PAR T IC IP A R EA R O M Â N IE I

R I M U L R A Z O I M O ND I A L
ÎN P
INTRODUCERE

• PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL CUPRINDE TOTALITATEA MĂSURILOR ȘI

ACȚIUNILOR DE ORDIN POLITIC, DIPLOMATIC ȘI MILITAR DESFĂȘURATE DE STATUL ROMÂN, SINGUR SAU
ÎMPREUNĂ CU ALIAȚII, ÎNTRE 13/28 IULIE 1914 ȘI 28 OCTOMBRIE/11 NOIEMBRIE 1918, ÎN VEDEREA
ATINGERII SCOPULUI POLITIC PRINCIPAL AL PARTICIPĂRII LA RĂZBOI - REALIZAREA STATULUI NAȚIONAL
UNITAR ROMÂN.
PERIOADA DE NEUTRALITATE
• IMEDIAT DUPĂ IZBUCNIREA OSTILITĂȚILOR AMBELE TABERE SOLICITĂ ROMÂNIEI SĂ INTRE ÎN RĂZBOI DE
PARTEA SA. ASTFEL, GERMANIA, PRIN INTERMEDIUL ÎMPĂRATULUI WILHELM AL II-LEA ȘI CANCELARULUI
T. VON BETHMANN-HOLLWEG, CEREAU REGELUI CAROL I SĂ PUNĂ ÎN APLICARE TRATATUL DE ALIANȚĂ ȘI
SĂ-ȘI FACĂ DATORIA DE ALIAT. LA RÂNDUL SĂU, ANTANTA, AVANSA ROMÂNIEI PRIN INTERMEDIU
MINISTRULUI PLENIPOTENȚIAR AL RUSIEI STANISLAS POKLEWSKI-KOZIEL PROPUNERE DE INTRARE ÎN
ACȚIUNE DE PARTEA SA, ÎN SCHIMBUL RECUNOAȘTERII DREPTURILOR ASUPRA TERITORIILOR LOCUITE
DE ROMÂNI DIN CADRUL IMPERIULUI HABSBURGIC.
ACȚIUNI POLITICO-DIPLOMATICE

• ÎN CEI DOI ANI CARE AU URMAT AMBELE TABERE VOR DEPUNE EFORTURI INTENSE PENTRU ATRAGEREA ROMÂNIEI DE PARTEA LOR. PE DE ALTĂ PARTE, NICI NOUL REGE 
FERDINAND NICI PRIMUL-MINISTRU ION I.C. BRĂTIANU – ALE CĂRUI SIMPATII ÎNCLINAU SPRE ANTANTĂ - NU AVEAU VREO INTENȚIE DE A ABANDONA STAREA DE
NEUTRALITATE PÂNĂ ÎN MOMENTUL ÎN CARE CURSUL RĂZBOIULUI DEVENEA CLAR ȘI EI PUTEAU FI SIGURI CĂ-ȘI VOR REALIZA OBIECTIVELE NAȚIONALE.

• LA 1 OCTOMBRIE 1914 LA SANKT PETERSBURG A FOST SEMNAT UN ACORD SECRET RUSO-ROMÂN – CONVENȚIA SAZONOV- DIAMANDY. PRIN ACEASTA, RUSIA GARANTA
INTEGRITATEA TERITORIALĂ A ROMÂNIEI ȘI RECUNOȘTEA DREPTURILE ACESTEIA ASUPRA PROVINCIILOR DIN AUSTRO-UNGARIA LOCUITE DE ROMÂNI, URMÂND CA
ROMÂNIA SĂ LE OCUPE CÂND VA CONSIDERA OPORTUN. ÎN CE PRIVEȘTE BUCOVINA, PRINCIPIUL NAȚIONALITĂȚILOR URMA SĂ SERVEASCĂ DREPT BAZĂ ÎN DELIMITAREA
TERITORIILOR ÎNTRE CELE DOUĂ STATE.

• LA RÂNDUL SĂU, LA 29 IUNIE 1915 MINISTRUL AUSTRO-UNGARIEI LA BUCUREȘTI, CONTELE OTTOKAR CZERNIN PREZENTA OFERTA GUVERNULUI SĂU CARE PREVEDEA
RECUNOAȘTEREA DREPTURILOR ROMÂNIEI ASUPRA BASARABIEI, RETROCEDAREA INTEGRALĂ A BUCOVINEI ȘI O SERIE DE CONCESII PRIVIND REGIMUL POPULAȚIEI ROMÂNE
DIN TRANSILVANIA.

• ACEST BALET DIPLOMATIC AVEA SĂ DUREZE PÂNĂ LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI, CÂȘTIGAREA DE TIMP FIIND LINIA DE CONDUITĂ PRINCIPALĂ A GUVERNULUI ROMÂN
ÎN ACEASTĂ CHESTIUNE. DUPĂ CUM ARĂTA ION G. DUCA „DACĂ TRATATIVELE NU MERGEAU MAI REPEDE ACEASTA SE DATORA ȘI FAPTULUI CĂ AVEAM INTERESUL SĂ LE
TĂRĂGĂNĂM. BRĂTIANU INSISTA DECI ASUPRA CONDIȚIUNILOR SALE, ALIAȚII REFUZAU SĂ I LE ÎNCUVIINȚEZE, IAR LUCRURILE STĂTEAU ÎN LOC ”
PREGĂTIRI MILITARE PENTRU RĂZBOI

• LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI, ARMATA ROMÂNIEI, DIN PUNCT DE VEDERE AL NIVELULUI CAPACITĂȚII DE LUPTĂ, NU
PUTEA ASIGURA INSTRUMENTUL DE FORȚĂ LA ÎNDEMÂNA CONDUCERII POLITICE A ȚĂRII PENTRU ATINGEREA
SCOPURILOR UNEI EVENTUALE PARTICIPĂRI LA OSTILITĂȚI. ACEASTĂ STARE DE FAPT SE DATORA UNEI NEGLIJĂRI
PERMANENTE A ARMATEI DE CĂTRE DECIDENȚII POLITICI.

• ÎN ACEST CONTEXT, MINISTERUL DE RĂZBOI - AL CĂRUI TITULAR ERA CHIAR PREMIERUL ION I.C. BRĂTIANU - ȘI MARELE
STAT MAJOR AU ELABORAT PATRU PLANURI DE REFORMĂ A ARMATEI AVÂND CA OBIECTIV GENERAL CREȘTEREA
CAPACITĂȚII COMBATIVE A ACESTEIA:

• PENTRU PUNEREA ÎN PRACTICĂ A ACESTOR PLANURI AU FOST ALOCATE FONDURI IMPORTANTE, ATÂT PRIN BUGET CÂT
ȘI PRIN CREDITE EXTRAORDINARE. BUGETUL MINISTERULUI DE RĂZBOI A CRESCUT DE LA 73.000.000 LEI ÎN 1913 LA
115.000.000 LEI (18% DIN BUGETUL DE STAT) ÎN 1916. ÎN ACELAȘI TIMP, PÂNĂ ÎN TOAMNA ANULUI 1916 SUMA
CREDITELOR PENTRU ARMATĂ A ATINS 700.000.000 LEI, IAR PÂNĂ LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI LA 838.841.215
LEI.

• CONFORM PLANULUI DE MOBILIZARE, ROMÂNIA PUTEA MOBILIZA CINCI CORPURI DE ARMATĂ (15 DIVIZII, DINTRE CARE
ZECE ACTIVE SI CINCI DE REZERVĂ), DOUĂ DIVIZII DE CAVALERIE ȘI CINCI BRIGĂZI DE CĂLĂRAȘI; ÎN TOTAL, O FORȚĂ DE
301 DE BATALIOANE (CU 260 DE MITRALIERE); 99 DE ESCADROANE (CU 22 DE MITRALIERE) SI 227 DE BATERII (DIN
CARE DOUĂ DE OBUZIERE GRELE ȘI NOUĂ DE ASEDIU), CU UN EFECTIV TOTAL DE 630.000 DE OAMENI, DINTRE CARE
488.000 FORMAU ARMATA DE OPERAȚII.

• REZULTATUL EFORTURILOR DIN ANII NEUTRALITĂȚII AU AVUT CA EFECT TRANSFORMAREA ARMATEI ROMÂNE ÎNTR-UN
REAL INSTRUMENT DE LUPTĂ, AVÂND ÎNSĂ DOUĂ MARI LIMITĂRI: O INFERIORITATE A ÎNZESTRĂRII TEHNICE - CA
REZULTAT AL GREUTĂȚILOR ÎN ASIGURAREA CU ARMAMENT ȘI MUNIȚIE CA URMARE A IZBUCNIRII RĂZBOIULUI – ȘI O
LIPSĂ DE PREGĂTIRE ȘI INSTRUIRE PRIVIND NOILE METODE, TACTICI ȘI PROCEDEE DE DUCERE A LUPTEI UTILIZATE PE
FRONTURILE DE RĂZBOI.
INTRAREA ÎN RĂZBOI

• POZIȚIONAREA SA STRATEGICĂ LA FLANCUL CELOR DOUĂ ALIANȚE AFLATE ÎN CONFLICT, PRECUM ȘI O ARMATĂ DE
600.000 DE OAMENI AU FOST MOTIVELE PENTRU CARE AMBELE TABERE AU DEPUS EFORTURI INTENSE PENTRU A
ATRAGE ROMÂNIA DE PARTEA LOR. SE CREDEA CĂ INTRAREA ROMÂNIEI DE PARTEA ANTANTEI VA AVEA UN IMPACT
DECISIV ASUPRA RĂZBOIULUI. MAREȘALUL PAUL VON HINDENBURGA EXPRIMAT CEL MAI BINE ACEASTĂ
CONVINGERE: „JUDECÂND DUPĂ SITUAȚIA MILITARĂ CONSIDERAM CĂ ERA SUFICIENT CA ROMÂNIA SĂ INTRE ÎN
ACȚIUNE PENTRU A DECIDE SOARTA RĂZBOIULUI MONDIAL ”.

• CU TOATE ACESTEA ROMÂNIA NU A ALES CEL MAI FAVORABIL MOMENT PENTRU A INTRA ÎN RĂZBOI.
NEÎNCREDEREA CVASIGENERALĂ A LIDERILOR POLITICI ȘI MILITARI ROMÂNI ÎN RUSIA, L-A DETERMINAT PE
PRIMUL MINISTRU IONEL BRĂTIANU SĂ AMÂNE ALĂTURAREA ROMÂNIEI PUTERILOR ANTANTEI, PÂNĂ ÎN
MOMENTUL ÎN CARE RUSIA A FOST DE ACORD SĂ RECUNOASCĂ ÎN SCRIS REVENDICĂRILE ROMÂNIEI. S-AU
PIERDUT ÎN ACEST FEL DOUĂ LUNI PREȚIOASE, ASTFEL CĂ ROMÂNIA A INTRAT ÎN RĂZBOI CÂND 
OFENSIVA BRUSILOV ȘI BĂTĂLIA DE PE SOMME PRACTIC ÎNCETASERĂ. „TRAGISMUL SITUAȚIEI A FOST CĂ
ROMÂNIA, TĂRĂGĂNÂND LUCRURILE PE PROBLEMA ALĂTURĂRII ALIAȚILOR, A LĂSAT LUAREA UNEI DECIZII PÂNĂ
CÂND A FOST PREA TÂRZIU, ȘI ÎN LOC SĂ PARTICIPE LA CONSOLIDAREA UNUI MARE SUCCES ÎN IUNIE EA S-A
OFERIT PE SINE ÎNSĂȘI ÎN AUGUST UNEI IMPETUOASE RĂZBUNĂRI GERMANE. ”
DECLARAREA RAZBOIULUI
• CONSILIUL DE COROANĂ CARE A HOTĂRÂT INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI A AVUT LOC ÎN ZIUA DE DUMINICĂ, 27 AUGUST 
1916, ORA 11 DIMINEAŢA, LA PALATUL COTROCENI

• SPRE DEOSEBIRE DE CONSILIUL DIN AUGUST 1914, NOUL MONARH, REGELE FERDINAND A DESCHIS LUCRĂRILE ANUNŢÂND
CĂ A CONVOCAT PE MAI MARII ŢĂRII NU CA SĂ LE CEARĂ UN SFAT, CĂCI HOTĂRÂREA LUI ESTE LUATĂ, CI CA SĂ LE CEARĂ
SPRIJINUL. REGELE A ANUNŢAT APOI HOTĂRÂREA SA DE A ANGAJA ROMÂNIA DE PARTEA ANTANTEI ŞI ÎMPOTRIVA
PUTERILOR CENTRALE. A MAI SPUS CĂ SPRE A SE AJUNGE LA O ATARE HOTĂRÂRE, A TRECUT PRIN ÎNCERCĂRILE CUMPLITE
PE CARE DESIGUR LE PRICEPEM, DAR CĂ, AVÂND ÎN VEDERE NUMAI INTERESELE ŢĂRII A CĂREI COROANĂ O POARTĂ, S-A
ÎNVINS PE SINE ÎNSUŞI. A URMAT APOI PRIMUL MINISTRU IONEL BRĂTIANU CARE A FĂCUT MĂRTURISIREA SOLEMNĂ A
FAPTULUI ÎMPLINIT: «ŞI EU ŞI ŢARA SUNTEM ÎN CEASUL DE FAŢĂ ANGAJAŢI, NU MAI PUTEM DA ÎNAPOI.»
OPERATIUNI MILITARE
1AUGUST 1916 – ROMANIA DECLARA RAZBOI AUSTRO-UNGARIEI
• ARMATA ROMANA TRECE CARPATII SI ELIBEREAZA TRANSILVANIA
LUPTELE DE LA TURTUCAIA – SEPTEMBRIE 1916
• ARMATA BULGARO-GERMANA ATACA LINIA DUNARII
• ARMATA ROMANA ESTE INFRANTA
CONSECINTE:

• ARMATA DIN TRANSILVANIA ESTE RETRASA PENTRU A APARA LINIA DUNARII

• TRANSILVANIA ESTE REOCUPATA DE FORTELE AUSTRO-UNGARO-GERMANE
• OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 1916 – LUPTELE DE PE VALEA JIULUI SI NEJLOV PE ARGES – ARMATA ROMANA ESTE
INFRANTA

• 23 NOIEMBRIE 1916 – BUCURESTIUL ESTE OCUPAT DE PUTERILE CENTRALE

CONSECINTE:
• 2/3 DIN TERITORIUL ROMANIEI ESTE OCUPAT DE PUTERILE CENTRALE
• FAMILIA REGALA, GUVERNUL SI PARLAMENTUL SE MUTA LA IASI
• TEZAURUL ROMANIEI ESTE TRIMIS IN RUSIA
• IARNA ANILOR 1916-1917 - ARMATA ROMANA ESTE REORGANIZATA CU AJURORUL MISIUNII MILITARE FRANCEZE CONDUSA
DE GENERALUL HENRI BERTHELOT

• ANUL 1917 – OBIECTIV = APARAREA TRECATORILOR SI A MOLDOVEI (ROMANIA INDEPENDENTA)

• IULIE – AUGUST 1917 – MARILE BATALII DE LA MARASTI, MARASESTI SI OITUZ – DEVIZA “ PE AICI NU SE TRECE”
• 19 FEBRUARIE/3 MARTIE 1918 - PACEA DE LA BREST-LITOVSK = RUSIA INCHEIE PACE SEPARATA CU PUTERILE CENTRALE
• CONSECINTA = ROMANIA ESTE INFRANTA DE PUTERILE CENTRALE SI INCHEIE “PACEA ODIOASA” DE LA BUCURESTI /
BUFTEA - 24 APRILIE 1918
BATALIA DE LA TURTUCAIA
• MODUL DE ORGANIZAREA ACȚIUNILOR DE APĂRARE A TURTUCAIEI A REPREZENTAT O EROARE MAJORĂ DE PLANIFICARE A MARELUI CARTIER GENERAL. ACEASTĂ EROARE A
FĂCUT CA O ÎNFRÂNGERE TACTICĂ MINORĂ SĂ AIBĂ IMPLICAȚII STRATEGICE MAJORE ASUPRA ARMATEI ȘI A ÎNTREGII POPULAȚII A ȚĂRII. GENERALUL  AVERESCU SE
ÎNTREBA RETORIC:

• „CINE ESTE AUTORUL IDEEI CA SĂ AVEM LA TURTUCAIA, UN CAP DE POD?

CE AVEM DE APĂRAT LA TURTUCAIA?! FAIMOSUL CAP DE POD FĂRĂ POD!
CINE A FOST INCONȘTIENTUL CARE A LEGAT DE UN PUNCT FĂRĂ ÎNSEMNĂTATE - CĂRUI ÎI LIPSEA PARTEA ESENȚIALĂ, PODUL - SOARTA A 33.000 DE OAMENI ȘI REPUTAȚIA
NOASTRĂ MILITARĂ?

• ĂTĂLIA DE LA TURTUCAIA S-A DESFĂȘURAT ÎNTRE 1-6 SEPTEMBRIE 1916. PE 2 SEPTEMBRIE, FORȚELE BULGARO-GERMANE AFLATE SUB COMANDA GENERALULUI MACKENSEN
AU ÎNCEPUT SĂ ATACE POZIȚIILE ARMATEI ROMÂNIEI DIN ZONA FORTIFICATĂ TURTUCAIA.

• CAPUL DE POD ERA APĂRAT DE TRUPELE DIVIZIEI 17 INFANTERIE SUB CONDUCEREA GENERALULUI CONSTANTIN TEODORESCU ȘI FORMATE PREPONDERENT DIN REZERVIȘTI.
DIN CAUZA ÎN PRINCIPAL A MODULUI DEFECTUOS DE EXERCITARE A ACTULUI DE COMANDĂ DE CĂTRE CONDUCEREA MILITARĂ SUPERIOARĂ A ARMATEI (ȘEFUL MARELUI
CARTIER GENERAL, COMANDANTUL ARMATEI 3, COMANDANȚII DIVIZILOR 17, 9 ȘI 19 INFANTERIE), DUPĂ NUMAI CINCI ZILE DE LUPTE, TRUPELE BULGARO-GERMANE OCUPĂ
TURTUCAIA.
BATALIA DE LA MĂRAȘTI
• BĂTĂLIA DE LA MĂRĂȘTI A FOST PRIMA DIN MARILE BĂTĂLII DESFĂȘURATE PE TERITORIUL ROMÂNIEI ÎN TIMPUL CAMPANIEI ANULUI 1917. S-A
DESFĂȘURAT ÎNTRE 22 IULIE ȘI 1 AUGUST 1917 FIIND CONCEPUTĂ CA O OPERAȚIE OFENSIVĂ PE O DIRECȚIE SECUNDARĂ A ARMATELOR ROMÂNE ȘI RUSE,
ÎN PARALEL CU OPERATIA OFENSIVĂ PRINCIPALĂ DE LA NĂMOLOASA, LA CARE S-A RENUNȚAT ÎNTRE TIMP.

• ĂTĂLIA A ÎNCEPUT CU O PUTERNICĂ PREGĂTIRE DE ARTILERIE PE DURATA A DOUĂ ZILE, 9/22-10/23 IULIE 1917. ÎN DIMINEAȚA ZILEI DE 11/24 IULIE, A FOST
DECLANȘAT ATACUL MARILE UNITĂȚI DE INFANTERIE. LA ORA 10 ESTE CUCERIT SATUL MĂRĂȘTI, IAR PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ZILEI S-A REUȘIT RUPEREA
FRONTULUI DIVIZIEI 218 INFANTERIE GERMANĂ ÎNTR-UN SECTOR CU LĂȚIMEA DE 10 KILOMETRI. ACȚIUNEA OFENSIVĂ A CONTINUAT ȘI ÎN ZIUA DE 12/25
IULIE OBLIGÂND INAMICUL LA O RETRAGERE GENERALĂ, CEEA CE A PERMIS ELIBERAREA LOCALITĂȚILOR MĂRĂȘTI, CÂMPURI, VIZANTEA MĂNĂSTIREASCĂ,
ROȘCULEȘTI, RĂCOASA ETC.

• BĂTĂLIA DE LA MĂRĂȘTI S-A ÎNCHEIAT CU VICTORIA FORȚELOR ROMÂNE CARE AU ÎMPINS FRONTUL ÎNAPOI PE O LĂȚIME DE 30 DE KM ȘI O ADÂNCIME DE
20 DE KILOMETRI, ELIBERÂND PESTE 500 DE KILOMETRI PĂTRAȚI ȘI 30 DE LOCALITĂȚI. PIERDERILE PROPRII AU FOST DE 110 OFIȚERI ȘI 4.782 DE TRUPĂ
(MORȚI, RĂNIȚI ȘI DISPĂRUȚI), IAR CELE PROVOCATE INAMICULUI AU CONSTAT ÎN 32 OFIȚERI ȘI 2.761 TRUPĂ PRIZONIERI ȘI O IMPORTANTĂ CANTITATE
DE MATERIAL DE RĂZBOI.
BATALIA DE LA MĂRĂȘEȘTI
• BĂTĂLIA DE LA MĂRĂȘEȘTI A FOST O SERIE DE ACȚIUNI MILITARE COMPLEXE DESFĂȘURATE PE FRONTUL ROMÂN, ÎN PERIOADA 24 IULIE/6 AUGUST – 6 AUGUST/19 AUGUST 1917 ÎN ZONA 
VRANCEI ÎN SPAȚIUL DINTRE RÂURILE  SIRET ȘI PUTNA ȘI ALINIAMENTUL  MUNCELU - MĂRĂȘEȘTI. BĂTĂLIA A AVUT CA REZULTAT EȘECUL OFENSIVEI GERMANE ȘI STABILIZAREA
FRONTULUI DIN ZONĂ, PÂNĂ LA SFÂRȘITUL CONFLAGRAȚIEI.

• CONFRUNTAREA A OPUS ARMATA ROMÂNIEI ȘI FORȚE APARȚINÂND IMPERIULUI RUS – AFLATE ÎN DEFENSIVĂ, TRUPELOR GERMANE – AFLATE ÎN OFENSIVĂ, ÎN TIMPUL 
CAMPANIEI MILITARE ROMÂNEȘTI DIN 1917 DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.

• OBIECTIVUL STRATEGIC AL PUTERILOR CENTRALE ERA SPARGEREA FRONTULUI ȘI ÎNAINTAREA PE VALEA SIRETULUI SPRE ADJUD PENTRU A SE FACE JONCȚIUNEA CU TRUPELE 
ARMATEI 1 AUSTRO-UNGARE AFLATE ÎN OFENSIVĂ LA OITUZ ȘI REALIZAREA UNUI CAP DE POD LA EST DE SIRET. 

• PRIN DURATĂ, PROPORȚII ȘI INTENSITATE A FOST CEA MAI MARE BĂTĂLIE DE PE FRONTUL ROMÂNESC PE DURATA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL.

• BĂTĂLIA DE LA MĂRĂȘEȘTI A FOST CEA MAI AMPLĂ CONFRUNTARE DIN VARA ANULUI 1917 DE PE FRONTUL ROMÂN, FIIND CONTINUAREA ÎN TIMP ȘI SPAȚIU A CELEI DE LA MĂRĂȘTI. EA S-A
ÎNTINS PE DURATA A 29 DE ZILE, DIN CARE ÎN 16 ZILE AU FOST DESFĂȘURATE ACȚIUNI MILITARE SEMNIFICATIVE.

• PIERDEREA BĂTĂLIEI DE LA MĂRĂȘEȘTI A FORȚAT PUTERILE CENTRALE SĂ RENUNȚE DEFINITIV LA ACȚIUNI OFENSIVE PE FRONTUL ROMÂN ȘI SĂ TREACĂ LA DEFENSIVĂ. OBIECTIVELE
PROPUSE: SCOATEREA ROMÂNIEI DIN RĂZBOI ȘI AJUNGEREA ÎN SUDUL UCRAINEI, NU AU PUTUT FI ATINSE, GRAȚIE ÎN PRIMUL RÂND REZISTENȚEI EROICE A FORȚELOR ROMÂNE.
BATALIA DE LA OITUZ
• A TREIA BĂTĂLIE DE LA OITUZ A FOST O CONFRUNTARE MILITARĂ COMPLEXĂ
DESFĂȘURATĂ ÎNTRE ARMATA ROMÂNĂ SPRIJINITĂ DE TRUPELE REPUBLICII RUSE,
ÎMPOTRIVA TRUPELOR GERMANE ȘI AUSTRO-UNGARE, ÎN TIMPUL 
CAMPANIEI MILITARE ROMÂNEȘTI DIN 1917 DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. BĂTĂLIA –
PURTATĂ ÎN PERIOADA 26 IULIE/8 AUGUST – 9/22 AUGUST 1917 S-A DESFĂȘURAT PE
AXELE PRINCIPALE ALE VĂILOR SLĂNICULUI, OITUZULUI ȘI CAȘINULUI DIN 
JUDEȚUL BACĂU ȘI A AVUT CA SCOP STRATEGIC - DE PARTEA PUTERILOR CENTRALE
 PĂTRUNDEREA ÎN VALEA TROTUȘULUI SPRE ONEȘTI ȘI APOI SPRE ADJUD PENTRU A SE
FACE JONCȚIUNEA CU ARMATELE AMICE AFLATE ÎN OFENSIVĂ LA MĂRĂȘEȘTI, IAR DE
PARTEA ROMÂNIEI PE ACELA DE APĂRARE ȘI DE MENȚINERE A LINIEI FRONTULUI.
SUCCESUL STRATEGIC A FOST DE PARTEA ARMATEI ROMÂNE, CHIAR ÎN CONTEXTUL UNEI
ÎNAINTĂRI REALE PE TEREN – DE MICĂ AMPLOARE – A INAMICULUI
ELIBERAREA TERITORIULUI NAȚIONAL
• PE 27 MARTIE 1918, SFATUL ȚĂRII DIN BASARABIA A PROCLAMAT UNIREA CU ROMÂNIA CU O MAJORITATE A VOTURILOR. PE 
14 OCTOMBRIE, REPREZENTANȚII POPULAȚIEI DIN BUCOVINA A VOTAT PENTRU UNIREA CU ȚARA (UNIREA REALIZÂNDU-SE PE
15 NOIEMBRIE), IAR PE 1 DECEMBRIE ACELAȘI AN, ȘI REPREZENTANȚII ROMÂNILOR ȘI SAȘILOR DIN TRANSILVANIA A ADOPTAT
PROCLAMAȚIA DE LA ALBA IULIA DE UNIRE CU REGATUL ROMÂN.

• TRATATUL DE LA VERSAILLES A RECUNOSCUT APROAPE TOATE PROCLAMAȚIILE DE UNIRE, ÎN CONFORMITATE CU DREPTUL LA

AUTODETERMINARE STABILIT DE DECLARAȚIA CELOR 14 PUNCTE ALE PREȘEDINTELUI AMERICAN THOMAS WOODROW WILSON
. ROMÂNIA A DUS TRATATIVE EXTREM DE ANEVOIOASE CU ALIAȚII PENTRU SEMNAREA MAI MULTOR PĂCI ȘI ACORDURI. I.I.C.
BRĂTIANU A REFUZAT SA MAI PARTICIPE LA TRATATIVE DIN CAUZA ÎMPĂRȚIRII ALIAȚILOR ÎN ȚĂRI DOMINANTE ȘI ȚĂRI
SECUNDARE PRECUM ȘI PENTRU INTRODUCEREA UNOR CONDIȚII NEDEMNE PENTRU ROMÂNIA. TAKE IONESCU, MAI FLEXIBIL,
A REUȘIT SA ELIMINE O PARTE A CONDIȚIILOR NEDEMNE ȘI A ACCEPTAT DIVIZAREA BANATULUI [