modul în care autoritățile statului se constituie și funcționează.Există două mari forme de guvernământ: monarhia și re publica. Monarhia
Ceea ce este caracteristic tuturor
tipurilor de monarhii este faptul că șeful statului este ales pe cale ereditară și, de obicei, pe viață. Șeful statului poartă denumirea de rege, monarh, domn, împărat etc. Monarhia este cea mai veche formă de guvernământ. Cele patru tipuri de monarhii sunt:
absolută – conducătorul statului are puteri absolute, le exercită
în mod discreționar și nu este răspunzător pentru faptele sale, fiind considerat un reprezentant al Divinității pe pământ.
constituțională – puterile șefului de stat sunt limitate de
constituția existentă în țara respectivă; totuşi, el are, în continuare, putere legislativă, executivă şi judecătorească, iar rolul parlamentului este unul redus.
parlamentară–dualistă – parlamentul își consolidează rolul
de organ legislativ al statului, iar, deși șeful de stat păstrează dreptul de inițiativă legislativă, puterea acestuia este egală cu cea a parlamentului.
contemporană – rolul șefului de stat este doar acela de
reprezentare a statului, el având mai mult un caracter simbolic (se folosește sintagma „domnește și nu guvernează”). Republica
•Într-o republică, există un șef de
stat – președinte ales pe o perioadă determinată fie de către popor prin vot direct sau indirect, fie de către parlament Sunt diferite tipuri de republici:
parlamentară – șeful de stat este ales de parlament ( el fiind pe o
poziție inferioară parlamentului).
prezidențială – șeful de stat este ales de popor fie direct, fie
indirect prin intermediul unui colegiu de electori, electorii fiind aleși direct de către popor (parlamentul și șeful de stat se află pe picior de egalitate).