www.umfcv.ro/psihologia-dezvoltarii Perioada preşcolară (3-6/7 ani) Tendinţade a face faţă unor cerinţe noi, complexe şi provocatoare
Jocul = activitatea principală
Extinderea mediului social
Primele forme de educaţie organizată,
extrafamilială Preşcolar – dezvoltarea fizică Creştere intensă Masă musculară în detrimentul ţesutului adipos Creier – volum şi greutate Manualitate Specializarea emisferelor Cap mare, membre scurte Preşcolar – dezvoltare psihică Nuanţarea atitudinilor faţă de mediu Evoluţia mişcărilor (autonomie: îmbrăcat, mâncat, spălat etc.) Curiozitate => dezvoltarea percepţiilor => dezvoltare psihică Preşcolar - Percepţiile Atrasde aspectele noi, viu colorate Simţul tactil susţine, verifică şi întăreşte tot mai mult văzul şi auzul Absorbit de cunoaşterea mediului (obiecte, animale etc.) Candoare, lipsa prejudecăţilor Experimentează social Preşcolar - Percepţiile Relaţia cu animalele (educaţie ecologică)
◦ Mesaje şi valori sociale
◦ Respect şi dragoste pentru natură = pentru viaţă ◦ Exemple de comportamente ◦ Conştiinţa morală (înţelegerea atitudinilor şi a consecinţelor comportamentelor) ◦ Companie + iubire necondiţionată Preşcolar – Relaţia cu animalele Preşcolar – Relaţia cu animalele Studiu – 397 copii - Finlanda Expunerea bebeluşilor la animalele de companie în primele lor luni de viaţă poate să stimuleze sistemul lor imunitar care funcţionează apoi mai bine când luptă contra infecţiilor Copiii care au un câine în primul lor an de viaţă au cu 31% mai puţine infecţii la nivelul tractului respirator în comparaţie cu copiii care trăiesc într-o casă în care nu există un câine Copiii din familiile cu câini de companie au şi mai puţine infecţii la nivelul urechii (cu 44% mai putin) şi au nevoie de mai puţine antibiotice când se imbolnăvesc Copiii care trăiesc în case în care câinii petrec mai puţin de 6 ore pe zi prezintă cel mai mic risc de probleme respiratorii (expunerea la bacterii) Preşcolar - Reprezentările În legătură cu dezvoltarea percepţiilor Suport mai rezistent şi mai stabil de conservare a experienţei Organizare a experienţei şi a istoriei personale în funcţie de succesiunea temporală a evenimentelor Primele amintiri durabile – 3-4 ani Restul – vagi şi doar dacă au avut un impact puternic Preşcolar - Gândirea Preoperaţională(Piaget) Bazată pe suportul oferit de percepţii
Ireversibilitatea (o foiţă este mai mare
decât un bastonaş obţinut din aceeaşi cantitate de plastilină) = dificultăţi în înţelegere => “DE CE?” (precauzal)
mari dificultăţi de a renunţa la propriile
puncte de vedere (centrat pe sine) Preşcolar - Atenţia Se dezvoltă atenţia voluntară (intenţia) Jocul – activitate care favorizează ◦ 3 ani – 5-7 minute ◦ 6-7 ani – 20-25 minute ◦ Mai mult, în jocurile plăcute – cheia dezvoltării şi comunicării Preşcolar - Limbajul Baza pentru dezvoltarea psihică Structurează cunoaşterea Activ şi pasiv (se armonizează) Fetele folosesc mai multe cuvinte decât băieţii Relatează activ (imaginaţia) Stimulare! Preşcolar - Imaginaţia Stimulată de gândirea magică Minciunile – semn al dezvoltării normale = soluţii de ieşire din situaţiile conflictuale Jocul Preşcolar - Afectivitatea Stadiul falic (Freud) 3 ani – vinovăţie 4 ani – pudoare şi mândrie 6 ani – prestigiu Importantă - socializarea Preşcolar - Afectivitatea 3 ani- “altul” este perceput ca o ameninţare (pentru sine şi pentru lucrurile sale, pentru jucării); 4 ani - “altul” este perceput ca obiect de identificare, acceptând după principiul reciprocităţii poziţia altuia, chiar intră, uneori, în competiţie cu “altul” pentru rol; 5 ani - “altul” este perceput ca partener egal, copilul putând lua în considerare, acum, şi dorinţele celuilalt (germenele altruismului şi toleranţei) Şcolarul mic (6/7-10/11 ani) Stadiul de latenţă (Freud) şi al operaţiilor concrete (Piaget) Începe şcoala Noi cerinţe de socializare Rolul de şcolar ◦ Cum a fost pregătit ◦ Abilitatea şi răbdarea învăţătorului Şcolarul mic - adaptarea imaturitatea fizică şi fiziologică (fragilitatea organismului copilului care face cu greu faţă cerinţelor de efort); imaturitatea psiho-afectivă şi motivaţională (trecerea rapidă de la o stare la alta), capacitatea scăzută de efort voluntar; caracterul mai rece şi mai distant al relaţiilor şi activităţilor - trecerea din spaţiul predominant intim al perioadei precedente la distanţa predominant oficială specifică şcolarităţii. Şcolarul mic - adaptarea retragere în sine, izolare, reducerea comunicării, chiar mutism; reacţii de demisie: fugi, absenţe, abandon şcolar; conduite puternic marcate de anxietate, nelinişte, uneori chiar frică paralizantă, angoasă; manifestări psiho-comportamentale complexe marginale sau care chiar intră în sfera psihopatologiei, predominant reactive cum ar fi nevrozele copilului: enurezis şi encomprezis reactive, balbism reactiv, pavor nocturn etc. Şcolarul mic - cunoaşterea Creşte randamentul memoriei Se dezvoltă limbajul oral Perfecţionarea senzorialităţii şi a motricităţii (scrisul) Dezvoltarea motivaţiei şi afectivităţii Decizii superficiale Nevoia suportului afectiv Şcolarul mic - cunoaştere 6-7 ani - cooperarea 10 ani – colegialitate + prietenie Efectul succesului şi competiţia – rol crucial în dezvoltarea motivaţiei Jocul – în continuare important Stiluri cognitive ◦ Impulsiv (rapiditatea răspunsului) ◦ Reflexiv (calitatea răspunsului) ◦ Analitic (detaliile) ◦ Tematic (întregul)