34)Clasificarea preparatelor cu actiune protectoare asupra

mucoasei cavitatii bucale.Preparate astringente:

Clasificare:
I) Preparate astringente:
a)organice:infuzii,decocturi,extracte si tincturi din frunze de salvie,flori de
romanita,iarba,pojarnita,tanina,coaja de stejar,marasalvina,fitodontul,alaunii;
b)neorganice:cuprul sulfat,bismutul nitrat bazic,plumbul acetat si
alaunii,polimineral,proposol.
II) Prep. absorbante si mucilaginoase: -carbune medicinal,oxid de zinc,argila
alba,mucilagiul de amidon,mucilagiul din seminte de in, radacini de nalba mare,
lizocimul.
III) Prep.emoliente- glicerina,vaselina,lanolina,uleiul de piersici,masline,floarea
soarelui,regesan,balsam Sostacovski.
Mecanism preparatelor astringente: la aplicarea lor pe suprafata mucoaselor
formeaza pelicula de albumine datorita coagularii partiale a proteinelor lichidului
extracelular,exudatului,mucusului,stratului superficial al celulelor si constrictiei
vaselor.Pelicula protejeaza terminatiilenervoase sensibile,ce duce la micsorarea
perceptiei durerii, reducerea secretiei,permeabilitatii vaselor.Actioneaza asupra
tesuturilor inflamate,suprima aparitia reflexelor si micsoreaza procesul inflamator,
inhiba enzimele care mentin procesul inflamator.
Efecte: antiinflamator local, protector, antiseptic, regenerator, deodorant, hemostatic.
Utilizare in stomatologie

Maladii inflamatorii cronice ale cavitatii bucale(gingivite , stomatite, deverticuli)

Diverse forme de paradontita sau paradontoza cronica sau in acutizare
Afectiuni bacteriene ale mucoasei si paradotiului
Profilaxia cariei dentare
Dureri dentare, pulpite
Tianina se poate folosi intern in boala ulceroasa, enterite colite
Combusti

Caracteristica grupelor: astrigentele organice nu produc o actiune tananta

pronuntata si usuca mai putin tesuturile decit mucoassele grele care usuca mucoasa
si ca consecinta se pot forma fisuri, deaceea in stomatologie se folosesc limitat
Frunze de salvie-1%uleiuri eterice,se livreaza sub forma de frunze uscate,se
pregateste in ambulator de 1:10 sau 1:20.
Salvina:F.L.sol.alcoolica 1% in flacoane 10ml.action.asupra florei gram+.Sol.se dizolva
de 5-10 ori in apa distilata sau ser fiziologic,se foloseste ca gargare,aplicatii.

Coaja de stejar:contine.8% subst.tanante cu efect astringent. Decoct de 1:10,pentru

gargare in procese inflamatorii a cav.buc.,faringe,laringelui.
Cuprul sulfat:sol.5-10% ca remediu astringent,antiseptic pentru aplicatii in gingivite
hipertrofice cu diverticule.
Bismut azotat:ca remediu astringent nu se foloseste singur,se pregateste pasta pt
tratarea pulpitelor.
Plumb acetat:solutie.0.25-0.5%pt gargare.
Kaliu aluminat sulfat:oxid de aluminiu 10%,se utilizeaza in sol.0,5-1% pt
gargare.Actualmente in stomatologie se foloseste proposol sub forma de
aerosol,flacoane 50g.Are actiune anestezica,antiseptica,deodoranta.In maladii
inflamatorii a cav.bucale,stomatite aftoase si ulceroase,glosite,glosalgii,pt irigare in
periodontite a/c.

35)Preparate adsorbante si mucilaginoase,emoliente:

Clasificarea: adsorbantelor
1.
2.
3.
4.

Carbuni activi( carbunile medical, carbosem, carbovit)

Enterosorbani pe baza de rasini anionice, polimeri sintetice( colestiramina, colestipol)
Pe baza de siliciu ( silicagel, polisorbsmecta )
Organici naturali pe baza de fibre alimentare , alginiati pectine( celuloza
microcristalinapolifepam, multisorb)
5. Combinati ( ultrasorb, SUMS)
Mecanism de actiune a enteradsorbantelor:
1. Adsorbtia in tubul digestiv si limitarea agresiunii organsismului cu diverse toxine din
intestin prin: fixarea exotoxinelor si xenobioticelor pe suprafata sorbantilor, cuplarea
bacteriilor si toxinelor , alergenilor si aminoacizilor aromatici.
2. Influentarea activitatii tubului digestiv de catre enterosorbanti prin transportul enzimelor pe
particulele sorbantului cu activarea si prelungirea actiunii
3. Eliminarea endotoxinelorprin accelerarea transportului endotoxinelor din singe in intestin in
prezenta sorbantului.
4. Actiunea indirecta a enterosorbantilor
In stomatologie se foloseste :
-

prepararea pastelor si pulberilor dentare curative,

in paradontologie recurg la - hemosorbtie, enterosorbtie, sorbtie aplicativa
maladiile inflamatoare ale paradontiului ( gingivite hipertrofice, paradontite de diferit
grad) ca pansamene , sau cape cu gel.
Protectia tesuturilor lezate sau inflamate

Clasificarea Mucilaginoasele
1. Vegetala ( mucilagium de amidon, mucilagium de seminte de in)
2. Proteica (lizocim)
3. Neorganica(hidroxidul de aluminiu)
Mecanism de actiune: formeaza o pelicula coloidala si apara terminatiile
senzitive de iritare cu diminuarea reflexelor patologice nocive. Efectul protector
e cauzat de capacitatea macroparticulelor coloidale de adsorbtie a agentilor iritati.
Efecte : mucilaginos, antiinflamator, protector, regenerator, analgezic, antidiareic,
adsorbant
Indicatii in stomatologie: se folosesc sub forme de gargare , aplicatii, irigatii.
-

In tratamentul maladiilor acute a cavit bucale( gingivite , stomatite)

Pentru diminuarea mirosului neplacut din gura
In afectiuni cu sindrom algic

Remedii Emoliente:
grasimi sau substante lipofile : glicerina, vaselina ,lanolina, ulei de piersici , masline,
floarea soarelui,
.Mecanism de actiune: majorarea elasticitatii mucoaselor si pielii,formarea peliculei
protectoare ce apara de iritare, diminuiaz procesul inflamator. Exercita actiune
bacteriostatica si mucilaginoasa
Efecte : emoloid, protector, mucilaginos, bacteriostatic, antiinflamator local,
regenerator
In stomatologie: sunt baza pentru pregatirea medicamentelor moi si lichide in
tratamentul stomatitelor , procesele inflamatorii ale pielii si mucoasse, combustii.

36)Clasificare preparatelorcu actiune curativa locala asupra

cavitatii bucale
Clasificare:
1 ) prep.deodorante1.
2.
3.
4.
5.

oxidantii(peroxid de H,permanganat de K)
,acizii si bazele slabe(hidroxid de Ca,hidrocarbonat de Na)
,uleiurile eterice aromatice(ulei de eucalipt,de menta,tim),
prep.astringente organice(,
derivatii tiosemicarbazonei(ambazona,pronilid)

6.
7.
8.
9.

,detergenti cationici(benzalconiu clorid)

,halogenii(etacridina,hexatidina)
,antisepticele din diverse grupe(tricloran,hipoclorit),
paste dentare(hexodent,lacolut).

Mecanism : poate fi cauzat de denaturarea proteinelor,inhibitia

enzimelor,necesare pt activitatea microorganismelor,dereglarea permiabilitatii
membr.citoplasm.Se folosesc in stom.pt suspendarea mirosului din gura in
diferite boli.
2) prep.cheratoplastice: suc de calanhoie,ulei de catina alba,ulei din seminte
de
struguri,carotolina,proposol,retinolul,solcoserilul,metiluracil,ac.ascorbic,galascorbin
a
3) prep.cu influenta asupra salivatiei:pilocarpina,stimulatoare a secretiei,remedii
umectante,neostigmina,ezerina.,galantamina,prap.combinate(borat de Na+bicarbonat
de Na,glicerina,fenol lichid.
4)prep.deshidratante,cauterizante,sclerozante-sarurrile metalelor
grele,acizii,preparatele iodului,colorantii.
5)prep.cu influenta asupra pulpei dentare-pt necrotizarea pulpei(remedii
devitalizante),pt conservarea pulpei prin metoda biologica.
6)prep.pt tratamentul medicamentos al combustiilor cav.bucale
7)pase dentare curativ-profilactice-igienice,familiale,terapeutice,multifunctionale.

37)Preparatele cheratoplastice:*
mecanism: stimuleaza formarea anticorpilor,fagocitoza ; Intensifica dezvoltarea si
reproducerea celulelor, stabilizeaza mambrana si regleaza permeabilitatea
lor,contribuie la sinteza membr.celulare si intracelulare, participa la procesele
respiaratiei tisulare.
Efectul final: intensificarea regenerarii mucoasei cavitatii bucale
Efectele : cheratoplastic, mucilaginos, regenerator, antinflamator nespecific
*Clasificare:
1.
2.
3.
4.

plante (suc de calanhoe, tinctura de galbenele,ulei de catinaalba, maces,regesan),

produse animaliere:propolis,proposal,retinol.;remedii
sintetice(tocoferol,livian,etiluracil).
Combinate(aevir, aecol, vinisol)

In stom.: afect.erozivo-necrotice a mucoasei in perioada epitelizarii sub forma de solutii

si unguente,pt badijonari,aplicatii.

38)Preparate cu influenta asupra secretiei salivei:*

clasificare: stimulatoare a secretiei(remedii umectante),

1.
2.
3.
4.

M-colinomimeticepilocarpina,
(neostigmina,ezerina,galantamina),
prep.combinate(borat si bicarbonat de Na,glicerina,fenol lichid)
.Inhibitoatre a secretiei(atropina,tropicamida).dupa
mecanism:stimulatoare a secretiei,inhibitoare a secretiei.

Indicatii in stomatologie:xerostomie,sindrom Sjogren,inainte de interventii

chirurgicale si manipulatii in cav.buc,leziuni traumatice,perocoronarite.

39)Preparate deshidratante,cauterizante si sclerozante:

in prezent in stomatologie au o utilizare ingusta in legatura cu actiunea negativa
asupra tesuturilor
.Clasificare:
1)sarurile metalelor grele;(argint nitrat, plumbul acetat, sulfatul de cupru)
2)acizii in concentratii mari( acidul azotic, lactic, acetic)
3)preparatele iodului;(
4)colorantii.(albastru de metilen si verde de briliant,solutii alcoolice 1-3%,in solutii
apoase pt determinare tartrului dentar)
5) fenolii (fenol, crezol)
6) compusii arseniului( arsenit de potasiu)

7) preparate vegetale(podofilina)
8) astrigente vegetale(policrezulen)
Se disting preparate cauterizante
Supereciale- acidul acetic lactic, argintul nitrat
Profunde- acidul azotic, hidroxidul de sodiu si potasiu
Efectul cauterizant este datorat denudarii proteinelor si formarea strupului,
efectul deshidratant, cauterizant sclerozant , antiseptic, antiinflamator,
hemostatic

Indicatii - inlaturarea candiloamelor, papiloamelor, tumorilor benigne mici,

granulatiilor.
-identificarea tartrului dentar.
Preparate sclerozante.
Tratamentul paradontozei, pentru micsorarea edemului si singerarii gingiilor,
( solutia 5%, sulfat de cupru- efect deshidratant si sclerozant). Stadiile initiale
ale paradontozei, gingivite, diverticule superficiale fara puroi( iodura de potasiu
la asociere cu peroxid de hidrogen, elimina oxigen atomar cu efect antiseptic
si cauterizant slab, ce contribuie la intarirea marginii gingivale.
Sclerozarea profunda in formele inflamatorii ale ale parodontului cu
hiperplaziegingiilor.

40)Clasificarea preparatelor cu influenta asupra pulpei

dentare:
clasificare
I.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii devitalizante).
a) pasta ce contin anhidra arsenicoasa sau tiroxid de arseniu in asociere cu lidocaina si
antiseptic( timol, eugenol , fenol)
paste fara arseniu ce contin substanta de baza- aldehida formica( paraform aldehida,
polioximetilen, clorfenol, in asociere cu anestetice locale si alte antimicrobiene
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulpitei
antimicrobiene, antiinflamatoare,, anestezice, analgezice, ce stimuleaza formarea
dentinei ( hidroxid de calciu)
Anhidrida arsenioasa: doza 0.0008.Atunci se foloseste cind e contraindicata metoda
biologica
.Mecanism: i nteractiunea cu grupele tiol, blocind sistemele enzimatice prin
substituirea ionilor de H.datorita blocadei enzim,elor tiolice,se deregleaza respiratia
tisulara,metabolismul,survine moartea celulelor. Blocheaza sinapsele nervilor simpatici
cu vasodilatatie, staza si tomboza ce contribuie la diminuarea circulatiei in pulpa.
Manifeta actiune directa citotoxica prin blocarea citocromilor cu dereglarea respiratiei
tisulare.Necroza dupa aplicare se dezvolta lent.se aplica pe 24 ore(la
monoradiculari),48 ore(multiradiculari).
Aldehida formica: ( paraformaldehida)se utiliz.pt necrotizarea pulpei pasta Mikulin
fara arseniu.ea contine:formalina,cocaina,timolul,fenolul.Pulberea de formaldehida in
combinatie cu benzocaina si eugenolul form.pasta paraformaldehidica.Pastele se aplica

pe 7-12 zile.Sunt indicate cind e contraindicata metoda biologica,la dinti temporari cit
si permanenti.la fel se recomanda si pacientilor cu coagulopatii.
Mecanismul : are efect antiseptic prin coagularea proteinelor, in concentratii mari
cauterizeaza cu necroza tesuturilor,
indicatii
pentru devitalizarea indolora a pulpei, se indica la tratamentul pulptelor dintilor de
lapte , si cei permanenti dar care inca nu au radacina formata definitiv, ele sunt
recomandabile pacientilor cu coagulopatie.

41.PREPARATELE CU INFLUENTA ASUPRA PULPEI:

Se divizeaza in 2 grupe
:I.pentru necrotizarea pulpei dentare;
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulupitei.
I.pentru necrotizarea pulpei dentare(remedii devitalizante).
a) pasta ce contin anhidra arsenicoasa sau tiroxid de arseniu in asociere cu lidocaina si
antiseptic( timol, eugenol , fenol)
paste fara arseniu ce contin substanta de baza- aldehida formica( paraform aldehida,
polioximetilen, clorfenol, in asociere cu anestetice locale si alte antimicrobiene
II.pentru conservarea pulpei dentare prin metoda biologica de tratare a pulpitei
antimicrobiene, antiinflamatoare,, anestezice, analgezice, ce stimuleaza formarea
dentinei ( hidroxid de calciu)
preaparate dupa metoda biologica de tratamen
:1.cu actiune antimicrobiana-streptomicina,cloramfenicol,microcida,antisepticelenitrofural,vinilina;sulfamidele;
2.ce diminueaza reactia inflamatorie a pulpei:enzimele,corticoizii,prednisolon;
3.cu actiune anestezica si analgezica-benzocaina;
4.ce stimuleaza formarea dentine substituiente-cecontin hidroxid de calciu.
Preparatele pentru combustiile mucoasei:
1.pasta arsenioasa;
2.solutie fenol;
3.lichidul rezorcinformalina;
4.sol. de argint nitrat.sol.amoniac,sol.alcoolica iod.

Aldehida formica: ( paraformaldehida)se utiliz.pt necrotizarea pulpei pasta Mikulin

fara arseniu.ea contine:formalina,cocaina,timolul,fenolul.Pulberea de formaldehida in
combinatie cu benzocaina si eugenolul form.pasta paraformaldehidica.Pastele se aplica
pe 7-12 zile.Sunt indicate cind e contraindicata metoda biologica,la dinti temporari cit
si permanenti.la fel se recomanda si pacientilor cu coagulopatii.
Mecanismul : are efect antiseptic prin coagularea proteinelor, in concentratii mari
cauterizeaza cu necroza tesuturilor,
indicatii
pentru devitalizarea indolora a pulpei, se indica la tratamentul pulptelor dintilor de
lapte , si cei permanenti dar care inca nu au radacina formata definitiv, ele sunt
recomandabile pacientilor cu coagulopatie

42.PASTELE CURATIV-PROFILACTICE
Clasificarea:
A. Paste dentare simple1. Abrazive- pentru inlaturarea celor mai mari parti a depunerilor
dentare in igiena profesionala
2. Slefuitoare- prelucrarea suprafetelor in etapa intermediara
3. Inalbitoare-nnpenntru inalbire in etapa intermediara
4. Polarizante-pentru polarizare in etapa finala
B. Paste combinate:- abrazive lefuitoare, slefuitoare polarizante,
variate,
C. Paste speciale sunt cu efect curativ, care se suspendeaza odata cu
vindecarea. Aici se includ cele antibacteriene marcate care contin
triclozon si clorhexidina
1. Curative- nu se utilizeaza pe scara larga 9 paste antimicotice ,
dupa utilizarea antibioticilor)
2. Conditionat curative- poseda proprietati profilactice prin
componenti antiseptici. Iar utilizarea de durata poate duce la o
ddisbioza a cavitatii bucale
D. Paste individuale
1. PASTELE in dependent de destinatie:
2. .igienice-pentru placa bacteriana
3. II.familiale-pastele cu flour pentru copii si virstinici;
4. III.terapeutice-care trateaza o anumita
maladie(colgate,farmadent,aquafresh etc.)
5. IV.multifunctionale-combina mai multe
proprietati(Acvaftem,Colgate Total.Paradontal).
A dupa continut .

1.substante adezive
2.substituientii tesutului osos(hidroxiapatitele-contin clor si fosfor)
3.preparate de fluor
4.prepar.cu actiune antimicrobiana
5.substance ce modifica pH-ul;
6.compusi ce reduc formarea tartului dentar;
7.substante absorbante;
8.suplimente de extracte vegetale,minerale.
Dependent de scopul utilizarii:
1.paste igienice
2.paste curativ-profilactice care pot fi divizate
:a)ce intaresc smaltul dentar-contin fluor si calciu paste ca:blendamed, dental
dream)
b)cu component vegetali(Colgate,Parodontax,Eledent. Dental Herbal,Parexyl)
c)ce contin substante antimicrobiene(Colgate Total,Pepsodent Ultra,Blend-amed).
d)ce contin lactat sau citrate de zinc;
e)ce contin macro si microelemente din surse natural;
3.ce micsoreaza sensibilitatea (sensydyne F, dental Academy)
4.ce inalbesc dintii contin fluor :a)cu bicarbonat(blendamed, dental Academy)
b)cu pirofosfati(Acvafresh)
c)cu abrasive contin pilbere-creta, destinata fumatorilor-dental dream)
Substantele abrasive-se utiliszeaza dioxidul de cremniu care este compatibil cu
compusii fluorului,permite de a obtine paste cu propreitati mari si pH optimal.Unele
paste contiuna sa se foloseasca ca abraziv creta cu un continut redus de oxid de
aluminiu,fier,microeilemente.
Substituientii tes.osos Hidroxiapatita-ea stimuleaza cresterea tesutului
osos,asigura prelucrarea tesutului osos si dentar si a defectelor lui.Prin diminuarea
sensibilitatii dintilor protejeaza straturile superficiale ale smaltului. Ea poseda
proprietati antiinflamatoare,absorbante si preintimipina dezvolatarea proceselor
infecitioase si antiiinflamtorii.

Preparatele de fluor-ca surse sunt folosite in paste sunt folosite natriu fluorid,natriu
monoflourfosfat.
Prep.cu actiune antimicrobiana:in component pastelor se folosesc:
1. detergentii anionici-prop.spumante ale pastelor dentare.
2.triclorozanul-cauzat de dereglarea permeabilitatii membrane
citoplasmatice,preintimpina dezvoltarea periodontitei,ginigivitelor,tratului.
3.antiuldioxid-prop.antiseptice si antiiinflamatoare,preintimpina caria si paradontoza;
4.clorhexidina,metronidazol-se folosesc rar.
Substante ce modifica pH-ul:Carbamida-actiune neutralizanta asupra acizilor in
principal lactatului eliberat de microorganismele palcii bacteriene,penetreaza placa
dentara.
Substante ce reduc tartrul dentar:1.solventii-glicerina,asigura elasticitatea si
viscozitatea pastelor.
2.absorbante-hidrocoloizii,amidonul,pectin, dextranii.

43.PREPARATELE CE MICSOREAXA INFLAMATIA SI

PEARMIBILITATEA VASELOR
Se utilizeaza 2 grupe:
1.preparatele enzimelor:tripsina si chimotripsina cristalina,ribonucleaza.
Tripsina-scindeaza tesuturile necrotizante si conglomeratele fibrinoase,se indica in
asociatie cu antibioticele si sulfamidele pentru prelucrarea can.radiculare.Electroforeza
cu tripsina se indica in canalelel rad.greu permeabile,in periodontita fibrinoasa-2
proceduri,si granulomotaosa -3-6 proceduri.
Chimotripsina cristalina:spre deosevire de tripsina ,provoaca o hidroliza mai profunda a
proteinei,se utilizeaza in tratam.periodontitei impreuna cu antibioticel cu spectru larg
de actiune(strptomicina,microcidul).Pentru introducerea pentru un timp mai indelungat
in can.radiculare se aplica emulsia enzimelor proteolitice si antibioticelor in
sol.uleioasa.
2.preparatele antiinflamtoare steroidiene:glucocorticoide sintetice ca
triamcinoloca acetonid,fluocinolona acetonid,si flumetazona pivalat.
Spectrul larg al glucocorticoide permite intrebuintarea lor cu success in terapia
maladiilor inflamatorii si alergice ale mucoasei cav.bucale.
Fluocinolona acetonid-unguent,crme, afectiunile ale muvoasei cav.bucale.
Flumetazona pivala-se aplica lacal,unguent sau crema,pot fi utilizate hidrocortizonul
hemisuccinat si prednisolone,se indica in soc,colaps,reactii alergice.

Hidrocortizonul-se introduce i/v se injecteza in soc.

Prednisolon- se livreaza sub forma liofilizata se administreaza i/v sau i/m.

44.Preparatele cu influenta assupra microflorei cav.bucale:

Se folosesc:- antisepticele-alcooli,aldehidele,coloranti,halogeni,fenoli,oxidanti,nitrofurati,uleiuri
eterice, detergent, diverse.
-antibioticele si sulfamidele;
-antimicoticele;
-antiviroticele.
ANTIMICOTICE
Clsasificarea:
I.Antimicotice cu actiune specifica:
A.antibiotice antimicotice:grizeofulvina,nistatina,levorina,natamicina,amfotericina B.
B.Antimicotice de sinteza:
1. derivatii de
imidazole:ketoconazole,miconazol,clotrimazol,econazol,izoconazol,oxoconazol,bifocana
zol;
2. derivatii de triazol:fluconazole,itraconazol,terconazol,voriconazol,albaconazol.
3.alilaminele:naftifina,terbinafina.
4.moroflinele:amorolfina.
5. derivatii de 5-lfuorocitozina:flucitozina.
6.tiocarbanilidele halogenate:fluonilida.
7.echinocandine:capsofungina,micafungina,anidulafungina.
8. diverse structure:buclosamida,ciclopirox,tolnaftat,tolciclat.
C.preparate combinate:poliginax,moronal,nidoflor,micofit,pimafucort.
II.Antimicoticele cu actiune nespecifica:
1.Halogenii:preparatele iodului,polividon-iod.

2.preparatele sulfului:unguent de sulf,preparate cu sulfat de zinc,oxidul stearatul de

zinc,talcul.
3.compusii organici ai mercurului:boratul de fenilmercur,vitamin A.
4.compusii zincului:oxid de zinc,sulfat de zinc,acidul salicilic si sulfatul.
5.fenolii,halogenofenolii:rezorcina,clorcrezol,bitiniol,hexaclorofen.
6.halogenochinolinele:clorchinaldol.
7.acizii fenolici:acidul salicilic si preparatele lui combinate.
8.colorantii:albastru de metilen,violet de gentian.
9. derivatii de nitrofuran:nifuratel.
10.compusii cuaternari de amoniu:clorura de benzalconiu,clorura de clomifen,clorura
de decualiniu.
Clasificarea dupa modul de utilizare:
A.exclusiv
local:nistatina,natamicina,clotrimazol,econazol,tioconazol,oxiconazol,naftifina,amorolfi
na,ciclopirox,iod,rezorcina,acid salicilic;
B.exclusiv sistemic:fluconazol,voriconazol,itraconazol,albaconazol,grizeofulvina;
C.local si sistemic:ketaconazol,miconazol,amfotericina B,flucitozina,terbinafina.
MECANISMUL De ACTIUNE:
1

cuplarea ireversibil cu ergosterolul i ali steroli specifici din mbrana celulelor

fungia cu dereglarea permeabilitii membranei citoplasmatice i pierderea de ioni,
macromolecule cu consecine toxice amfotericina B, nistatina, natamicina,
levorina;

mpiedicarea formrii ergosterolului prin inhibiia unor enzime specifice celule

fungilor ketoconazol, miconazol, fluconazol, itraconazol, terbinatina etc;

inhibarea sintezei acizilor nucleici grizeofulvina, flucitozina;

4)inhibiia permiabilitii membranare pentri ioni (K +), fosfaii, aminoacizi, proteine

indispensabile metabolismului fungic ciclopiroxolamina

n stomatologie se folosesc micoticele locale pentru tratamentul micozelor orale.

Nistatina (stamicin, micostatina etc). fl. comprimate de 250.000 i 500.000 UA;
unguent n tubi a 15-30 g cu coninut de 100.000 UA/g; flacoane a 24 ml; suspenzie
buvabil a 100.000 UA/ml.

i. se indic pentru tratamentul candidozelor locale (cutanate, vaginale, orale)

Miconazol (daktarl etc). Fl. comprimate pentru supt a 250 mg; gel a 25 mg/ml;
I. tratamentul i profilaxia (andidozelor oro-faringiene; cheilite angular; candidozele
cutaneo-mucoase: (asociate cu injecii provocate de cocii grampozitivi, inclusiv
stafilococul auriu).
Fluconazol (diflucan, micosist, medofucon etc). Fl. comprimate a50, 100, 150 i 200
mg; pulbere pentru suspensie buvabil a 50 mg/5 ml i 200 mg/5 ml. Flacoane soluie
perfuzabil a 200 mg/100 ml.
I. Candidoza digestiv superioar (oro-faringian i esofagian); candidoz orofaringian la bolnavii cu SIDA; candidoze i micose sistemice; candidoze cutanate,
vaginale, dermatomicoze, onicomicoze.

45.ANTISEPTICELE
Preparate ce exercita actiune acida si statica asupra microorganismelor aflate pe un
tesut viu.
Clasificarea:
-A) dupa apartenenta
:1.alcooli-alcool etilic,cloroform;
2. aldehide-aldehida formica.paraformaldehida;
3. coloranti-acridina,etacridina,verde de briliant,violet de gentian;
4. preparatele metalelor grele-nitratul de argint,colargol,sulfat de cupru si zinc;
5. acizi-acid boric,acid benzoic,acid salicilic;
6. halogeni-hipoclorit de natriu si calciu,cloramina,iod,iodonat,iodinol;
7. fenoli-fenol,crezol,rezorcina;
8. oxidanti-peroxid de hidrogen,peroxizi metalici;
9. nitrofurani-nitrofural,furazidina;
10. bisgaunide-clorhexidina;
11. baze-sol. Da amoniac,hidroxid de sodiu,potasiu;
12. uleiuri eterice-ulei de tim,scortisoara;
13. detergenti:anionici-sapunurile propriu-zise ricinoleatul de sodiu;
Cationici-benzalconiu clorid;

Neionici-polisorbanti;
Amfoteri-acid triazoeicosanocarbonic

Antisepticele actioneaza prin mecanisme:

1.actiune la nivelul; peretelui celular sau membranei externe prin influenta aspura
componentilor acestora;
2.actiune la nivelul mem.celulare prin modificarea funcitie sau lezarea lorfenolii,colorantii, detergentii.
3.actiune la nivelul acizilor nucleici:intercalarea in structura acizilor nucleici,alchilarea
componentilor,ruperea catenei And sau ARN (oxidantii);
4.actiunea asupra proteinelor celulare prin: denaturarea proteinelor,achilarea
proteinelor,coagularea proteinelor-halogenatii, denaturarea prot.enzimatice.
Activitatea antisepticelor:
1.concentratia amtisepticului ce determ.efect bactericid si bacteriostatic;
2.temperatura;
3.substratul organic existent la locul actiunii;
4.flora microbiana prezenta;
5actiunea concomitenta a altor agenti antimicrobieni;
6.factorii de mediu-pH,umeditatea a aerului;
7.factori locali-mecanic sau chimici.
Antisepticele se utilizeaza in tratamentul:carie dentare,terapia
can.radiculare,tratamentul
bolilor parodontale,pentru sterilizarea mucoasei bucale,mentinerea implantelor
dentare,prevenirea infectiilor.

46.OXIdANTII
Sunt reprezentati de:peroxidul de hidrogen,peroxid de uree,metalici,perborantii de
sodiu si calciu,permaganatii.
PEROXIdUL De HIdROGEN-sol,sau comprimate-poseda proprietati oxidante asupra
microorganismelor,manifesta efect bactericid si sporicid.Apa oxiginata se indica in
prelucrarea plagilor,spalaturi a cav.bucaleca deodorant,tratamentul gingiviteo
ulcerative,pentru irigarea canalelor dupa debridare,in gingivita hipertrofica. In contact

cu tesuturile vii sub influenta peroxidazei, prezente in ele se discomune cu eliberarea

de oxigen atomar ce poseda prorietati oxidante asupra componentelor structurale a
microorganismelor,
Efecte: bactericid fata de germenii gram pozitivi si negativi, anaerobi, iar la
concentratii mari si sporicid, . oxigenul atomar actioneaza si asupra grupelor tiolice ale
proteinelor din microorgan si le ucide. De purificare prin axigenul molecular care
formeazza o spuma albicioasa ce mecanic indeparteaza detritusurile. Actiunea
antiseptica este de scurta durata. Mai are efect deodorant, decolorant, hemostatic
cuaterizant.
Peroxidul de uree-pentru irigarea canalelor radiculare sub sol.3% in glicerol.
Peroxizii metalici-irigarea can.radiculare dupa izolarea dintelui,perox. De magneziu si
calciu in procesul de drenaj sub forma de paste de dinti spumate.
Peroboratii de sodiu si calciu-elibereaza oxigenul ,poseda proprietati antiseptice si
deodorante fara actiune iritanta,se folosesc in gingivite acute ulcerative ,intra in
comp.unor paste de dinti.
Permanganatii-permanganatul de potasiu:poseda actiuni antimicrobiana,antiseptica,
deodoranta,astirngenta,iritanta. In stomatologie :stomatite si gingivite ulceronecrotice,prelucrarea palgilor,tratamentul combustiilor,miros neplacut in cav.bucala.

47.PREPARATELE CLORULUI SI IOdULUI

Preparatele CLORULUI:se foloseste sub forma de hipocloriti si compusi organici
clorurati.Preparatele elibereaza clorul activ care formeaza acid hipocloric,actiune
antiseptica si dezinfectanta se manifesta asupra bacteriilor gram+-.Efectul antiseptic
se reduce in prezenta substantelor organice(puroiul,sange,tes.necrozate). In
stomatologie se foloseste pentru tratamentul stomatitei acute ,curatarea
protezelor,irigarea canalelor.Hipocloritul de calciu la inalbirea. CLORAMINA-pentru
gargarisme in miros neplacut ,in tratm. Endodontic,ca inalbitor si spalarea
protezelor.,antisepsia tegumentelor,plagilor.La fel cunoscut ca un dezinfectant pentru
prelucrarea instumentelor.
Preparatele IOdULUI-se foloseste sub forma de iod elementar,neorganic,iodoform si
iodoforii.Iodul elementar sub forma de tinctura de iod,sol.Lugol,oxidarea subtraturilor si
denaturarea proteinelor,actioneaza bacerticid,sporocid si fungic,se indica pe canalele
dentare,pentru diagnosticarea palcii baceriene.Sol.Lugoltratam.stomatitelor,convidozilor,pulpitelor.
Iodoform-elibereaza cantitati mici de iod cu efect antiseptic si anestezic local.Se
foloseste in amestec cu apa si glicerina pentru tratarea buzunarilor septice,iar sub
forma de paste intratamentul alveolitelor.

Iodoforii:Iodinol-actiune antiseptica prolongata,se foloseste in stomatitele

candidozice,prin ionforeza in pulpite,periodontite,artrita ART.Iodonatsol.apoasa,actiune bactericid sifungica.,pentru prelucrarea cimpului operator.
Iodasept-proprietati antiseptice ,actiune analgezica si antimicrobiana se utilizeaza in
infectiile cav.bucale.Nucina de origine vegetala,lichid de cul.galbena ,are actiune
antibateriene si antifungice,profilaxia afectiunilor bacteriene si micotice ale cav.bucale.

48.COLORANTII CA ANTISEPTIC
Fac parte:- der,acridinici-acridina,etacridina,ecriflavina;
-der.azolici-fenazopridina;
-derivatii de trifenilmintic:violet de gentian,verde de briliant;
-der,fenotiazina-metiltionina;
-der,pirimidina-hexatidina.
Colorantii au efect bacteriostatic sau bactericid,fungicid,amebicid si antihelmintic
manifestat cu enzimele pentru ionii de hidrogen,alterarea proteinelor celulare.
Etacridina-se indica ca antiseptic in chirurgie,oftoma,urologie, dermatologie si
stomatologie pentru prelucrea si tratamentul plagilor ,in inflamatia cav.bucale.
In stomatologie mai pot fi utilizati un sir de derivati acridinici ca acriflavina antiseptic
pentru cav.bucale ,euflavina-tratamentulu gingivitelor,stomatitei.
Violet de gentiana-si indica in trat.plagilor infectate,escare,ulcere,se prescreie in
stomatite,infectii streptococice sau fungice a cav.bucale.
Metiltionina-se foloseste in stomatita aftoasa,combustii,procese inflamatorii ale
mucoaselor.
Hexatidina-maladiile inflam.a cav. Bucale stomatite,gingivite,parodontoza,candidoze
a cav.bucale, hemoragii gingivale, igiena cav,bucale

49. Detergentii (surfactanti)

Acest grup de compui chimici sunt recunoscutica fiind agenti tensioactivi, tenside,
agenti activi de
suprafat (surfactanti), agenti de curtire, care reduc tensiunea superficial
(interfacial) ntr-un lichid.
Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale const n umezirea, penetrarea,
spumificarea,
emulsionarea i ndeprtarea murdriilor i a microbilor.

n functie de pozitia gruprii hidrofobe (nepolare, lipofile) n cadrul moleculei exist

trei tipuri de
detergenti:
- detergenti anionici (spunurile propriu-zise);
- detergenti cationici (spunurile inverse sau detergeni sintetici);
- detergentii neionici.
Detergentii anionici (Spunuri propriu-zise)
Neoficinal, spunurile pot fi folosite pentru aciunea lubrifiant, sub form de clisme
sau chiar supozitoare, n tratarea constipatiei. Spunurile constituie cel mai important
grup de detergenti anionici ele se dizolv n ap dnd solutii coloidale, cationul (Na+,
K*) avnd actiune antiseptic i chiar dezinfectant propriu-zis. Lantul lipofil se
dizolv n grsimile impurittilor i, fiind legat de gruparea hidrofil (R-COO), se
realizeaz legtura dintre particulele de murdrie i apa; deci, prin ndeprtarea
mecanic a apei (splare) se ndeprteaz implicit i grsimile (murdriile). Dintre
spunurile folosite n scop medical amintim spunurile de potasiu (spun verde, spun
moale), de sodiu (spun dur), mandelate, de calciu sau amoniu. Activitatea
antibacterian se extinde doar asupra germenilor Gram pozitivi i a acido-rezistentilor
(Micobacterium tuberculosis),
Detergentii cationici (Spunuri inverse, detergenti sintetici)
Ca i detergentii anionici, acetia posed o grupare lipofil i una hidrofil. Gruparea
hidrofil este ncrcat pozitiv i este reprezentat, de obicei de un ion cuaternar de
amoniu. n contrast cu detergentii anionici, cei cationici sunt mai activi n mediu alcalin
(apele dure), au actiune bactericid att mpotriva germenilor Gram-pozitivi, ct i a
celor Gram negativi (necesit o concentratie ceva mai mare dect n cazul Grampozitivilor). Spunurile cationice se recomand pentru sterilizarea cmpului operator
(dup o prealabil curtire cu alcool a acestuia) n soluie 1%, pentru antisepsia
plgilor, mucoaselor si ulcerelor n solutie 0,1%.
Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficienti mpotriva sporilor,
virusurilor i ciupercilor. Aceti detergenti aplicati pe piele formeaz la suprafata
acesteia o pelicul ("film") care protejeaz pielea la suprafat, dar este nereactiv n
profunzime, astfel, nu se poate exclude prezena microorganismelor sub acest film.
Acest lucru indic i faptul c este aproape imposibil sterilizarea locului operator doar
de ctre acest grup de compui, din care cauz se recomand includerea alcoolului n
structura lor.
Detergentii neionici (Compuii amfoterici - amfoliti)
Amfolitii sunt agenti de suprafat, care au att un grup anionic, ct i unul cationic n
structura lor. Nefiind ncrcai electric, aceti detergenti sintetici neionici actioneaz
independent de prezenta diferitilor ioni, a unui anumit pH. Aceti detergenti sunt cei

mai aproape de a realiza combinatia ideal de proprietti a unui dezinfectant pentru

suprafete neanimate. Ei au proprietti de splare, curtire, dezinfectie a suprafetelor,
echipamentelor i cldirilor.

50. Derivatii nitrofuranului si tiosemicarbazonei ca

antiseptice.

51.Alcoolii ca antiseptic.
Preparatele
1

alcool etilic

isopropanol,benzilalcool,feniletanol,fenoxietanol,chloroform.

Mecanismul de actiune
Actiune asupra proteinelor celulare prin

Denaturarea proteinelor(alcoolii,fenolii)

Alchidarea proteinilor(aldehidele)

Coagularea proteinilor din citoplasma(halogenatii)

Denaturarea proteinilor enzimatice(oxidantii,colorantii,preparatele metalelor

grele)

Efectele-antiseptic si dezinfectant(Gram+ si Gram-,micobacterii,fungi,virusuri)astringent-iritant-ameliorare a troficii tesuturilor-revulsiv-antihidrotic(diminue

transpiratia)-Anestezic local
Indicatiile
1

Prelucrarea cimpului operator si miinilor

Dezinfectarea instrumentelor si aparatelor

Antisepsia cavitatii bucale(isopropanol,benzilalcool,feniletanol)

Indepartarea rezidurilor din cavitati si canale (chloroform)

Sterilizarea cavitatilor(sol.50% chloroform)

Diminuarea durerii pulpei expuse (alcool)

7 Prelucrarea tesuturilor dentare dure(alcool)

52. Derivatii fenolului ca antiseptic

Preparatele. Fenol,cresol,resorcina,timol,eugenol,policrezulen
Mecanismul de actiune
1

Actioneaza prin precipitarea proteinilor,precum si manifesta actiune destructive

asupra structurilor si macromoleculelor care se soldeaza cu dereglari ireversibile
ale lor.

Flora gram+ este mai sensibila ca gram

Distruge formele vegetativeale microorganismelor

Sporii rezista citeva zile la concentratii de 1% iar bacilul Koch este rezistent

Poseda effect anestezic local 2%

Poseda effect irritant si cauterizant (peste 5%)

Actiunea se pastreaza in prezenta proteinilor,deoarece nu formeaza complexe

stabile

Favorizeaza penetrarea unor substante(inclusive a anestezicilor locale )

Are capacitate mare de penetrare si poate penetrare si poate provoca leziuni

profunde ce se vindeca greu

10 Actiune locala este majorata de alcool,dar diminua de glicerina si ulei,in mediul

alcalin si la temperature joase.
Efectele.Astringent si antiinflamator,Revulsive,Antimicotic,Irritant
Fenolul-are miros patrunzator si gust metallic
-poseda effect bacteriostatic la concentratii 0,2-1 %,bactericid 3-5%
-datorita potentei citotoxice nu trebuie sa vina in contact cu gingia,iar utilizarea
endodontica poate produce gangrene apicala
Ca dezinfectant sol.2-5% pentru dejectii,sputa
Ca antiseptic in stomatologie pentru

Prelucrarea canalelor corneale si tesuturilor dentare dure

Analgezie dupa amputarea pulpei dentare

Pregatirea pastei de obturatie provizorie (in amestec cu eugenolul)

Devitalizarea pulpei dentare la dintii de lapte

Aplicarea pe pulpa ulcerate expusa (sol.apoasa 2 %)

53.Preparatele antivirale.
Clasificarea dupa utilizarea clinica.
I )Active fata de virusurile AND
A, Antiviralele active fata de herpesvirusuri
herpetice (herpes simplex tip I si II,varicelozosterianAcyclovir,cidofovir,idoxuridina,valaciclovir,penciclovir
Antiviralele active fata de virusul
cytomegalic:ganciclovir,valganciclovir,foscarnet,maribavir
B. Antivirale active fata de adenovirusuri. Ribavirina
C. Antiviralele active fata de papilomavirusuri. Afovirsen,interferonii,
D. Antiviralele active fata de hepadnavirusuri.
Ribavirina,clevudina,entecavir,lamivudine
E. Antiviralele active fata de poxvirusuri. Ribavirina
II ) Active fata de virusurile ARN
A.Antivirale active fata de flavirusuri. Levovirina,ribavirina
B. antivirale active fata de orthomyxovirusuri (gripei)amantadina ,rimantadina,
zanamivir
C. Antiviralele active fata de retrovirusuri (virusul imunodificientei HIV).
Zidovudina,stavudina,zalcitabina,didanozina,lamivudine abacavir,ritonavir.
D. Antiviralele active fata de paramyxovirusuri (virusul sincitial respirator VSR).
Ribavirina,palivizumab
E. Antiviralele active fata de picornavirusuri si coronavirusuri. Pleconaril
III) Active fata de virusurile AND si ARN
-interferonii.VHV,VHC, herpesvirusuri,papilomavirusuri
-ribavirina . VSR,virusurile gripale,herpesvirusuri,adenovirusuri.poxvirusuri.
Mecanismul de actiune.
a.Inhibitoare ale patrunderii virusurilor in celula.

Gama globuline-sunt protein serice su structura specific de anticorpi.active contra

antigenilor de suprafata a virusurilor care au declansat formarea lor. Interfera
penetrarea in cellule a particulelor virale.
b.Inhibitoare ale eliberarii (deproteinizarii)genomului viral. Adamantina ,rimantadinaactioneaza la nivel initial,timpuriu a ciclului de replicare a virusului gripei A. impiedica
decapsidarea virusului gripal si transfera materialul genetic viral in celulele epiteliului
cailor respiratorii.
c. Inhibitoare ale sintezei proteinilor nestructurale,,timpurii,,. Guanidina ,hidroxibenzilbenzimidazolul- inhiba formarea ARN polimerazelor,impiedicind astfel replicarea unor
virus ice contin ARN. La administrarea acestor preparate destul de frecvent si repede
se selecteaza mutant rezistenti.
d.Inhibitoare ale sintezei acizilor nucleici:
Interferonii de tip I-inductori ai unor enzyme care blocheaza replicarea virala.
Interferonul 0alfa,interferonul beta poseda actiune antivirala nespecifica. Ei
actioneaza pe niste receptori specifici de pe membranele celulare,initiind o segventa
de reactii celulare incluzind inductia unor enzyme care blocheaza reproducerea virala.

54. clasificarea complicatiilor farmacoterapiei. Complicatiile

cauzate de supradozarea preparatelor.
La baza clasificarii se afla principiul etiopatogenetic.
1

Compl.cauzate de supradozarea remediilor medicamentoase-absoluta,relative

Com. Provocate de actiunile adverse specific si nespecifice si proprietatile

organotrope ale medicamentelor

Com. Conditionate de hipersensibilitatea bolnavilor

Com.cauzate de factorii genetici-idiosincrazia,enzimopatiile

Com.cauzate de administrarea repetata a medicamentelor-toleranta,dependent

Com.determinate de suspendarea tratamentului medicamentos

Com.determinate de dereglarile capacitatilor imunobiologice ale

macroorganismului-suprainfectia,recidiva infectiilor.

Com.manifestate prin reactia de acutizare0bacterioliza

Com.cauzate interactiuni medicamentoase

10 Com.cauzate de autotratamentul raspindit

11 Com.cauzate de medicamente falsificate.

Complicatii cauzate de supradozarea preparatului

Supradozarea poate fi absoluta sau relative.cea absoluta este rezultatul erorii
medicului,administrarii ocazionale sau constiene a remediului in doze mari . in
supradozarea relative actiunea adversa,toxica a preparatului survine dupa utilizarea
remediului in doze terapeutice. Simptome ale supradozarii se observa in enzimopatiile
determinate genetic,cind are loc efectul enzimelor metabolismului medicamentelor.
Fenomene ale supradozarii relative ale unei substante se pot evolua ca urmare a
utilizarii ei concomitente cu alt preparat care este inhibitor active al enzimelor
metabolismului medicamentelor. Sinteza acestora este inhibata de
codeine,cloramfenicol si alte preparate. Supradozarea relative survine deasemenea
si la majorarea excesiva a fractiei libere a substantei medicamentoase.

55. complicatiile farmacoterapiei cauzate de proprietatile

specific,nespecifice,si organotrope ale preparatelor.
Actiunea adversa si toxica nu se manifesta tot timpul. Ele sunt posibile la
persoanele cu premisele respective-dereglari ale functiei sistemului
nervos,ateroscleroza,maladiile cordului ficatului..
Actiunea neurotoxica. Sistemul nervos poseda hipersensibilitate la agenti
chimici,care inafara de tulburari functionale pot provoca fenomene de distrofie si chiar
moartea celulelor si fibrelor nervoase. Afectiunele dese ori au o localizare destul de
specifica-lezarea nervului vestibulocohlear la utilizarea aminoglicozidelor,atrofia
nervului optic-derivatii 8- oxichinoliniei.
Actiunea hepatotoxica. Ficatul primul primeste ,,lovitura toxica,, a dozei totale a
remediului medicamentos. Majoritatea preparatelor medicamentoase exercita actiune
nefavorabila asupra ficatului,alterind parametrii functionali. Morphologic se
constata;distrofie adipoasa,vacuolizarea celulelor,iar in cazuri grave-necroze
centrobulbare cu regenerarea ulterioara sau dezvoltarea tesutului conjunctiv.
Actiunea ulcerogena a remediilor. Actiunea lezanta a preparatului asupra mucoasei
si inhibitia productiei sucului protector contribuie deasemenea la aparitia ulcerelor
medicamentoase. La diferite substante prevaleaza unul din multitudinea mecanismelor
de actiune. Actiunea lezanta este mai pronuntata la administrarea preparatelor per os..
actiunea ulcerogena se manifesta de obicei brusc; pe fondul starii satisfacatoare apare
hemoragie gastrica sau perforatia ulcerului.
Actiunea nefrotica. In rinichi si in ficat se concentreaza o cantitate maxima de
substante medicamentoase si produsele metabolismului lor. Majoritatea dereglarilor
nefrotice sunt cauzate de dezvoltarea procesului allergic. Lezarea rinichilor are loc sau
prin inflamatia aparatului glomerular sau prin distrofia epiteliului tubilor renali. Primele
simptome sunt dureri in regiunea lombara cu retentia lichidului.

Actiunea teratogena. Preparatele influenteaza asupra fatului provocind diferite

malformatii. Cortizonul si analogii sai manifesta actiune teratogena la soareci si iepuri
dar nu provoaca un astfel de defect la sobolani . nu-I nici o garantie ca substanta
cercetata pe animale confirmata ca nepericuloasa se va comporta la fel si la oameni.

56. Complicatiile farmacoterapiei cauzate de sensibilizarea

organismului si micsorarea reactiilor immune ale
organismului.
Reactiile alergice medicamentoase si produsele metabolismului lor in organism
sunt cele mai fregvente din aceasta grupa. Pentru a sensibiliza organismal ele trebuie
sa se transforme in antigeni complexi prin cuplarea ireversibila cu proteinele. La
dezvoltarea alergii medicamentoase preparatul se transforma ontr-o forma carew
poayte sa interactioneze cu proteinile. Apoi arte loc conjugarea haptenei cu proteina
organismului sau o alta molecula purtatoare respective cu formarea antigenului
complet.
Pentru reactia alergica spre deosebire de multe alte tipuri de actiuni nefavorabile e
caracteristica absenta legaturilor cu proprietatile farmacologice ale preparatului.unul si
acelasi medicament e capabil sa provoace diferite fenomene si invers.. preparatul
medicamentos nu va duce la dezvoltarea imediata a reactiei alergice, daca nu este
sensibilizare alterna,. Dupa durata aparitiei se disting trei tipuri de reactii alergice.
Acute pina la 60 min,subacute in intervalul1-24 ore, de tip intirziat nu mai devreme 24
ore si chiar citeva saptamini. Socul anafilactic se dezvolta de la citeva min..pina la 3060 min. urticari,edemul Quinke,astmul bronsic pot decurge ca reactii alergice acute,
subacute sau intirziate,. Trombocitopenia si agranulocitoza se semnaleaza dupa 24 ore
si mai mult. Fenomene analogice se manifesta si in febra medicamentoasa.
Reactiile alergice la prep. Medicamentoase se dezvolta mai des la persoanecare in
trecut au fost afectate de unul din fenomenele alergiei..principiul mijloc de profilaxie a
alergiei medicamentoase este anamneza. Alergiile medicamentoase se trateaza dupa
caz, cu antihistaminice, utile in forme usoare-moderate ale alergiilor de tip
anafilactic,glucocorticoizi, utili in toate alergiile, cu adrenalina este indispensabil in
socul anafilactic. In caz de bronchospasm allergic se administreaza
bronhodilatatoare,cromoglicat sau ketotifen.

57. complicatiile farmacoterapiei cauzate de suspendarea

brusca a tratamentului,,fenomenul rebound,sindromul de
lipsa,,

Sub fenomenul rebound se subintelege un complex de simptome care se dezvolta

la intreruperea brusca a administrarii preparatului dupa utilizarea indelungata,deobicei
in doze mari. Manifestarile clinice ale fenomenului rebound pot fi destul de variate.
Fenomenele de abstinenta care apar la persoanele cu dependent
medicamentoasa,dupa suspendarea substantei obisnuite. Fenomenul de
suspendare cel mai frecvent survine dupa anularea brusca a preparatelor
hormonale,antihypertensive,antianginoasebarbituricilor.
Micsorarea treptata a dozelor preparatelor inainte de suspendarea lui permite a reduce
la minimul riscul dezvoltarii fenomenului rebound. Sindromul de suspendare dupa
anularea terapiei glucocorticoide se manifesta prin insuficienta suprarenala
acuta.pentru profilaxie se recomanda diminuarea corticosteroizilor acite 0,5-5 mg
fiecare 3-7 zile. In anumite cazuri anularea brusca a betaadrenoblocantelor la bolnavii
de ischemie creste numarul de accese anginoase si se poate dezvolta infarctul
miocardic. Peste 1-2 saptamini dupa contramandarea sau micsorarea dozei betaadrenoblocantelor au fost elucidate simptome de hipertiroidism. Probabil la baza
fenomenului rebound al propanolului stau citeva mecanisme.
1

Stimularea excesiva a beta-adrenoreceptorilor

Dereglarea disocierii oxihemoglobinii

Reactivitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Intensifica crearea agregatiei plachetelor

Reactivarea inervatiei simpatico dupa suspendarea beta-adrenoblocantelor

Hipersensibilitatea pacientilor

Pentru tratamentul fenomenului rebound al barbituricilor si remediilor sedativehipnotice e rational de indicat fenobarbitalul.Suspendarea brusca a anticoagulantelor
mareste fregventa deceselor subite,infarctului miocardic si acceselor de angina
piectorala. Ca fenomen rebound au fost descries hipercoagularea singelui si diferite
variante de tromboembolii. Pentru profilaxia fenomenului rebound este obligatoriu de
contramandat treptat preparatul.

58. clasificarea efectelor adverse si afectiunile cav. Bucale

provocate de remediile medicamentoase si ale substante
biologic active. Efectele adverse directe ale preparatelor.
Profilaxia si tratamentul.
Efectele adverse si bolile cav. Bucale, ca rezultat al administrarii a remediilor
medicamentoase,pot fi sau manifestarile particulare ale reactiilor sistemice
generalizate sau raspunsul izolat la utilizarea preparatelor topic sau per os.
Complicatiile cauzate de administrarea medicamentelor se divizeaza in;
1

Efecte directe ale preparatelor

Efecte in urma actiunii farmacologice

Efecte orale secundare

Efecte cumulative

Efecte specific ale preparatelor.

Efectele directe ale preparatelor;

Remediile medicamentoase pot leza tesuturile moi si dure ale regiunii maxilofaciale si
modifica culoarea dintilor in urma influentei directe a substantelor. Acizii tari sau solutii
alkaline,remedii astringent si absorbante,pastele dentare si remediile pentru gargara
cav. Bucale pot fi cauza descuamarii superficiale a mucoasei si chiar ulceratiei ei.
Violetul de gentian, utilizat inca uneori pentru tratamentul candidozei cav. Bucale
poate cauza necroze superfeciale. Uneori diferite sucuri de fructe utilizate in cantitati
mari precum si unele medicamente,pot fi cauza distructiei si decalcificarii dintilor.
Tratamentul tesuturilor moi afectate de medicamente se reduce la inlaturarea
cauzei,irigarea cav. Bucale cu solutie salina hipotona si indicarea analgezicelor. La
nimerirea in cav. Bucala a substantelor alkaline e necesar urgent de spalat cavitatea
bucala cu apa. Fumatul ,supraconsumul de ceai, cafea substante colorate duce la
colorarea dintilor. Tetraciclinele penetrind in structura cristalina a dentine,provoaca
decolorarea nu numai a structurilor superficiale ci si a celor profunde ale tesutului
dentar. Unii autori recomanda de utilizat pentru inalbirea dintilor solutie 35% apa
oxigenata,aplicind-o pe suprafata lor.

59. efecte adverse induse de actiunele farmacologice.

Profilaxia si tratamentul.
Efecte survenite in urma actiunii farmacologice. Multe remedii medicamentoase
provoaca uscaciunea mucoasei cavitatii bucale
anticolinergice,hypotensive,antihistaminice,antipsihotice,
anticanceroase,tranchilizante,diuretice.
La utilizarea acestor preparate e necesar sa tinem cont de unele principia generale
-informarea pacientilor despre efectele adverse posibile si profilaxia lor
-dupa atingerea efectului clinic stabil e necesar a determina doza de intretinere
minima efectiva,deoarece sunt asa categorii de pacienti(pers. De virsta inaintata) la
care efectul curative se manifesta la doze mai mici ca cele terapeutice
-determinarea intervalelor de timp ale administrarii preparatelor.
Administrarea preparatelor in doze mari si depasirea duratei premise contribuie la
dezvoltarea complicatiilor. Preparatele citostatice se concentreaza in glanda parotid. La
pacienti se micsoreaza brusc secretia salivei. tratamentul xerostomiei. Pentru

stimularea salivatiei bolnavilor li se recomanda guma de mestecat fara de zahar.

Preparatele salivei artificiale micsoreaza uscaciunea in gura. Irigatii cu lamiie si
glicerina. Component flavoringului;ulei de cuisoare 2 ml,mentol 1 g, ulei de anason
3ml,ulei de scortisoara 1ml,alcool etilic 70 % pina la 100 ml. pentru gargara cavitatii
bucale se foloseste Solutia de pilocarpina. Preparatele cu proprietati colinergice
pot fi cauza hipersecretiei glandelor lacrimale-sialoree.
Remediile medicamentoase pot cauza dureri in glandele salivare.
Hipertrofia glandelor salivare asemanatoare cu parotita e posibila in caz de
tratament cu fenibutazona,oxifenibutazona. La utilizarea de lunga durata a unor
ramedii medicamentoase se modifica microflora normal a cavitatii bucale . de exemplul
corticosteroizii in inhalatii inhiba local mecanismele imunologice,se creaza conditii
pentru dezvoltarea Candidei albicans.

60. efecte adverse orale secundare. . Profilaxia si

tratamentul.
Din ele fac perte ; dezvoltarea intensive a Candida albicans si virusurile herpesului tip I
dupa utilizarea imunodepresivelor,ca izotioprina,si corticosteroizilor pentru suprimarea
procesului imun sau inflamator.
La pacientii cu sepsis sau febra de geneza necunoscuta e necesar de exclus infectia
odontogena. Cea din urma ,de regula este bacteriana. Infectia mucoaselor poate fi de
origine bacteriana,virotica sau micotica. Candida albicans este agentul pathogen cel
mai fregvent al cavitatii bucale la bolnavii cu limfopenie,granulocitopenie. Acest
microorganism la persoanele sanatoase nu provoaca nici un fel de manifestari clinice.
Mucormicoza-infectie micotica ce afecteaza sinusul palatin,continutul orbitelor si
creerul se manifesta adesea prin evolutie grava ,deseori cu exitus, dureri,
parestezii,edeme,perforatia palatului dur, oftalmoplegia si simptome neurologice sunt
manifestari clinice ale acestei boli.
Infectia bacteriana aste de diferita localizare- intra sau periorala.
Infectia provocata de virusul herpesului simplu(herpes simplex tip I,varicella
zoster) apare fregvent la pacientii cu statusul imun dereglat.
Profilaxia acestor complicatii include efectuarea masurilor igienice respective cu
utilizarea periutelor dentare moi,spalaturi cit mai dese ale cavitatii bucale cu solutie
salina izotona. Preparatele corticosteroidiene sunt contraindicate in afectiunele
ulceroase,deoarece inhiba procesele imunu. In aceste cazuri sunt ndicate irigatii cu
solutii antibacteriene si utilizarea regulate a solutiei 0,2 % clorhexidina bigluconat de 46 ori pe zi. Preparatele ce contin Novocain nu se recomanda din cauza riscului
dezvoltarii hipersensibilizarii.

Tratamentul infectiei micotice este conservator. Mai intii e necesar de identificat

agentul pathogen. Terapia antimicotica se efectueaza cu amfotericina B.
Tratamentul infectiilor microbiene in majoritatea cazurilor se efectueaza cu antibiotic
dupa identificarea agentului si determinarea sensibilitatii lui. Pencilina G,introdusa
intravenous este preparatul de elective in infectia streptococica.
Hemoragiile in cavitatea bucala survin la bolnavii cu predispozitie ca rezultat al
trombocitopeniei,coagulopatiei disseminate intravasculare. Sectoarele hemoragice
trebuie curatate,saliva inlaturata. Unii autori recomanda de inlaturat chaagurile de
singe mechanic sau cu solutie slaba de apa oxigenata. Insa acestea pot da recidive,
igiena cavitatii se realizeaza cu periute moi sau cu un tampon de tifon.
Efectele neurotoxice se manifesta prin dereglarile sistemului nervos periferic si
vegetative,de obicei acuze de dureri cu parastezii in degete si member sau fara
ea.Nervii cranieni sunt atacati mai rar. Durerile maxilare ce imita durerile odontogene
sau periodontogene,sun manifestarile patologice ale nervului trigemeni.
Neuropatiile,cauzate de chimioterapice,sunt reversibile dupa suspendarea
preparatelor.

61)Efectele adverse specifice ale preparatelor. Mecanism si

tabloul clinic, profilaxia si tratamentul
Fenitoina provoaca hiperplazia gingiilor,cu afectarea tesutului conjunctiv
fibros.Mecanismul hiperplaziei este studiat incomplet.Se recomanda suspendarea
preparatului, uneori extirparea chirurgicala a tesutului abundent. Anticoagulantele
predispun la dezvoltarea hemoragiilor petesiale si purpurei mucoasei cavitatii bucale
dupa traume. Inainte de interventiile chirurgicale este necesar de corijat dozele.
Reactiile imunologice de origine medicamentoasa pot fi rezultatul contactului direct al
mucoasei cavitatii bucale senzibilizate cu alergenul(efect direct) sau o parte a reactiilor
generalizate fata de preparatele administrate sistemic( efect indirect).
Reactiile alergice de contact ale mucoasei cavitatii bucale sunt similare cu
dermatitele alergologice de contact. Au fost descrise gingivostomatite atipice ce includ
triada- cheilite, glosite, gingivite. Ele sunt provocate de mentol, timol, substante
gustative de menta, ce persista in paste si gumele de mestecat. Sunt date despre
dezvoltarea stomatitei si dermatitei orale de contact la utilizarea cafeinei solubile
,solutiilor pentru gargara ,remediilor cosmetice,anestezicelor generale,iodurilor.
Complicatiile alergice se pot manifesta clinic prin edeme,usturime si eritem, usturime
si eritem in lokul contactului, formarea papulelor si ulcerelor..Polieritemul,reactiile
lichenoide, gingivitele descuamative si manifestarile lupusului eritematos
sunt leziuni medicamentoase (efecte indirecte)
Polieritemul complica terapia cu astfel de preparate ca tetraciclina, clindamicina,
sulfamide, barbiturice, benzilpenicilina . In cavitatea bucala se observa portiuni
descuamate ale mucoasei in locarile formarii veziculelor sau bulelor, portiuni
hemoragice pe mucoasa extrabucala.

Reactiile lichenoide pot surveni pe fondul tratamentului cu alopurinol

,clorochina,tolbulamida,tetraciclina,dapson.
Lupusul eritenatos discoid se manifesta intaoral la 25% din bolnavi .Pe gingii apar
leziuni eritematoase,epiteliul se transforma in ulcere dureroase.
Apresina,novocainamida,fenitoina,medildopa sunt preparate ce provoaca lupus
eritematos
Tratamentul leziunilor medicamentoasa de geneza iminologica se reduce la
suspendarea preparatului, igiena minutioasa a cavitatii bucale si utilizarea remediilor
analgezice.Daca suspendarea preparatelor nu duce la ameliorarea starii ,atunci se
recurge la terapia corticosteroida sistemica.In cazul cind boala migreaza(pielea,
organele genitale, conjunctiva) bolnavul se interneaza.
Efectele toxice ale remediilor chimioterapice pot fi directe si indirecte.Actiunea
citotoxica directa are loc atunci cind preparatul interactioneaza si lezeaza celulele
organelor si mucoaselor.Ele intervin in multiplicarea celulelor si pot fi cauza inflamatiei
generalizate ,ulceratiei, reactiilor lichenoide,xerostomiei. Efectul indirect se
caracterizeaza prin distructia celulelor stem ale maduvei osoase si care se manifesta
prin mucozite ,infectii si hemoragii.
Mucozitele sunt cauza cea mai frecventa a chimioterapiei cancerului.Clinic se
manifesta peste 3 zile sub forma de zona eritematoasa difuza sau sub forma de zona
nodulara cu ulceratii peste 7 zile.Forma usoara a mucozitei se caracterizeaza prin
eritem.Forma intermediara-pete eritematoase,erozini, acuze de disfagie.Forma grava
ulceratii profunde cu centru necrotic.Formele grave epuizeaza bolnavii si pot fi cauza
suspendarii tratamentului si prelungirii terapiei.