Granulomul periapical reprezinta o leziune

periapicala cu continut de tesut de granulatie si a

celulelor inflamatorii(limfocite, neutrofile, celule
plasmatice, histiocite, mastocite și eozinofile)
În țesutul de granulație pot fi identificate, resturi
epiteliale Malassez, cristale de colesterol cu celule
gigante multinucleate de corpi străini, eritrocite și
zone de pigmentație hemosiderinică.
Cauza:leziuni carioase,infectii microbiene(pulpita),anomalii
de dezvoltare dentare,tratament endodontic,
Consecinta:organizarea,osificarea,resorbtia,incapsularea,calci
ficarea.
Complicatii:abces,flegmon,extractive dentara.
Granulom este un infiltrate inflamator cellular focal,de obicei are forma rotunda sau ovoida
1mm-5cm. Inflamatia reprezinta un proces pathologic determinat genetic,care are
Granulom clasificare: drept scop indepartarea focarului pathologic si restabilirea funtiei
-macrofagal (alteratia(primara secundara)reactii vesculare,exsudatia,migrarea
-epiteioidocelular elementelor figurate,proliferarea elem.fig.,regenerarea).
-gigantocelular
Flegmon-inflamatie purulenta fara delimitare precisa,in care exudatul se extinde difuz,printer
elementele tisulare(se raspiindeste dea lungul spatiilor intermusculare)tesuturi celulo-adipos
trunchiurilor neurvasculari.
Abces-inflamatie purulenta focala circumscrisa cu formarea unei cantitati umplute cu
puroi(acut-urma pulpita;cronic-tratament endodontic nereusit).
 Polip fibroepitelial reprezintă o masa nodulară
bine delimitată cu suprafața netedă și culoare
roz cu diametrul de 1.5 cm.
Morfologic este reprezentat de un epiteliu
scuamos stratificat cu hipercheratoză și stroma
subiacentă din țesut conjunctiv cu fascicule
dense de fibre colagenice, fibroblaști și infiltrație
cronică inflamatorie limfocitară moderată.(pe
gingie,limba,buza)

Cauza:traumatisme,iritatii,lucrari protetice fixe.

Consecinte:organiarea,epitelizarea.
Complicatii:displazia,metaplazia.
Metaplazia-process de transformare a unui tesut diferenti intron tesut cu o alta structura
morphologic.
Displazia-reprezinta process pathologic manifestat prin tulburari pronuntate ale proliferarii si
diferentierii epiteliului cu dezvoltarea atepiei celulare si dereglarii histoarhitectonice lui.
(usoara,moderata,severa)

Inflamatia reprezinta un proces pathologic determinat genetic,care are drept

scop indepartarea focarului pathologic si restabilirea funtiei (alteratia(primara
secundara)reactii vesculare,exsudatia,migrarea elementelor
figurate,proliferarea elem.fig.,regenerarea).
 Clasificare:acuta;cronica;traumatica;hematogena
(locala,septica,toxica)nehematogen(traumatica).
Osteomelita-este o maladie infectioasa,ce se
caracterizeaza prin inflamatia tesutului osos cu
implicarea in procesul pathologic a maduvei
osoase a portiunii complexe a osului,a periostului
si posibil a tesuturilor moi inconjuratare.
Piesa microscopica reprezentata de ţesut osos, caracterizat
prin prezența în măduvă a unui exudat inflamator neutrofil
asociat cu reducerea activității osteoblastice și creșterea
activității osteoclastice.

Cauza:trauma,carii si complicatiile ei,inserarea

implantului,leziuni periodontale,infectii,
extractia dentara,utilizarea aparatajului
rotative incorrect,sinuzita.
Consecinta:organizarea,cicatrizarea.
Complicatii:fractura patologica,flegmon.
Inflamatia reprezinta un proces
pathologic determinat genetic,care are
drept scop indepartarea focarului
pathologic si restabilirea funtiei
(alteratia(primara secundara)reactii
vesculare,exsudatia,migrarea elementelor
figurate,proliferarea
elem.fig.,regenerarea).
Sialoadenita – inflamația glandei salivare poate fi
acută sau cronică, primară sau secundară.
Sialoadenita cronică nespecifică este mai frecvent
secundară și se întâlnește în sialolitiază, stricturi
ale ducturilor, tratament cu preparate
medicamentoase, care provoacă
hiposalivație,cronicizarea sialoadenitei acute,
cauzate de infecție ascendentă repetată.
Inflamația cronică interstițială duce la scleroza
difuză a glandei salivare și atrofia țesutului
secretor

Secțiune din glandă salivară parotidă, se observă infiltrație

inflamatorie predominant limfoidă, localizată în stroma Inflamatia reprezinta un proces
pathologic determinat
interlobulară; ducturile sunt dilatate, în jurul lor proliferarea
țesutului conjunctiv, acinii secretori sunt ușor atrofiați. genetic,care are drept scop
indepartarea focarului
pathologic si restabilirea funtiei
Cauza:infectii,obstrucatia ducturilor(virale,bacteriene). (alteratia(primara
Conseinta:regenerare,restabilire(functiei si parenchimului). secundara)reactii
Complicatii:hiposalivatia,placa bacteriana,tartrul dentar,carii vesculare,exsudatia,migrarea
dentare,pulpita. elementelor
figurate,proliferarea
elem.fig.,regenerarea).
 Chisturile reprezinta o cavitate preformata cu continut
lichidian,captusita de epiteliu(epiteliul pluristratificat
pavimentos.).
Chisturile odontogene reprezintă formațiuni chistice,
în al căror mecanism de formare sunt implicate lama
dentară, organul smalțului și resturile epiteliale
Mallasez.
Microscopic cavitatea chistul radicular este delimitată de
un epiteliu scuamos nechiratinizat, stratificat, conținând în
interior un material eozinofil, cu celule epiteliale
descuamate, iar în peretele din jur se observă infiltrat
inflamator cronic, asociat cu eritrocite, macrofage
spumoase, depozite de hemosiderină și cristale de
colesterol.

Cauza:carii,pulpita,trauma,granuloma.
Consecinta:organizarea,inflamatii,fosificarea.
Complicatii:extractia,abces,flegmon.

Chisturi clasificare:odontogene inflamatorii(radicular,collateral);odontogene

si neodontogene(follicular);cheratochistul odontogen(periodontal lateral).

Inflamatia reprezinta un proces pathologic determinat genetic,care are drept scop

indepartarea focarului pathologic si restabilirea funtiei (alteratia(primara secundara)reactii
vesculare,exsudatia,migrarea elementelor figurate,proliferarea elem.fig.,regenerarea).
 Chisturile reprezinta o cavitate preformata cu
continut lichidian,captusita de epiteliu(epiteliul
pluristratificat pavimentos.).
Chistul folicular reprezintă o cavitate chistică care se
dezvoltă din epiteliul redus al smalțului, care persistă la
suprafața coroanei fiind în legătură cu un dinte inclus. În
raport cu dinții, chistul dintiger al molarului de minte inferior
este cel mai frecvent, evoluând în unghiul mandibulei și
ramul ascendent. Urmează ca fecvența chsistului dentiger al
caninului superior, care are dimensiuni mai reduse.
Formațiunea chistică înconjoară coroana unui dinte
temporar sau permanent, neerupt.

Microscopic, cavitatea conține un material eozinofil, cu

celule epiteliale descuamate, este delimitat de un epiteliu
scuamos, necheratinizat plat sau stratificat și înconjurat de o
capsulă conjunctivă. Reacția inflamatorie este de obicei
absent.
Metaplazia-process de transformare a unui tesut diferenti intron tesut cu o alta structura
morphologic.
Cauza:euptia dintelui. Chisturi clasificare:odontogene
Consecinta:extractia dintelui,organizarea,cicatrizarea. inflamatorii(radicular,collateral);od
Complicatie:ameloblastomul. ontogene si
Ameloblastom-reprezinta o neoformatiune de tip malign. neodontogene(follicular);cheratoc
histul odontogen(periodontal
lateral).
 Chisturile reprezinta o cavitate preformata cu
continut lichidian,captusita de epiteliu(epiteliul
pluristratificat pavimentos.).

Cauza:
Carii si complicatiile ei
Pulpite cronica
Periodontitele apicale acute /cronice
Consecinte : organizarea ,osificarea ,rezectii
apicale
Complicatii : Periodontita apicala
cronica,extractii.

Reprezintă un chist situat lateral de

rădăcina dinților vitali, care se formează
prin degenerarea chistică a resturilor
epiteliale din peridonțiu. Cel mai adesea se
formează pe fața distală a molarului 3 Chisturi clasificare:odontogene
inferior inflamatorii(radicular,collateral);odontogene si
Microscopic, cavitatea chistului lateral neodontogene(follicular);cheratochistul
periodontal este delimitată de un odontogen(periodontal lateral).
epiteliu scuamos, stratificat,
necheratinizat și nu se asociază cu un
proces inflamator.
 Chisturile reprezinta o cavitate
preformata cu continut
lichidian,captusita de epiteliu(epiteliul
pluristratificat pavimentos.).
Microscopic, cavitatea
chistului este căptușită de un
epiteliu scuamos, stratificat
paracheratinizat, stratul
bazal al epiteliului este cu
palisadare alcătuit din celule
columnare sau cuboidale și
delimitată de o capsulă în
grosimea căreia pot fi resturi
epiteliale

Cauza:
Carii si complicatiile ei.
Consecinte : Chisturi clasificare:odontogene
Organizarea inflamatorii(radicular,collateral);odontogene si
complicatii: neodontogene(follicular);cheratochistul
Poate maligniza odontogen(periodontal lateral).
Microscopic chistul nazopalatin este
delimitat de un epiteliu scuamos
stratificat (când se dezvoltă spre
extremitatea bucală a ductului) sau
pseudostratificat, ciliat, de tip
respirator (când se dezvoltă spre
extremitatea nazală a ductului).

Chisturile reprezinta o cavitate

preformata cu continut
lichidian,captusita de epiteliu(epiteliul
pluristratificat pavimentos.).
Cauza:
Carii si complicatiile ei.
Sinusite rinogene
Sinusite odontogene
Consecinte :
Organizarea Chisturi clasificare:odontogene
inflamatorii(radicular,collateral);odontogene si
neodontogene(follicular);cheratochistul
odontogen(periodontal lateral).
Granulomul piogen –Reprezinta un
neoplasm care Se dezvoltă ca răspuns la o
iritație sau traumatism local. Leziunea nu
are o cauză infecțioasă și nu este un
granulom adevărat. Apare mai ales la sexul
feminin ( datorită stimulării hormonale), la
copii și adulți tineri.

Cauză:
infecțioasă
Traumatica
Hormonala
Consecinte:
organizarea
Involutie
Complicatii
Fibrom

O variantă particulară este granulomul care se dezvoltă

la gravide și se numește tumora de sarcină în legătură cu
stimularea hormonală. După naștere această leziune
poate involua spontan sau poate prezenta o maturare
fibroasă, transormându-se într-un fibrom.
Granulom periferic cu celule gigante reprezintă o leziune pseudotumorală frecventă
a cavității bucale, care se dezvoltă consecutiv unei iritații sau a unui traumatism local
(resturi radiculare, coroane metalice sau acrilice largi, tartrul dentar).

Cauza
Carii si complicatiile ei:
Periodontite apicale cronice
Consecinte
Organizarea
Osificare/calcificare

Complicatii
Migrari dentare
Erodarea osului alveolar

Apare exclusiv la nivelul gingiei sub

forma unei mase nodulare, cu
diamterul de 2 cm. Se dezvoltă la adulți
și mai ales la sexul femenin. Leziune
este sesilă sau pediculată, cu sau fără
ulcerarea mucoasei supraiacente
Microscopic, se caracterizează prin
îngroșarea epiteliului, ca urmare a acantozei
(îngroșarea stratului spinos) și
hipercheratozei (îngroșarea stratului
cornos). Membrana bazală este intactă,
uneori subepitelial se observă infiltrat
inflamator.
Hiperplazie benignă cu hipercheratoza
(clinic- leucoplazia) – este principala
leziune precanceroasă a cavității orale,
transformarea malignă fiind prezentă în 5-
6 % din cazuri.
Cauze
(resturi radiculare dentare, carii dentare
netratate, margini ascuțite ale unor lucrări
protetice fixate sau mobilizabile),
galvanoza, termici, chimici, inflamatori,
alcoolismul, fumat, factori metabolici, Metaplazia-process de transformare a unui tesut
hormonal diferenti intron tesut cu o alta structura
Consecinte : metaplazia ,displazia morphologic.
Coplicatii:malignizarea Displazia-reprezinta process pathologic manifestat
prin tulburari pronuntate ale proliferarii si
diferentierii epiteliului cu dezvoltarea atepiei
celulare si dereglarii histoarhitectonice lui.
(usoara,moderata,severa)
Displazia este o leziune premalignă
care se referă la o creștere epitelială
anormală caracterizată printr-un
spectru de modificări citologice, de
maturare și arhitecturale (lipsa de
polaritate a nucleilor, pleomorfism și
hipercromazie nucleară, mitoze
atipice). Carcinomul in situ reprezintă
modificări anormale în întreaga
grosime a epiteliului, care se extinde de
la stratul celular bazal la suprafață,
membrana bazală fiind intactă.
Displazie ușoară, moderată și severă

Cauze
fumat și alcool, alături de sifilis,
virusuri oncogene
malnutriția și anemie
fierodeficitară.
Complicatii
Malignizarea
Metastazare
Candidoza este o maladie
infectioasa provocata de candida
alicans se caracterizează prin
prezența membranelor
superficiale, cenușii-albe, care se
șterg cu ușurință (candidoză
pseudomembranoasă) sau
reprezintă eroziuni dureroase
(candidoză eritematoasă).

Cauza
Candida Albicans la pacienții cu
imunosupresie în special în HIV (SIDA)
diabet zaharat, neutropenie,
xerostomie. Suferă mai frecvent
bărbații cu vârsta peste 45 ani, HIV
poziti
Papilomul scuamos al mucoasei
cavității orale reprezintă o
tumoră benignă, de aspect
exofitic, care apare mai
frecvent la sexul masculin, mai
ales în decadele 4,5 și 6 de
viață, datorată infecției cu HPV

Microscopic, leziunea are aspect

papilar, fiind constituită din axe
fibro-conjunctive, acoperite cu
epiteliu
îngroșat, prezentând acantoză
(îngroșarea stratului spinos),
hipercheratoză (îngroșarea
stratului cornos), paracheratoză
(persistența nucleelor în straturile
superficiale). Nu se observă semne
de displazie.
Cauza
HIV (SIDA)
Consecinte :
organizarea
Complicatii :tumori faciale cutanate, precum și anomalii gastrointestinale, ale SNC, musculo-
scheletice, boală cu transmitere autozomal dominantă.
 Lipom Neoformaţie(Benigna) tisulară
constituită printr-o proliferare celulară

Microscopic, este format din celule

adipoase mature, printre care se observă
septuri conjunctive cu vase
sangvine. Nu se observă lipoblaste. Uneori
în tumoră pot apărea focare de necroză,
hemoragii, infarct,
calcifiere, degenerare chistică,. Există o
serie de variante microscopice:
mixolipom, fibrolipom, lipom pleomorf,
lipom cu celule fuziforme, angiolipom,
angiomiolipom,
condrolipom, osteolipom.
Cauze:
Obezitatea
Consecinte
Organizarea
Complicatii
asimptomatice până când ajung de
dimensiuni mari și pot interfera cu vorbirea
și masticația
Neoformaţie tisulară constituită printr-
o proliferare celulară cu trei
caracteristici: - creştere persistentă -
creştere nelimitată - grad mare de
autonomie biologică
№ OP18. Tumoră cu celule granulare a limbii.
(Colorație H-E.)
1. Epiteliul superficial.
2. Celule cu citoplasma eozinofilă, fin granulară.

Microscopic, tumora este

alcătuită din plaje de celule mari,
poligonale, cu citoplasma
eozinofilă, fin granulară și nuclei
mici, hipercromi.
Macroscopic, este un nodul bine
delimitat, sesil, de culoare roz, cu
diametrul de 2 centimetri care
proemină subepitelial.

Cauze:
Chimice - Fizice - Virotice
Consecinte
invadează local
Complicatii
Metastazare
 № OP18. Hemangiom al cavității orale.
Hemangiomul cavității orale este o tumoră
(Colorație H-E.)
benignă alcătuită din vase sangvine, care se
Indicaţii:
localizează mai frecvent la nivelul buzei inferioare
1. Epiteliul superficial.
și a limbii. Este o leziune congenitală, dar crește
2. Spații vasculare dilatate chistic de aspect
rapid după naștere, darare tendință la involuție
cavernos.
spontană.

Microscopic, este constituit dintr-o proliferare de

celule endoteliale, care delimitează spații
vasculare, uneori cu lumen indistinct. Pe măsură
ce leziunea se maturează, celulele endoteliale se
.aplatizează, iar spațiile
vasculare devin mai evidente. Atunci când
leziunea involuează, spațiile vasculare apar
dilatate chistic, de aspect cavernos.

Cauza
Congenitala
Consecinte
Involutie
 № OP16. Carcinom scuamos bine diferențiat oral.
Neoformaţie tisulară constituită printr-
(Colorație H-E.)
o proliferare celulară cu trei
1. Epiteliul superficial cu semne de displazie
caracteristici: - creştere persistentă -
2. Celule tumorale care infiltrează lamina proprie.
creştere nelimitată - grad mare de
autonomie biologică

Microscopic, tumora se caracterizează

printr-o proliferare de celule tumorale
dispuse în placarde și cordoane, care
infiltrează lamina proprie, supraiacent,
epiteliul prezintă semne de displazie.

Cauza

fumat și alcool, virusuri oncogene,

expunerea la soare
malnutriția și anemia fierodeficitară.
Dintre leziunele precanceroase se
cunoaște rolul favorizant al leucoplaziei. Displazia este o leziune premalignă care se referă la
Complicatii o creștere epitelială anormală caracterizată printr-un
Metastazarea spectru de modificări citologice, de maturare și
arhitecturale
Neoformaţie tisulară constituită printr-
o proliferare celulară cu trei
caracteristici: - creştere persistentă -
creştere nelimitată - grad mare de
autonomie biologică
№ 195. Ameloblastom folicular (Colorație H-E.)
1. Epiteliu odontogen (cordoane de celule
epiteliale).
2. Ţesut fibro-conjunctiv.

Se descriu o serie de variante

microscopice:
folicular
acantomatos,
fuziform,
granular,
Bazocelular

.
Cauza :
Chist folicular
Consecinta
expansiunea corticalei și uneori erodarea
acesteia, cu infiltrarea țesuturilor
perimaxilare.
Complicatii
Metastazare
Fibromul ameloblastic este o № OP6. Fibrom ameloblastic (Colorație H-E.)
neoplazie odontogenă benignă rară, Indicaţii:
se dezvoltă din epiteliu odontogen al 1. Proliferări epiteliale.
organului smalțului și celulele 2. Stroma tumorală bogată în fibroblaști.
mezenchimale ale papilei dentare,
fiind o adevărată tumoră mixtă
odontogenă. Este localizat cel mai
frecvent la nivelul mandibulei,
îndeosebi în segmentul posterior.

Cauza :
fumat și alcool, virusuri oncogene,
expunerea la soare
malnutriția și anemia fierodeficitară.
Dintre leziunele precanceroase se
cunoaște
. rolul favorizant al
leucoplaziei
Consecinte
Malignizeaza
Complicatii
Recidivează
metastaze
 № OP 37. Odontom complex (Colorație H-E.)
Odontoml Complex -Este o tumoră 1. Dentină, smalț și cement dispuse dezordonat.
.benignă, care se dezvoltă la copii, mai
a. dentină
frecvent în maxilar, din proliferarea b. Smalț
anormală a elementelor c. Cement
dentoformatoare epiteliale și
conjunctive.

Există două tipuri de odontom: complex și

compus.
Odontomul complex se dezvoltă în
mandibulă, în regiunea premolarilor și
molarilor și este alcătuit din mase de
dentină, smalț, cement, dispuse
dezordonat, în proporții variabile, într-un
țesut conjunctiv. Odontomul compus se
localizează mai ales la nivelul maxilarului
superior, în regiunea incisivo-canină
Cauza :Congenitala
Consecinte :
Resorbtia osului
Resorbtia dintelui
Complicatii : Recidiveaza
Dezorganzarea dentinei
Fractura osului
 № OP 7. Fibrom cemento-osificant :
Reprezintă o tumoră benignă rară, care 1. Stroma hipercelulară constituită din
apare mai frecvent în decada a treia și a fibroblaști.
patra de viață, în special la sexul feminin 2. Structuri osoase.
Microscopic, este constiuit dintr-un țesut
fibros, cu celularitate variabilă, conținând
material mineralizat, fie asemănător
cementului, dispus de cele mai multe ori sub
forma unor mase rotunde, fie sub formă de
de trabecule de țesut osteoid sau osos.
Cauza
Infectii
fumat și alcool.
Consecinte
Resorbtia osului
Resorbtia dintelui
Complicatii
Recidivare
Mixomul odontogen reprezinta o neoformatiune № OP 46. Mixom odontogen :
rară, dezvoltată din elementele celulare ale 1. Celule stelate cu prelungiri
papilei dentare sau de proveniență citoplasmatice.
mezenchimală. 2. Cuiburi de epiteliu odontogen
3. Stroma tumorală mixoidă.
Este o tumoră centrală, cu caracter infiltrativ, care
deformează și erodează osul..
De regulă afectează mandibula, cel mai frecvent
regiunea sa molară. Este asimpromatică dacă are
dimensiuni mici, dar cele mari determină
expansiunni dureroase ale maxilarelor, cu posibila
perforare a corticalei osului. Mixomul recidivează
frecvent.

Cauza :fumat și alcool, virusuri oncogene, expunerea

la soare
malnutriția și anemia fierodeficitară.
Consecinte :
Resorbtia osului
Resorbtia dintelui
Invadarea spatiilor medulare ale oaselor maxilare
Complicatii : Recidiveaza
Fractura osului
 № OP32. Mucocel al glandei salivare.
Mucocelul -formațiune chistică plină cu mucus, (Coloraţie H-E.) Indicaţii:
rezultată din închiderea canalelor excretoare ale 1. Material mucinos cu macrofage.
unor glande mucoase 2. Capsula fibroasă.

Microscopic, în corionul mucoasei bucale sau în

submucoasă se observă un material bazofil,
mucinos, în care plutesc macrofage cu
citoplasma spumoasă și care este înconjurat de
țesut de granulație, care cu
timpul se transformă într-o capsulă fibroasă.
Deoarece nu este delimitat de un epiteliu,
mucocelul nu este un chist adevărat

Cauza :
procesul inflamator
după traumă..
Consecinte
Organizarea
Hiposalivatia
eliminarea produsului de secreție în stroma din
jur.
Complicatii
Microscopic, se observă un infiltrat inflamator № OP35. Sindromul Sjögren. (Coloraţie H-E.)
limfocitar difuz, care produce distrugerea Indicaţii:
acinilor salivari. Epiteliul ductelor însă persistă 1. Infiltrat limfoid.
sub forma unor insule înconjurate de celule 2. Fibroză interstițială.
mioepiteliale, aceste insule denumindu-se 3. Atrofia acinilor salivari.
insule epimioepiteliale. Biopsia glandelor
salivare minore, de la nivelul buzei inferioare
reprezintă un element important în diagnosticul
sindromului Sjögren, deoarece se poate
evidenția un infiltrat inflamator limfo-
plasmocitar abundent și astfel se poate evita
biopsia glandei salivare majore afectate.

Sindromul Sjögren reprezintă o afecțiune autoimună sistemică(CAUZA), cronică, care afectează

în special glandele salivare și lacrimale, de aceea se asociază cu xerostomie și
xeroftalmie(Consecinta). Apare mai ales la femei adulte (primele simptome apar în jurul vârstei
de 50 ani) și interesează mai frecvent glanda parotidă. Clinic, pacienții prezintă tumefiere care
este bilaterală și simetrică, datorită xerostomiei (cauzată de scăderea secreției salivare)
(Complicatii) apar carii multiple, leziuni periodontale, precum și infecții cu Candida ale cavității
bucale. Datorită xeroftalmiei (cauzată de scăderea secreției lacrimale)(Complicatie ) apare
cherato-conjunctivita.În cazul pacienților cu sindrom Sjögren, riscul de dezvoltare a unui limfom
al glandei salivare este crescut.
 № 202. Adenolimfom (tumora Warthin) al
Neoformaţie tisulară constituită printr-o proliferare glandei parotide. (Coloraţie H-E.).
celulară cu trei caracteristici: - creştere persistentă - 1.Structuri papilare tapetate cu epiteliu
creştere nelimitată - grad mare de autonomie
columnar.
biologică
2.Stroma cu infiltrat limfocitar manifest.
3.Spații chistice.
Microscopic, tumora prezintă o capsulă la periferie și
este alcătuită din spații chistice delimitate de un
epiteliu bistratificat, pe alocuri cu excrescențe
papilare. În stroma din jur există țesut limfoid.

Cauza:
Fumatul
complicatii
Transformare maligna
Metastaze
Neoformaţie benigna constituită printr-o
proliferare celulară
 Neoplasmul este benign, cu o creștere
distructivă locală, recidivează, poate deveni
malign
№ 196. Adenom pleomorf al glandei
salivare. (Coloraţie H-E.). Indicaţii:
1. Structuri epiteliale (ducturi, aglomerări de
celule).
2. Componentul condroid al tumorii.

Cauza:infectii,obstrucatia
ducturilor(virale,bacteriene).
Conseinta:malignizarea
Complicatii:hiposalivatia,placa
bacteriana,tartrul dentar,carii
dentare,pulpita.
metastazeaza

.
 № OP39. Carcinom mucoepidermoid al
glandei salivare. (Coloraţie H-E.).
Neoformaţie benigna constituită 1. Nodul tumoral:
printr-o proliferare celulară a. celule tumorale atipice;
b. cavități chistice;
c. stroma fibro-conjunctivă.
carcinomul mucoepidermoid este de fapt un carcinom 2. Ţesut glandular nemodificat.
mixt, epidermoid (scuamos) și mucosecretor. Celulele
mucoase sunt celule neoplazice, care variază ca mărime,
cu citoplasma abundent spumoasă, care conține mucină.

Cauza:infectii(virale,bacteriene).
Chisturi

Conseinta:malignizarea
Complicatii:hiposalivatia,placa
bacteriana,tartrul dentar,carii
dentare,pulpita.
metastazeaza
Epicardul este opac, suprafaţa neregulată, № 11. Pericardită fibrinoasă (cord vilos).
acoperită cu depozite albe-gălbui de fibrină
sub formă de vilozităţi, care apar datorită
mişcărilor contractile ale cordului. Inima capătă
un aspect păros sau „în limbă de pisică" (cord
vilos). Depozitele de fibrină sunt flasce şi se
desprind uşor (inflamaţie crupoasă).
Pericardita fibrinoasă se întâlneşte în
reumatism, tuberculoză, infarct miocardic
transmural, uremie etc. La auscultaţie se
manifestă prin zgomot de frecătură
pericardică. Consecințele: resorbția exsudatului
fibrinos datorită acţiunii fibrinolitice a
enzimelor leucocitare sau organizarea lui cu
formarea unor aderenţe între foiţele
pericardice și obliterarea sacului pericardic. Cu
timpul, în pericardul sclerozat se depun săruri
de calciu și apare „inima în cuirasă", care se
manifestă clinic prin insuficienţă cardiacă
cronică progresivă.
Lobul afectat este mărit în dimensiuni, neaerat, de
consistenţă fermă (asemănătoare cu consistenţa ficatului), pe
secţiune are aspect granular, culoarea cenuşie datorită
depozitării în alveole a exsudatului fibrinos cu un conţinut
bogat de leucocite neutrofile și macrofage; pe pleură se
observă depuneri fine de fibrină (pleurită fibrinoasă
parapneumonică). Hepatizația cenușie se instalează peste 4-5
zile de la debutul bolii. Ulterior, în cazurile necomplicate, în a
8-9 zi începe liza exsudatului prin acțiunea fibrinolitică a
leucocitelor și macrofagelor și eliminarea lui prin drenaj
limfatic și expectorație. În final se produce purificarea
plămânului afectat și restabilirea aerației, care poate să
dureze 1-3 săptămâni. Exsudatul fibrinos pleural se resoarbe
sau se organizează cu formarea de aderenţe fibroase între
foiţele pleurale. În aproximativ 3% de cazuri exsudatul
alveolar nu se lichefiază și este înlocuit cu țesut de
granulație, care se transformă în țesut conjunctiv fibrilar
matur - fibroza post-pneumonică, denumită și carnificare (de
la lat. carno – carne). Alte complicații pulmonare posibile
sunt abcesul pulmonar și empiemul pleural.
Foița viscerală a pleurei este acoperită cu o
peliculă fină de fibrină culoare albicioasă, pe
alocuri lipită de pleură, iar pe alocuri desprinsă,
ceea ce-i redă un aspect rugos. Pleurita
fibrinoasă se manifestă la auscultație prin
zgomot de frecătură pleurală. Se întâlnește în
tuberculoză, pneumonii, infarct și abces
pulmonar, uremie, artrita reumatoidă, lupus
eritematos diseminat. Consecinţele: resorbția
exsudatului sau organizarea fibroasă cu
apariția aderențelor între foițele pleurale cu
obliterarea parțială sau totală a cavității.
Formarea aderenţelor în pleură reduce
amplituda mişcărilor respiratorii ale plămânilor
În preparat este un segment de intestin
subțire, membrana seroasă are aspect
opac, suprafața rugoasă, ansele
intestinale aderă strâns una la alta.
Peritonita fibrinoasă poate fi localizată
sau generalizată. Se întâlnește în
apendicită, colecistită, pancreatită
acută, perforația ulcerului gastric,
gangrena intestinală, tuberculoză,
uremie. Consecințele: resorbția
exsudatului fibrinos sau organizarea lui
cu instalarea unui proces aderențial în
cavitatea abdominală, care se poate
complica cu ocluzie intestinală
Pe secțiunea plămânului se observă multiple
focare diseminate de pneumonie de culoare
albicioasăcenușie, neaerate, cu diametrul până la
2-3 cm, puțin supradenivelate, separate de țesut
pulmonar intact. În unele din aceste focare sunt
cavități de formă neregulată, dimensiuni variabile
de la 0,5 până la 1-1,5 cm, umplute cu puroi sau
fără conținut - abcese. Pe pleură, în cazul
localizării subpleurale a focarelor de pneumonie
pot fi depozite de fibrină. Abcesul apare în urma
necrozei, distrucției și lizei țesutului necrozat.
Necroza se datorează atât acţiunii lezante directe
asupra ţesuturilor a toxinelor bacteriilor piogene,
cât şi tulburărilor circulatorii legate cu tromboza
vaselor și cu compresiunea lor de către edemul
inflamator. Histoliza (proteoliza) se produce prin
enzimele proteolitice eliminate de leucocitele
neutrofile. În urma lizei ţesuturilor alterate şi
necrozate apare o masă semilichidă vâscoasă, de
culoare galbenă – puroiul
Consecinţele abcesului pulmonar acut:
organizarea, calcificarea, evoluția cronică
(abces cronic).
Pe secțiunea miocardului peretelui
ventriculului stâng se observă multiple
fascicule subțiri de țesut fibroconjunctiv
de culoare albicioasă. Cardioscleroza
difuză este un proces de proliferare
excesivă difuză a țesutului conjunctiv în
peretele inimii. Poate fi consecință a
miocarditelor interstițiale, de ex., în
reumatism, difterie, gripă, rujeolă, sepsis.
Se întâlnește la fel în cardiopatia
ischemică cronică, cauzată de
ateroscleroza stenozantă a arterelor
coronariene. Complicațiile posibile:
insuficiență cardiacă congestivă, tulburări
de ritm și de conducere a inimii.
În pereții inimii pe secțiune se observă multiple
cavități chistice de formă rotundă, cu dimensiuni
variabile, limitate de o membrană mată, de culoare
albicioasă – membrana chitinică, miocardul adiacent
este atrofiat și sclerozat, formează o capsulă fibroasă.
Echinococoza sau boala hidatică este o helmintoză,
cauzată de Echinococcus granulosus sau
Echinococcus multilocularis, care se caracterizează
prin formarea unor chisturi în diferite organe.
Infectarea omului se produce pe cale alimentară,
sursa principală de infecție fiind câinii. Primar, în
majoritatea cazurilor se afectează ficatul, mai rar alte
organe. Din focarul primar echinococul se poate
răspândi pe cale hematogenă, afectând plămânii,
creierul, rinichii, inima. Din cauza tendinței de
răspândire hematogenă și limfogenă echinococoza se
manifestă clinic ca o tumoare malignă. Chisturile
echinococice elimină substanțe toxice, care provoacă
inflamație proliferativă perifocală cu infiltrat
inflamator celular, constituit din limfocite,
macrofage, eozinofile, celule gigante polinucleate de
corpi străini, fibroblaști. În urma inflamației
proliferative în jurul chistului se formează capsulă
fibroasă, uneori cu calcinoză, țesutul adiacent se
atrofiază
№ 39. Carcinom pulmonar centro-hilar.
În bronhia principală este un nod tumoral,
dimensiunile ~4-5 cm, care crește exofit,
stenozândlumenul, cu suprafața rugoasă, consistenţă
densă, culoarea alb-gălbuie, țesutul tumoral infiltrează
parenchimul pulmonar peribronhial adiacent.Se
dezvoltă din epiteliul bronhiilor principale și a
ramurilor lor, mai des din dreapta. Se complică
frecvent cu atelectazie prin obturaţie, hemoragie,
abces, pleurită fibrino-hemoragică sau purulentă.
Creșterea infiltrativă poate avea loc în țesutul
pulmonar peribronhial, bronhiile și plămânul
contralaterale, pleură, pericard și miocard. Metastaze
limfogene au loc în nodulii limfatici mediastinali,
cervicali, supraclaviculari, para-aortali, metastaze
hematogene – în diferite organe, mai frecvent în ficat,
suprarenale, oase, pancreas, creier ș.a. Apare de
obicei pe fond de bronşită cronică, în special în
bronșita fumătorilor, boala bronşiectatică, abces
cronic,pneumoconioze. Forma histologică cea mai
frecventă este cancerul scuamocelular keratinizant
sau nekeratinizant, fiind precedat de metaplazia
scuamoasă a epiteliului respirator.
№ 41. Carcinom laringian.
În cavitatea laringelui este prezent un nodul
tumoral, care creşte exofit, proeminând pe
suprafaţa mucoasei, de consistenţă densă,
culoare alb-surie, având în centru o zonă de
necroză şi exulceraţie.Se poate complica cu
asfixie mecanică, hemoragie, inflamaţie
secundară, infecţie supraadăugată, metastaze,
îndeosebi în nodulii limfatici regionali. În
majoritatea cazurilor se
dezvoltă la nivelul plicelor vocale. Cea mai
frecventă formă histologică – în 99% de cazuri –
este cancerul scuamocelular (epidermoid)
cu/sau fără cornificare. Apare frecvent pe fond
de inflamaţie cronică, leucoplazie şi displazie a
mucoasei laringiene ş.a. Complicații: infiltrația
organelor vitale, adiacente – traheea, artera
carotidă, infecții intercurente, pneumonie
aspirativă, metastaze diseminate, cașexie.
№ 60. Carcinom gastric.
În stomac este o tumoare voluminoasă cu creştere exofită,
suprafaţa neregulată, focare hemoragice, consistenţa dens-
elastică, culoarea alb-surie, aspect de ciupercă (fungoid). Se
localizează mai frecvent în regiunea curburii mici şi a canalului
piloric.Cancerul gastric este precedat cel mai frecvent de stări
de precancer ca ulcerul gastric cronic (ulcer-cancer), gastrita
cronică atrofică cu metaplazia intestinală a epiteliului, displazia
epiteliului, polipii adenomatoși, infecția Helicobacter pylori .
Localizarea mai frecventă este în regiunea curburii mici,
pilorusului, antrumului piloric. Varianta histologică cea mai
frecventă este adenocarcinomul cu diferit grad de diferențiere.
Cancerul gastric se poate propaga prin
continuitate în esofag, peritoneu (carcinomatoza peritoneală),
omentul mare, pancreas, ficat,colonul transvers, iar prin
implantare – în ovare mono- sau bilateral – tumoarea
Krukenberg.Local se poate complica cu hemoragie, perforaţie,
inflamaţia peretelui gastric (flegmon).Metastazează în primul
rând în nodulii limfatici regionali din regiunea
curburi,mici.cardiei,suaprapancreatici. Un semn patognomonic
este metastaza în nodulii limfatici supraclavicularidin stânga –
semnul Virchow sau Troisier. Metastazele hematogene apar în
primul rând în ficat,
ulterior – în plămâni, creier, oase, rinichi.
№ 74. Metastaze de carcinom în ficat.
Ficatul este mărit în dimensiuni, pe secțiune și sub capsulă sunt prezenți multipli noduli
tumorali cu diametrul de la 0,5-1 până la 4-5 cm, de formă rotundă sau ovalară, bine
delimitați, culoarea albicioasă, repartizați relativ uniform pe suprafața organului,
parenchimul hepatic între noduli cu semne de steatoză (micropreparatul nr. 52).
№ 42. Metastaze de carcinom în plămân.
În plămân, sub pleura viscerală şi pe
secţiune, se observă multipli noduli
tumorali de culoare albă-cenuşie,
de formă rotundă sau ovalară, cu
diametrul până la 3-5 cm, bine
delimitaţi de ţesutul adiacent.
Metastazele pulmonare sunt mai
frecvente decât tumorile
pulmonare primare. Localizarea
preferențială este în zonele
periferice ale plămânilor. Mai
frecvent în plămâni apar metastaze
de cancer de colon, glandă
mamară, tiroidă, rinichi, pancreas.
Metastaza continua si in alte
organe. Tumoarea se raspindeste si
in alte organe sangvin sistemul
№ 59. Carcinom esofagian.
Esofagul este secționat longitudinal, în treimea
medie se relevă un nod tumoral, care crește
circular, proeminând și stenozând lumenul, cu
suprafața neregulată, ulcerată, acoperită cu
mase necrotice.
Majoritatea cancerelor de esofag se localizează
în 1/3 medie. Histologic cea mai frecventă formă
- 90% din numărul total este cancer scuamos
keratinizat sau nekeratinizat.
Complicații:
infiltrația în stomac, hipofaringe, traheee cu
formarea fistulei esofago-traheale, laringe,
mediastin, plămâni, pleură, aortă. Metastazele
limfogene – în nodulii cervicali, para-esofagieni,
traheo-bronhiali, subdiafragmali. Metastazele
hematogene sunt rare.