IS T E

R N
M OD E
L I S T
O NA
D I Ţ I
T R A ri ”
Ţ E em u a t
D IN e v r P i ll
T E N s i p Io n
c i s o
“A
 Realizator: prof. Gogu Elena - Florina
Liceul Beceni, Com. Beceni, Jud. Buzău
 Cuprins:
■ Capitolul
I: Poezia
■ Capitolul
II: Încadrarea în operă
■ Capitolul
III: Tema poeziei
■ Capitolul
IV:Semnificaţia titlului
■ Capitolul
V: Structura poeziei
■ Capitolul
VI: Analiză de text
- nivelul fonetic şi prozodic
- nivelul morfo-sintactic
- nivelul lexico-semantic
- nivelul stilistic
■ Sfârşit: Tema pentru acasă
 ACI SOSI PE VREMURI
de Ion Pillat
poezie tradiţionalistă
La casa amintirii cu-obloane si pridvor,
Păienjeni zăbreliră si poarta, si zăvor.
Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc
De când luptară-n codru si poteri si
haiduc.
In drumul lor spre zare imbatranira plopii.
Aici sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.
Nerabdator bunicul pândise de la scara
Berlina legănata prin lanuri de secara.

Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din

berlina
Sari, subţire, - o fata in larga crinolina.

Privind cu ea sub luna câmpia ca un lac,

Bunicul meu desigur i-a recitat pe lac.
Iar când deasupra casei ca umbre berze
cad,
Ii spuse Sburatorul de-un tanar Eliad.

Ea-l asculta tăcuta, cu ochi de peruzea...

Si totul ce romantic, ca-n basme, se urzea,

Si cum şedeau... departe, un clopot a sunat,

De nunta sau de moarte, in turnul vechi din

sat.
Dar ei, in clipa asta simteau c-o sa ramana.,.
De mult e mort bunicul, bunica e batrana...

Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete

Te vezi aievea numai in stersele portrete.

Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta,

Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita...
Ca ieri sosi bunica... si vii acuma tu:
Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.

Acelaşi drum te-aduse prin lanul de secara.

Ca dansa tragi, In dreptul pridvorului, la
scara.

Subţire, calci nisipul pe care ea sari.

Ca berzele intriu-insul amurgul se opri...
Si m-ai găsit, zâmbindu-mi, ca prea naiv eram
Când ti-am şoptit poeme de bunul Francis
Jammes.

Iar când in noapte câmpul fu lac întins sub

luna.
Si-am spus Balada lunei de Horia Furtuna.

M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist

Si ti-am părut romantic si poate simbolist.
Si cum şedeam... departe, un clopot a
sunat -
Acelaşi clopot poate - in turnul vechi din
sat...

De nunta sau de moarte, in turnul vechi

din sat.
 Încadrarea în operă
■     Poemul "Aci sosi pe vremuri" face parte
din volumul "Pe Argeş in sus" (1923),considerat
de critica literara reprezentativ pentru creaţia
artistica a lui Ion Pillat (1891-1945).

■ George Călinescu a afirmat ca aceasta poezie

constituie capodopera lirica a lui Pillat, creaţie
"graţioasa, miscatoare si indivizibila paralela
intre doua veacuri, înscenare care încântă ochii
si in acelaşi timp simbolizare a uniformităţii in
devenire".
 Tema poeziei
■ Poezia este o
meditaţie nostalgică
pe tema trecerii
ireversibile a timpului,
asociată cu
repetabilitatea
destinului uman/
ciclicitatea vieţii.
 Comunicarea poetică

■ Comunicarea poetică se realizează în două

registre: lirismul obiectiv, cu elemente de
narativitatea simbolică şi meditaţie cu
caracter general-uman, şi lirismul
subiectiv, cu prezenţa eului liric şi comu­
nicarea directă a trăirilor şi a
sentimentelor, la persoana I singular.
■ Sentimentul elegiac şi meditativ are ca
suport lirismul subiectiv, susţinut de
prezenţa mărcilor lexico-gramaticale
specifice (pronume personale, adjective
posesive şi verbe la persoana I şi a II-a
singular; elemente deictice spaţiale şi
temporale: „aici” - „acolo", „acum" -
„atunci). Dar iubirea evocată, deşi aparţine
planului trăirii subiective, este ridicată la
grad de generalitate, obiectivându-se, prin
repetabilitate.
 Semnificaţia titlului

■ Titlul este cu totul original si inedit,

deoarece este alcătuit dintr-o propoziţie,
prin care poetul comunica ideea centrală a
poemului si anume apropierea pana la
identificare a trecutului cu prezentul, doua
valori ale existentei umane plasate intr-un
spaţiu si un timp neidentificate.
■ Adverbul in forma populara "aci", verbul
"sosi" la perfectul simplu si locuţiunea
adverbiala de timp "pe vremuri" sugerează
ideea ca existenta umana se bazează pe
experienţe repetabile, reluate si retrăite de
fiecare generate in parte, care simte si
trăieşte viata asemenea predecesorilor.
 Structura poeziei

■ Poezia "Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat

este structurata in 19 distihuri (strofe de
cate doua versuri) si un monovers in final,
care se constituie intr-o concluzie ce
sugerează esenţa ideatica a discursului
liric.
■ Primele două distihuri reprezintă incipitul
poeziei şi fixează, prin intermediul unei
metafore: „casa amintirii, spaţiul
rememorării nostalgice a trecutului.
■Metafora dobândeşte semnificaţia
unui spaţiu mitic, fie locuinţă a
strămoşilor, fie „loc al sacrei perechi,
unde dintotdeauna, de pe vremuri, ca
şi acum, sosesc cuplurile de
îndrăgostiţi pentru a da curs
recunoscutei iniţierii de misterul
nunţii” (V. Fanache, G. Bacovia.
Ruptura de utopia romantică).
■ Elementele asociate casei: „obloane",
„pridvor, „păienjeni, „poartă", „zăvor" şi
versul „Păienjeni zăbreliră şi poartă şi
zăvor" sugerează trecerea timpului,
degradarea, starea de părăsire a locuinţei
strămoşilor, dar şi ideea de spaţiu
privilegiat, izolat, accesibil numai
urmaşului, care poate reînvia trecutul în
amintire.
■ Trecutul capătă o aură
legendară, devine un
timp mitic, al luptei
haiducilor pentru
dreptate: Jar hornul nu
mai trage alene din
ciubuc/ De când
luptară-n codru şi poteri
şi haiduc".
■ Al treilea distih deschide planul trecutului,
al evocării iubirii bunicilor.

■ Dacă în poezia romantică, existenţa naturii

era eternă, în opoziţie cu efemeritatea
existenţei umane, în poezia lui Ion Pillat,
natura devine solidară cu omul, fiind
marcată de semnele senectuţii, ca şi fiinţa
umană: „în drumul lor spre zare
îmbătrâniră plopii.
■ în versul „Aci sosi pe vremuri bunica-mi
Calyopi este reluat titlul poeziei şi este
evocată imaginea din tinereţe a bunicii cu
nume mitologic: Calyopi - Caliope
(Kalliope), muza poeziei epice şi a elocinţei
în mitologia greacă.
■ Sugestia mitică a numelui, faptul că poetul
este urmaşul care eternizează în creaţia sa
iubirea bunicilor şi „copia" - oglindirea de
„acum" a poveştii de iubire de „ieri sunt
aspecte care ar putea susţine caracterul
de artă poetică a textului liric Aci sosi
pe vremuri, care îşi revelează astfel
nivelul de pro­funzime al semnificaţiilor.
■ Asocierile livreşti reflectă motivul
„bibliotecii" întâlnit adesea în poeziile lui
Ion Pillat, având rolul de a asocia viaţa cu
literatura şi, în acelaşi timp, de a indica
epoca, numind preferinţele în moda
literară a vremurilor respective. Astfel
bunicul îi recită iubitei capodopere ale
literaturii romantice - Le Lac de Alphonse
de Lamartine şi Sburătorul de I.H.
Rădulescu.
■ Un alt element comun celor două secvenţe
poetice prezent - trecut, este simbolul
berzei, „pasăre de bun augur, simbol de
pietate filială" (Jean Chevalier, Alain
Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, I),
dar şi simbol al fidelităţii, al devoţiunii.
■ Sunetul clopotului însoţeşte din nou
momentul întâlnirii îndrăgostiţilor şi
sugerează repetabilitatea existenţei
umane.

■ Versul final, laitmotiv al poeziei,

accentuează trecerea iremediabilă a
timpului: „De nuntă sau de moarte, în
turnul vechi din sat.”
■ Nivelul fonetic şi prozodic

-    rima împerecheată, ritmul iambic,

măsura de 13-14 silabe;

-    nume cu sonorităţi din secolul XIX

(Calyopi, Eliad, Le Lac, Sburătorul) şi
moderne, de la începutul secolului XX
(Francis Jammes, Horia Furtună);

-    rolul vocalelor în realizarea imaginilor

auditive, în special, în versul laitmotiv.
tex
t
■ Nivelul
morfosintactic

� timpurile verbale au
rolul de a sugera
planul trecut şi planul
prezent evocate în
poezie;
� verbele la perfect
simplu („sosi,
„zăbreliră",
„îmbătrâniră", „sări,
„spuse") au rolul de a
reda rapiditatea
gesturilor sau
repetabilitatea lor;
text
� verbele la imperfect („asculta", „se urzea",
„simţeau", „şedeam"), mai mult ca perfect
(„pândise") şi perfect simplu susţin
narativitatea iubirii din planul trecutului;
� verbele la perfect compus susţin
narativitatea iubirii din planul prezentului;
- verbele la timpul prezent fie
ilustrează permanenţa sentimentului
de iubire („vii, „calci, „tragi), fie
însoţesc meditaţia pe tema trecerii
timpului („te vezi, „te recunoşti,
„uită", „nu poţi).
■ Nivelul lexico-semantic

- cuvinte din câmpul semantic al naturii:

„codru", „plopii, „lanuri de secară", „lună",
„câmpia", „lac", „nisipul, „câmpul;

- folosirea cuvintelor cu tentă arhaică şi

regională, în evocarea trecutului: „haiduc,
„poteră, „berlină, „crinolină", „aievea",
„pridvor".
tex
t
■ Nivelul stilistic

-    folosirea cu precădere a metaforei:

„casa amintirii, „ochi de peruzea", „ochi de
ametist şi a comparaţiei, care susţine
paralelismul între trecut şi prezent şi ideea
repetabilităţii existenţei umane: „câmpia
ca un Iad, „deasupra casei ca umbre berze
cad, „Ca ieri sosi bunica... şi vii acuma tu";

-    la nivel structural, se utilizează

paralelismul, simetria, antiteza.
te
xt
Tema pentru acasă
■ Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
aparţine liricii tradiţionaliste prin idilizarea
trecutului, a cadrului rural, dar şi prin
tema timpului trecător, fugit irrreparabile
tempus.
■ Realizaţi un eseu argumentativ prin
care să demonstraţi încadrarea
acesteia în modernism