“Ai grijă de copiii tăi oriunde ai fi!

” Pam Leo

COPIII LĂSAŢI ACASĂ DE PĂRINŢII EMIGRANTI

 1. Definirea categoriei de beneficiari
Persoană (fizică sau juridică) căreia, în temeiul unui contract, i se
predau anumite produse sau lucrări, ori i se prestează anumite
servicii.Persoană care beneficiază de ceva. (DEX)
În acest caz beneficiarii sunt copiii ai căror părinți au plecat în străinătate.
Copiii lăsați acasă de părinții emigranți, sunt beneficiarii care rămân
în grija rudelor până la gradul IV sau a tutorelui după caz, iar în urma
notificării intenției părinților de a părăsii țara, cu 40 de zile înaintea
plecării, aceștia beneficiază de asistență socială.

Statistici și evoluție
Fenomenul de migrație s-a amplificat în anul 2007-2008 datorită
liberei circulații a persoanei în spațiul european.
Mai mult de jumătate (56 %) din persoanele aflate în străinătate la 1
ianuarie 2013 aveau vârsta între 25 și 44 de ani, fapt care influențează
negativ situația demografică și afectează forța de muncă din România.
( Institutul Național de Statistică)
 Statisticile Ministerului Muncii arată că 83.000
de copii au cel puţin un părinte plecat să muncească în
străinătate, iar circa 24.000 dintre aceştia au rămas
acasă fără niciunul dintre părinţi. (
http://timpolis.ro/obligatia-parintilor-care-pleaca-in-strainatate-de-a-anunta
-autoritatile-instituita-prin-lege
)

.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Persoane aflate în străinătate la 1 ianuarie, pe grupe de vârstă

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 1.922.805 2.135.691 2.234.155 2.288.531 2.341.263 2.344.183
Sub 15 ani 193.188 210.608 208.870 203.844 198.075 338.874
15-19 ani 134.381 123.060 110.854 103.480 102.996 96.728
20-24 ani 301.696 330.252 328.348 309.334 283.380 208.193
25-29 ani 359.595 379.433 380.482 377.780 375.133 354.192
30-34 ani 308.984 356.349 381.021 392.938 401.346 378.659
35-39 ani 250.966 268.361 283.291 298.926 317.787 324.892
40-44 ani 136.657 180.768 214.724 241.658 267.516 255.432
45-49 ani 108.163 121.711 128.761 133.407 137.208 154.832
50-54 ani 73.032 90.843 104.389 112.435 120.251 112.400
55-59 ani 33.687 44.327 54.350 65.365 76.656 72.094
60 ani si 22.456 29.979 39.065 49.364 60.915 47.889
peste
 Legislație aplicabilă

Părintele care exercită singur autoritatea

părintească sau la care locuiește copilul, care urmează
să plece la muncă în străinătate, are obligația de a
notifica această intenție serviciului public de asistență
socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a
părăsi țara.  (Legea 272/2004, Capitolul IV-Secțiunea 4, Art. 104)

Notificarea va conține, în mod obligatoriu,

desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea
copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui,
după caz. (Legea 272/2004, Capitolul IV-Sectiunea 4, Art. 104)
 Persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) trebuie
să facă parte din familia extinsă, să aibă minimum 18 ani
și să îndeplinească condițiile materiale și garanțiile
morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil. (Legea
272/2004, Capitolul IV-Sectiunea 4, Art. 105)

După ce instanța hotăraște delegarea drepturilor

părintești, persoana în sarcina căreia cad îngrijirea și
creșterea copilului trebuie să urmeze, obligatoriu, un
program de consiliere, pentru a preveni situații de
conflict, neadaptare sau neglijență în relația cu minorul.
(Legea 272/2004, Capitolul IV-Sectiunea 4, Art. 105)

SUBIECT REALIZAT DE MARIN ANGELICA MIHAELA

.
2.Tipuri de instituţii cu atribuţii în protecţia
categoriei de beneficiari selectate

Există două tipuri de instituţii care au drept scop

ajutarea copiilor lăsaţi acasă de către părinţii
emingranţi.Toate, însă, funcţionează după un cadru
legislativ.
O astfel de lege este Ordinul 219 din 15 iunie
2006, pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, care
cuprinde în articolul 1, alineatul 1, instituţii cu
atribuţii de identificare a cazurilor de copii lipsiţi de
îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia sunt
emigranţi.
 Instituţiile cu aceste atribuţii
sunt: serviciile publice de
asistenţă socială de la nivelul
municipiilor şi oraşelor, denumite
SPAS, care au rolul de a contracta
serviciile de asistenţă socială;
persoanele cu atribuţii de asistent
social din aparatul propriu al
consiliilor locale comunale şi
direcţiile generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului de la
nivelul sectoarelor municipiului
Bucureşti-DGASPC.(Ordinul 219 din 15
iunie 2006)

.
 Rolurile DGASPC-urilor sunt: implementarea la nivel judeţean a
strategiilor şi planurilor de asistenţă socială; asigurarea mijloacelor
umane, materiale şi financiare necesare soluţionării urgenţelor sociale la
nivel judeţean şi local; monitorizează ONG-urile.
Alt tip de instituţii, cu atribuţii în ocrotirea copiilor lăsaţi acasă de
părinţii emigranţi, sunt cele publice. Dar şi acestea se împart în trei
categorii: instituţii subordonate direct guvernului(exemple: Oficiul
Român pentru Adopţie; orfelinate); instituţii de nivel judeţean cu
atribuţii în ocrotirea copilului (exemplu: Comisia pentru protecţia
copilului); instituţii la nivel local, orăşenesc, comunal (exemplu:
autoritatea tutelară).

.
3.Echipa de specialişti implicată

În cazul beneficiarilor noştri este

întotdeauna nevoie de o echipă
pluridisciplinară care să acţioneze împreună,
în cazuri de maximă urgenţă. Printre
specialiştii care se pot implica în echipa de
intervenţie se numără: asistentul social,
managerul de caz, poliţistul, medicul,
avocatul social, psihologul, educatorul sau
formatorul, consilierul şi mediatorul.
Asistentul social este managerul de caz în cele
mai multe din cazuri.
 • Managerul de caz este coordonatorul planului de
servicii şi activităţi destinate beneficiarului, fară a se
implica în relaţii de lungă durată cu beneficiarul.
• Poliţistul intervine în situaţii de urgenţă.
• Medicul se asigură de starea de sănătate a
beneficiarilor.
• Avocatul social are rolul de pledarea cauzei, menirea
de a informa beneficiarii de drepturile lor, se ocupă
de mediul juridic.
• Psihologul consiliază beneficiarii în problemele
acestora.

.
• Educatorul sau formatorul acordă sprijinirea beneficiarilor
în dezvoltarea personală, familială şi socială.
• Consilierul sprijină beneficiarii aflaţi în dificultate pentru a
se adapta noilor condiţii de viaţă. Scopul acestuia este de a
găsi soluţii la problemele cu care se confruntă beneficiarii.
• Mediatorul, între resursele comunitare şi beneficiari,
realizează legătura dintre nevoile şi problemele
beneficiarilor şi serviciile, beneficiile disponibile.

SUBIECT REALIZAT DE LUPU IOANA ADRIANA

.
4.Tipul de servicii disponibile categoriei de
beneficiari selectate şi scopul acestora

Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de

măsuri şi acţiuni realizabile pentru a răspunde
nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor
sau comunităţii în vederea prevenirii şi depăşirii unor
situaţii de dificultate.
 Serviciile sociale sunt asigurate fie de autorităţile
administrative locale, fie de asociaţii, fundaţii, etc.
Furnizorii de servicii sociale pot fi publici(Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, etc.)
şi privaţi(O.N.G.-uri, persoanele fizice autorizate în
conformitate cu legea, etc.)

.
 Principalele tipuri de servicii sunt următoarele:
servicii cu caracter primar şi servicii specializate.
Serviciile cu caracter primar sunt cele care au drept
scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de
dificultate ce pot duce la marginalizarea socială sau la
excluziunea socială.
Serviciile specializate sunt cele care au scop
menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor
individului pentru depăşirea unei situaţii de criză sau
dificultate.
În cazul beneficiarilor noştrii, tipurile de servicii
potrivite sunt cele cu caracter primar.

.
 Funcţiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt: 

a) evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale,

familiale şi de grup; 
b) informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra
drepturilor sociale ale persoanei; 
c) identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în
vederea realizării de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv; 
d) furnizarea de măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de
dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment
dat; 
e) sensibilizare asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra
resurselor umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor; 
f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării
sociale a indivizilor şi colectivităţilor;  (O.G. nr.86/2004, art. 33)

.
 g) prevenirea oricărei forme de dependențe prin acţiuni de identificare,
ajutor, susţinere, informare, consiliere; 
h) asigurarea transferului şi monitorizării beneficiarului, atunci când
situaţia acestuia o cere, spre serviciile sociale specializate; 
i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii,
cum ar fi cele educaţionale, medicale, de locuire, ocupare şi altele
asemenea; 
j) consiliere pentru persoanele şi familiile care adoptă copii sau care au
minori în plasament ori încredinţare; 
k) consiliere pentru tinerii care părăsesc instituţiile pentru protecţia
copilului; (O.G. nr.86/2004, art. 33)

.
 5.Tipuri de prestaţii/beneficii sociale disponibile
categoriei de beneficiari selectate şi scopul acestora

Prestaţiile/Beneficiile de
asistenţă socială sunt ajutoarele
financiare care pot fi acordate pe
o perioadă determinată şi cuprind
alocaţii familiale, ajutoare sociale
şi indemnizaţii. Alocaţiile
familiale se acordă familiilor cu
copii şi au în vedere, în principal:
naşterea, educaţia şi întreţinerea
copiilor.
 Acestea se materializează în :
alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru
susţinerea familiei, alocaţia lunară de plasament,
etc.
Categoria noastră de beneficiari, beneficiază de
alocaţiile de stat, numai dacă părinţii lor nu au un
contract de muncă.
.
 Copiii ai căror părinți lucrează legal pe teritoriul UE,
beneficiază de alocații ,,europene’’. Cuantumul acestor
alocații diferă de la un stat la altul și se acordă conform
legislației existente în țara în care lucrătorul imigrant își
dsfășoară activitatea.Dacă copilul benificiază de această
alocație ,,europeană’’, nu mai poate beneficia de alocația
din țară.Scopul acestor alocații ,,europene’’ este de a-i
ajuta pe tutorii acestor copii lăsați acasă, să le ofere un
trai decent.