Amprentarea funcțională

a cîmpului edentat total

Executat: Jubea Doina, gr S1203

Coordonator: Buta Vladimir
Prin amprentare se intelege modalitatea practica de
inregistrare plastica a campului protetic edentat total.
Amprenta functionala este copia negativa si fidela a campului
protetic inregistrat cu ajutorul materialelor de amprenta si
are ca scop realizarea modelului functional pe care se va
confectiona proteza totala.
OBIECTIVE:
1. Obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor şi o extindere maximă a
plăcii
2. Preconizează repartizarea de presiuni egale asupra părţilor moi şi tari
3. Impune respectarea libertăţii mişcărilor musculare şi realizarea
închiderii marginale a protezei
CONFECTIONAREA LINGURILOR INDIVIDUALE

Este o piesă intermediară cu ajutorul căreia medicul ia amprenta de

precizie –amprenta funcţională
Componentele lingurii individuale:
Baza lingurii
Accesoriile: manerul, butonii de presiune, întăriturile
 BAZA LINGURII

ROL: suport rigid al materalului de amprentare

funcţională
CARACTERISTICI:
Acoperă suprafaţa de sprijin a câmpului protetic
Grosime uniforma 1,5 – 2 mm, execptând marginile care au
grosimi variabile: 3 mm la nivelul zonei linguale centrale, 2-3
mm la pungile Eisenring
Trebuie să urmărească conturul trasat de medic în cabinet
Marginile trebuie sa fie în contact intim cu periferia modelului
Pe anumite porţiuni unde se doreşte o despovărare, baza
poate fi distanţată de model prin foliere
Nu trebuie să prezinte perforaţii
 ACCESORIILE

A. MÂNERUL
ROL: permite manevrarea lingurii
CARACTERISTICI:
Trebuie să fie situat pe linia mediană pentru a permite centrarea
corectă a lingurii în momentul amprentării.
Dacă medicul nu a trasat pe amprenta preliminară linia mediană
tehnicianul trebuie să poziţioneze mânerul după linia mediană a
bolţii palatine
In sens V-O trebuie să aibă înclinarea incisivilor centrali pentru a
nu jena funcţionalitatea buzelor
Toate suprafeţele laterale să fie uşor concave
Mânerul lingurii individuale trebuie să prezinte o perforaţie V-O
DIMENSIUNI: înalţime 10 mm, lăţime M-D 8 mm, lăţime V-O 5 mm.
 ACCESORIILE

B. BUTONII DE PRESIUNE
ROL:
Exercitarea unor presiuni cât mai uniforme în timpul
amprentării
Menţin degetele operatorului la distanţă de marginile lingurii
CARACTERISTICI:
Localizaţi la mandibulă în zona premolari –molari sau în zona
cea mai declivă a crestei
Faţa superioară trebuie să fie uşor concavă pentru a permite
poziţionarea comodă a degetelor operatorului
DIMENSIUNI: lungime 15 mm, înălţime 5-7 mm
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA

• Modelarea marginală a amprentei care va

determina limitele, conturul şi grosimea
marginilor protezei, diferă după tehnicile de
amprentare astfel există două tipuri de tehnici:
• Tehnica mucostatică
• Tehnica mucodinamică
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA
TEHNICA DE AMPRENTARE MUCOSTATICĂ
În această tehnică amprenta este luată şi apoi menţinută în cavitatea
bucală fără presiune, iar operatorul sau pacientul nu fac nici o
mişcare de modelare funcţională
Lingura individuală va fi mult scurtată şi distanţată de zonele
asupra cărora nu trebuie exercitată nici o presiune.
Modelarea marginală sau înregistrarea limitelor de reflexie a
mucoasei se lasă pe seama fluidităţii materialului de amprentare
După confecţionarea protezei urmează o lungă etapă de
individualizare marginală
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA
TEHNICA DE AMPRENTARE MUCODINAMICĂ
Această tehnică utilizează o lingură individuală care va fi adaptată
în cavitatea bucală, urmărindu-se întinderea marginilor până la
limita dintre mucoasa fixă şi mobilă
Criteriile după care se precizează întinderea marginilor pot fi:
Anatomofuncţionale (după Schreinemakers)
Mişcări test (după Herbst)
Amprenta finală repetă de regulă mişcările funcţionale realizate la
adaptarea lingurii individuale
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA
TEHNICA DE AMPRENTARE MUCODINAMICĂ
Utilizează pentru amprentare asocierea de materiale de consistenţe
diferite:
Material termoplastice Kerr sau Stents pentru închiderea marginală
şi pastă ZOE pentru amprentarea finală
Material bucoplastic pentru închiderea marginală şi Adheseal 15
verde, apoi adheseal 15 roşu pentru amprentarea finală
Thiocauciuc de consistenţă medie şi thiocauciuc de consistenţă
redusă (tehnica Schreinemakers)
AMPRENTAREA FUNCTIONALA

În ceea ce priveşte acţiunea amprentei asupra substratului

mucos al câmpului protetic tehnicile de amprentare se
împart în:
Amprente compresive
Amprente de despovărare
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA
AMPRENTELE COMPRESIVE
Exercită o anumită presiune asupra mucoasei fixe, căutând să
obţină la periferie un surplus mucozal necesar închiderii marginale
Indicaţii:
Numai la aşa-numitele câmpuri protetice “dure” cu mucoasă puţin
rezilientă aderentă de periost
Contraindicaţii:
Câmpuri protetice cu mucoasă rezilientă
Foloseşte materiale cu viscozitate crescută (Stents) sau medie
(elastomeri de sinteză)
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA
AMPRENTELE DE DESPOVĂRARE
Indicaţii:
Câmpuri protetice cu zone sensibile, incapabile să suporte presiuni
Unii autori (Penelton şi Stansbery, ) fac un orificiu de aproximativ
2 mm în centrul lingurii individuale maxilare, plasat în apropierea
torusului palatin, sau în dreptul tuturor zonelor anatomice sensibile
(Costa) astfel ca materialul de amprentare să refuleze, iar câmpul
protetice să fie puţin compresat.
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA
AMPRENTELE DE DESPOVĂRARE

Pedro Saizar este de părere că toată lingura individuală trebuie

situată la distanţă de câmpul protetic.
Lejoyeux cere folierea pe model a zonelor sensibile care ar suporta
greu presiunile astfel încât lingura individuală să fie distanţată doar
la nivelul acestor zone.
Inchiderile la “zonele
cheie”
 Inchiderea la tuberculul piriform
Se aplica pe fata mucozala a lingurii in zona tubercululi piriform bilateral un
strat de material termoplastic de grosime 1-2 mm si se aplica lingura in cavitatea
bucala. Se preseaza uniform ambele zone si pacientul face cateva miscari de
deschidere si inchidere a gurii, modelandu-se si zona care vine in contact cu
ligamentul pterigomandibular.
Urmeaza modelarea in zona linguala a tuberculului. Medicul incalzeste
materialul termoplastic in ambele parti si aplica lingura in cavitatea bucala rugand
pacientul sa faca miscari de protractie si deglutitie. Se scoate lingura, sersceste sii
se urmareste ca materialul sa fie corect modelat, continuu si neted. Daca apare
marginea lingurii fie lingura este prea lunga in acea portiune si atunci mai reduce
din ea, fie materialul termoplastic a fost insuficient cantitativ.
Se verifica inchiderea marginala a tubercululi piriform cu ajutorul testului 1
de succiune: se trege de maner in sens oro-vestibular si lingura trebuie sa se
desprinda greu cu zgomot caracteristic.”clac”.
 Inchiderea in zona linguala centrala
Se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe
marginea lingurii care practic inveleste aceasta margine pe o lungime de
aproximativ 3 cm (cate 1,5 cm de o parte si de alta a liniei mediane).
Materialul fiind suficient ramolit, lingura se aplica in cavitatea bucala.
Clasic, se recomanda pacientului sa faca anumite miscari:
 Sa umezeasca repetat buza inferioara de la o comisura la alta in
cazul unei limbi inferioare.
 Sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul
unei limbi posterioare.
Se scoate lingura din cavitatea bucala, se raceste cu sprayul de aer si se face
inspectia. Materialul trebuie sa fie complect modelat, in continuarea lingurii,lucios.
Inchiderea la zona linguala centrala se verifica cu testul 2 de succiune: se
preseaza pe maner vestibulo-oral. Lingura trebuie sa se desprinda cu zgomot
caracteristic. Acest test se face atat in pozitia de repaus a limbii cat si in protractie, asa cum s-a
facut la modelare.
 Inchiderea la zona vestibulara frontala
Se adauga pe margine vestibulara a lingurii un rulou ramolit de materialtermoplastic de grosime 1
mm.
Se introduce lingura in cavitatea bucala. Pacientul face miscari de deschidere
larga a gurii iar medicul face modelari prin intermediul tegumentului (miscari de
impingere a buzei inferioarein sus). O alta miscare de modelaj utilizata este tuguierea buzelor. Se
scoate lingura, se raceste si se inspecteaza.
Materialul trebuie sa fie complet modelat in continuarea lingurii.
Dupa ce s-a facut si aceasta inchidere se verifica inchiderea de ansamblu
(totala) cu testul 3 de succiune.
Se trage de maner vertical in sus si lingura trebuie sa se desprinda greu. Pentru
a aplica testul in cele mai bune conditii manerul lingurii trebuie sa fie prevazut cu
o perforetie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza lingura.
 In cazurile favorabile este aproape imposibil sa se indeparteze lingura de pe
campl protetic.
Pentru a evidentia aportul la succesiune al inchiderii la zona vestibulara centrala
 se repeta testul 3 indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa
 realizata in aceasta zona (testul 4 de succiune).
 CONTROLUL AMPRENTEI
GREŞEALA CAUZA

1. Suprafaţa amprentei nu este netedă, prezintă pliuri Mixare neuniformă a alginatului

Priză prea rapidă

Manevre de modelare marginală incorecte

2. Amprenta nu redă întreaga zonă de sprijin Lingura scurtă

Alginat insuficient

3. Marginal nu se evidenţiază frenurile şi bridele bucale Modelaj necorespunzător

4. Amprenta asimetrică Centrare necorespunzătoare a lingurii
5. Amprenta descentrată Centrare necoespunzătoare a lingurii
6. Bule de aer Alginat amestecat incorect
Alginat aplicat în lingură incorect

7. Bule de salivă Pacientul nu a clătit gura înainte de amprentare

8. Porţiuni de material de amprentă nesusţinute Lingura nu a fost prelungită cu material termoplastic
acolo unde este scurtă
9. Lingura este vizibilă pe suprafaţa amprentei Lingura a fost prea lungă
Lingura a fost prea îngustă

Apăsare prea puternică

10. Desprinderea materialului de amprentă din lingură Lingura fără retenţii

Retenţii insuficiente

11. Prinderea în interiorul amprentei a limbii sau a Medicul nu a solicitat pacientului să ridice limba sau
planşeului bucal acesta nu s-a conformat
Glade sublinguale care herniază pe creastă
TEHNICI DE AMPRENTARE

După controlul exactităţii amprentării, cu ajutorul

creionului chimic se trasează zona de succiune, pentru ca
aceasta, transpusă pe modelul preliminar să indice
tehnicianului zona până la care se va vor întinde marginile
lingurii individuale
 TEHNICI DE AMPRENTARE

În cazul amprentei cu alginat este recomandabil ca

modelul să se toarne imediat, iar dacă aceasta nu este
posibil, amprenta va fi păstrată tot timpul în mediu saturat
cu vapori de apă, până în momentul turnării modelului.