peşte.
totuşi conţin substanţe toxice, care sunt
dificile de detectat.
Deşeuri solide
-Daca în apă există o cantitate mare de
substanţe solide, acestea o fac opacă la
lumina soarelui şi astfel împiedică
procesul de fotosinteză în bazinele
acvatice. Acest fapt, la rândul său,
provoacă o perturbare în lanţul
alimentar din aceste rezervore de apă.
În plus, deşeuri solide, înnămolesc
râuri şi canale de transport maritime,
ceea ce conduce la nevoia de dragare
frecventă. SUNT O SERIE DE
EFECTE DEVASTATOARE
ASUPRA ECOSISTEMULUI
MARITIM EXTREM DE DIFICIL
DE EVALUAT.
Scurgeri de petrol
Petrolul, vărsat în apă de mare, are multe
efecte negative asupra vieţii marine. Mai
întâi de toate, pier păsările: se îneacă, se
supraîncălzesc la soare sau sunt private
de hrană. Petrolul  orbeşte animale, care
trăiesc în apă, de exemplu, foca. Petrolul
reduce pătrunderea luminii în bazinele
acvatice închise şi poate mări
temperatura apei, Numai în SUA în
fiecare an se întâmplă aproximativ 13
000 de cazuri de deversări de petrol. În
apă de mare în fiecare an nimeresc 12
milioane de tone de petrol. În Marea
Britanie, anual, se revarsă în canalizare
mai mult de 1 milion de tone de ulei de
motor folosit.
Surse neidentificate Poluarea termică a apei
-Poluarea termică a apei este cauzată de centrale electrice
-Adesea este dificil de a determina sursa termice sau nucleare. Poluarea termică este introdusă în
de poluare a apei – aceasta poate fi o bazinele acvatice de apă utilizată de răcire. Ca urmare a
temperaturilor mai mari de apă în aceste bazine acvatice
eliberare neautorizată a substanţelor se produce o accelerare în unele procese biochimice,
periculoase de la o întreprindere sau  precum şi o scădere a oxigenului dizolvat în apă. Se
încalcă ciclul fin de reproducere echilibrată a diferitelor
o contaminare, cauzată de lucrări organisme. În condiţii de poluare termică, de regulă, se
agricole sau industriale. Acest lucru observă o creştere puternică a algelor şi dispar alte
conduce la poluarea apelor cu nitraţi, organisme, care trăiesc în apă.  

fosfaţi, ioni de metale grele toxice şi  

pesticide, FIIND DIFICIL DE NU VORBESTI DE METODE DE PREVENIRE A

POLUARII ! VEZI CA NU PREA E OK CU COPY –
IDENTIFICAT SURSA DE PASTE !
POLUARE A APEI. MA MAI UIT LA FINAL DACA VREI....
AS INCLUDE AICI O CHESTIUNE LEGATA DE
TEHNOLOGII ... IN SENSUL CA CU CAT O
SOCIETATE ESTE MAI TEHNOLOGIZATA CU
ATAT POLUAREA CRESTE ! CONCLUZIA FIIND CA
TARILE CELE MAI INDUSTRIALIZATE SUNT
PRINCIPALII POLUATORI !