Potențialul turistic național al

României: Relieful-zona montană

Șușu Georgiana Larisa
Clasa a X-a Turism
 Relief alpin și glaciar
• Grupa Retezat-Godeanu, al cărui nume este dat de Munții
Retezat și Munții Godeanu, cele mai mari masive montane ale
grupei, se află în vestul Carpaților Meridionali, între
râurile Jiu și Strei la est și Culoarul Timiș-Cerna la vest. La
nord, Culoarul Bistrei îi desparte de Munții Poiana Ruscă, iar la sud
intră efectiv în contact cu Podișul Mehedinți și Subcarpații Olteniei.
• Grupa Retezat-Godeanu are un relief glaciar bine dezvoltat, cu
circuri, tăuri și văi glaciare maiestoase, oferind o varietate
petrografică a grupei ce constă din șisturi cristaline (predominant),
granit, calcare (mai ales în sud-vest) și conglomerate. Grupa
Retezat-Godeanu cuprinde șase subgrupe montane (denumite
munți) și trei masive montane (denumite masive)
Munții Retezat – imagine de ansamblu
 Munții Parâng
• Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea
Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord
sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului
Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcută de
șirul depresiunilor Novaci, și Baia de Fier.
• Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea din
România, Transalpina, care ajunge până la
altitudinea de 2.200 m, oferind imagini
spectaculoase.
• Circurile glaciare au versanți îmbrăcați de mase de grohotiș, creste
secundare zimțate și abrupte, numeroase lacuri glaciare,  praguri
glaciare pe care se dezvoltă cascade. Circurile glaciare au o
distribuție alternativă de-a lungul crestei principale fiind mult mai
dezvoltate în partea nordică unde sunt etajele Roșiile, Cârja,
Gâlcescu. Văile glaciare au o mare extindere pe versantul nordic,
una dintre cele mai lungi fiind Jieț (circa 8 km). Cele mai
spectaculoase circuri glaciare s-au format între vărfurile Cârja și Mija
(Șaua Custurii), între Vârful Gemănarea și Silveiu sau la sud de vârful
Setea Mare. Microrelieful de eroziune glaciară cuprinde: berbeci
glaciari (roci mutonate), formațiuni din căldările glaciare Zănoaga,
Găuri și Gâlcescu, Roșiile, Sliveiu; suprafețe structurale șlefuite de
ghețari (căldarea Gâlcescu), striații glaciare în căldarea Ieșu.
Prezența calcarelor pe rama sudică a determinat apariția unor forme
carstice: peșteri, chei, doline și polii. Cele mai spectaculoase
sunt Peșterile Muierii și Polovraci, Cheile Oltețului și Galbenului.
 Imagini din Munții Parâng
Munții Parâng prelucrare 3D Vârful Parângul Mare
 Munții Făgăraș
• Masivul Făgăraș, de la est la vest măsoară în linie dreaptă,
aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km.
Munții Făgăraș seamănă cu o imensă coloană vertebrală
orientată de la est la vest având „coastele” (culmile)
orientate către nord și respectiv, sud. Culmile din partea
nordică sunt cu mult mai scurte și mai abrupte decât cele
din partea sudică, care sunt foarte lungi și domoale.
• O altă caracteristică a acestor munți o constituie
numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine
situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt
alimentate de izvoare subterane.
 Munții Făgăraș - imagini
Imagine de
ansamblu

lacurile
 Munți vulcanici
• Cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa se găsește
în România. Acesta este Munţii Oaș – Munţii Țibles –
Munţii Călimani – Munţii Gurghiu – Munţii Harghita.
• Munții Călimani, partea a Carpaților Orientali sunt cei mai
înalți munți vulcanici ai României. Ultima lor erupție a
avut loc în trecutul apropiat, vorbind în termeni de timp
geologic, adică acum 1,8 milioane de ani, dar reducerea
activității vulcanice a început în urmă cu circa 5 milioane
de ani. Cel mai înalt vârf al Munților Călimani are 2100
metri, Vârful Pietrosul Călimanilor.
• Muntii Gurghiu, impreuna cu muntii Harghita,
formeaza partea centrala si sudica a lantului
eruptiv Caliman-Harghita, situat in vestul
Carpatilor Orientali, pe care ii separa
depresiunea Transilvaniei.Au un relief relativ
simplu-o creasta generala orientata NV-SE,
ferestruita lateral de paraie ce dau nastere la
creste cu orientare estica si vestica. Pe acelasi
aliniament se insira cateva caldari, marturii ale
activitatii vulcanice de aici: Fancel, Seaca,
Sumuleu si Ciumani.
Munții Oaș
Munții Gurghiu
Vulcan din Munții Harghitei
 Relief carstic
• Relief carstic = grupare de forme de relief
specifice regiunilor cu roci solubile, uşor
dizolvabile (calcar, sare, gips); cuprinde atat
forme endocarstice cat si exocarstice.
• Endocarst : forme de relief care apar în
subteran
• Exocarst : forme de relief care apar la
suprafaţă
 Relieful carstic în România :

• -răspândire: Carpaţi (Apuseni, Banatului mai

ales), P.Mehedinţi, P.Dobrogei, P.Someşan
• -rocile carstificabile: 4700 km²
• - peşteri: Vântului (cea mai mare –M.Pădurea
Craiului) ; Topolniţa(P.Mehedinţi); Izvorul
Tăuşoarelor(M.Rodnei); Scărişoara(Apuseni)
 Relief carstic
Versant Piatra Craiului Cascada moara dracului
 Peșteri
Peștera Urșilor Coloane din Peștera Muierilor
 Roci cu forme bizare
Babele Sfinxul
 Defilee și chei
Cheile Tatarului - la 30 km de Baia Mare Defileul Jiului
 Pante domoale
Poiana Brașov Stâna de vale