BIOFIZICA

punte intre biologie si fizica

 Ce este Biofizica?

Un domeniu interdisciplinar, modern, in care se incearca

intelegerea fenomenelor complexe ale vietii, prin folosirea unor
legi fizice simple

Matematica + Fizica + Biologie + Chimie

Filozofie a naturii studiaza compozitia si

proprietatile substanțelor
se ocupa cu studiul marimilor si al
relatiilor cantitative
studiaza viata in toata
varietatea si complexitatea sa
 Exemple de probleme
care isi gasesc rezolvarea in biofizica:

Cum proceseaza si stocheaza creierul, informatia?

Cum pompeaza inima sangele?

Cum se contracta muschii?

Cum folosesc plantele lumina in fotosinteza?

Cum sunt aranjati atomii in ADN si proteine?

………………………………………..
 Primii biofizicieni
Heraclitus - secolul 5 in Hr. – primele teorii mecaniciste ale proceselor ce
se intalnesc in natura

Epicurus – secolul 3 in Hr. Organismele vii urmeaza aceleasi legi ca si

obiectele

Galen – secolul 2 in Hr. – medic. Ofera o mai buna intelegere a curgerii

sangelui si a functionarii inimii (1628)

Leonardo da Vinci – secolul 16 – principiile mecanicii care explica zborul

pasarilor (utilizate pentru design-ul aparatelor de zbor)

Giovanni Alfonso Borelli – secolul 17 - parintele biomecanicii (a facut

legatura intre animale si dispozitivele mecanice, folosind matematica pentru
a-si dovedi teoriile)
 Luigi Galvani / Alessandro Volta - secolul 18 (1771)

De la piciorul de broasca la prima baterie

Folosind doua metale diferite,

efectul este mai puternic

Potential de contact !!

Circuit electric = doua metale diferite + nervul sciatic al broastei

Nervul de la piciorul broastei = electrolit si senzor
Metale = electrozi

Volta a creat prima baterie, inlocuind piciorul de broasca cu un

electrolit
Istoria principalelor descoperiri in Biofizica

Prima lege a termodinamicii

Aspectele optice ale ochiului uman
Teoria auzului
Miscarea browniana
Procesul de osmoza
Termodinamica de neechilibru
Descoperirea razelor X – inceputurile biofizicii radiatiilor
Descoperirea structurii ADN-ului
Teoria informatiei
Fizica statistica a biopolimerilor
 Aplicatii recente ale biofizicii

In secolul 20 → mari progrese in tratarea

diferitelor afectiuni

* Crearea de vaccinuri puternice impotriva infectiilor

* Descrierea si controlarea afectiunilor legate de

metabolism (ex.: diabet)

* Aparitia de tehnici folosite pentru intelegerea si tratarea

diferitelor afectiuni (ex.: cancer), precum si pentru
analiza unor sisteme biofizice
BIOFIZICA
* Tehnologii moderne de imagistica medicala (ex.: RMN, PET, CT, sonograme…) →
folosite pentru diagnosticarea diferitelor tipuri de afectiuni

* Metode de tratament privind dializa rinichilor, terapia cu radiatii, defibrilatoare

cardiace, pacemaker

* Instrumente folosite pentru detectarea, purificarea, manipularea diferitelor chimicale si

materiale → aplicatii importante in industria farmaceutica si industriile biotehnologice

Din 1970, s-au dezvoltat mai mult de 1500 companii biotehnologice, cu castiguri mai mari de
60 bilioane $ pe an

BIOFIZICA foloseste puterea fizicii, chimiei si matematicii,

pentru a intelege starea de sanatate, a preveni
diferitele afectiuni si a descoperi noi metode de tratare
a acestora
 Tematica abordata in cadrul cursului de
biofizica
Biofizica. Scurtă descriere. Tipuri de mişcări. Sunetul. Calităţile fiziologice ale
sunetului. Efect Doppler-Fizeau. Ultrasunete (Metode de producere. Proprietăţi.
Aplicaţii. Ecografia Doppler)...

Starea lichidă → Viscozitatea sângelui. Proprietăţi reologice. Măsurarea

presiunii sângelui…

Tehnici folosite pentru analiza unor sisteme biofizice (sedimentarea în câmp

gravitaţional, centrifugarea). Fenomene de suprafaţă (tensiunea superficială a
unor soluţii, capilaritate, contracţia muşchilor explicată cu ajutorul fenomenului
de tensiune superficială)

Elemente de fizica fenomenelor de transport in medii biologice. Osmoza.

Difuzia.
 Tematica abordata in cadrul cursului de
biofizica

Dipolul electric. Polarizarea atomilor şi moleculelor. Apa, moleculă polară:

Structură, proprietăţi, importanţa în lumea vie. Aplicaţii medicale legate de
existenţa dipolilor.

Membrana celulară. Modelul de bistrat lipidic. Proprietăţi electrice ale

bistraturilor lipidice. Fenomene de transport pasiv si activ prin membrane
biologice. Proteine transportoare membranare. Potenţialele de echilibru. Canale
ionice, potenţiale caracteristice

Reflexia şi refracţia luminii. Instrumente optice. Microscopul optic. Microscopul

electronic. Absorbţia luminii. Aplicaţii analitice legate de absorbţia luminii
(determinarea structurii moleculare, dozări spectrofotometrice). Raze X
 Bibliografie recomandata

Baican M, Crivoi F, Lăcătuşu D, Mîndreci I. Noţiuni fundamentale de fizică cu

aplicaţii în domeniul medical. Vol. 1 si 2. Editura “Gr. T. Popa” U.M.F Iaşi, Iaşi,
2013, 2015.

Bouyssy A, Davier M, Gatty B. Physique pour les sciences de la vie. Belin,

Paris, 1987.

Popescu A. Fundamentele biofizicii medicale. Editura All, Bucureşti, 1994.

Baican M, Crivoi F, Lacatusu D. Experimente de Biofizica. Editura

“Gr. T. Popa” Iasi, 2018.
 BIOFIZICA
Fenomen fizic: orice transformare care se petrece in natura, transformare
insotita de o variatie de energie

Lege fizica: legatura dintre marimile ce descriu un fenomen fizic

Legi:
* universale (principii) (ex.: principiul conservarii si transformarii energiei,
principiul lui Arhimede…)
* particulare (ex.: legile gazelor, teorema lui Bernoulli…)
Marime fizica: orice proprietate care poate fi masurata sau care
prezinta variatii cantitative (ex.: forta, masa, timpul, viteza,
temperatura…)

Masurare: compararea unei marimi fizice cu o alta, de aceeasi

natura, luata drept unitate de masura
 “Miracolul grecesc” – sec. VI-V in. Hr

Protagoras (486-410): “omul este regula si masura tuturor lucrurilor”

Primele unitati de masura – stabilite si denumite cu referire la corpul

omenesc: deget, palma, picior, cot, brat…

Secunda: apropiata de perioada care corespunde unei batai a inimii

umane
 20 mai 1875 – Conventia Internationala a Metrului (Paris)
→ unitati de baza: metrul, kilogramul
→ aderarea Romaniei la conventie: 1883

1960 – Sistemul International (S.I.) de unitati

→ aderarea Romaniei la S.I.: 31 august 1961

fundamentale

Marimi fizice derivate

Unghi plan – rad (radian)

suplimentare Unghi solid – sr (steradian)
a) Marimi fundamentale in S.I.:

lungimea, masa, timpul (mecanica)

temperatura (termodinamica)

intensitatea curentului electric ( electricitate)

intensitatea luminoasa (optica)

cantitatea de substanta - molul (1971)

 b) Marimi derivate

1) Marimi derivate care se exprima numai in functie de marimile

fundamentale

Ex.: arie – m2

volum – m3

viteza – m/s

acceleratie – m/s2

densitate – kg/m3
…………………………………………………………………………………..
 2) Marimi derivate, avand unitati cu denumiri speciale
(de regula, nume de savanti)

Marime fizica Unitate de Simbol Origine

masura
Frecventa Hertz Hz Heinrich Rudolf Hertz (1857-1894)
Forta Newton N Isaac Newton (1642-1727)
Presiune Pascal Pa Blaise Pascal (1623-1662)
Lucru mecanic, Joule J James Prescott Joule (1818-1889)
energie, caldura
Putere Watt W James Watt (1736-1819)
Sarcina electrica Coulomb C Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)
Tensiune, Volt V Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta
potential electric (1745-1827)
Capacitate Farad F Michael Faraday (1791-1867)
electrica
Rezistenta Ohm  Georg Simon Ohm (1789-1859)
electrica
Inductie Tesla T Nikola Tesla (1856-1943)
magnetica
Flux luminos lumen lm lumen (lat.) = ceea ce lumineaza
Intensitate lux lx lux, lucis (lat.) = lumina, claritate
luminoasa
 3) Marimi derivate care se exprima folosindu-se denumiri
speciale (combinatii ale diferitelor unitati de masura)

ex: coeficientul de viscozitate dinamica - Pa·s

coeficientul de tensiune superficiala – N/m

4) Unitati speciale utilizate in radiobiologie

Marime fizica Unitate de masura Unitate de masura Conversie

veche noua
Activitatea unui Curie (Ci) Becquerel (Bq) 1 Ci = 3.7 x 1010 Bq
radioizotop 1 Ci = 3.7 x 1010 dez/s
Doza absorbita Rad (rad) Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad
1 rad = 0.01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg
Echivalentul dozei Rem (rem) Sievert (Sv) 1 Sv = 100 rem
 MECANICA

Capitole ale mecanicii:

• Cinematica

• Dinamica

• Statica
 CINEMATICA
•studiul legilor miscarii corpului, fara sa explice cauzele care produc
schimbarea starii de miscare sau de repaus a acestuia

Traiectorie: locul geometric al tuturor pozitiilor succesive ocupate de

corp in miscarea sa

Clasificarea miscarilor:

a) Dupa traiectorie: b) Dupa viteza:

* Miscare rectilinie * Miscare uniforma (v = const.)

* Miscare curbilinie * Miscare variata (v - variaza)
 VITEZA

* Viteza medie vector de pozitie

 
 r2  r1 r
v  t t 
2 1 t

ο࢘ሬԦ
<v>SI = m/s A (t1)
B (t2)

࢘ሬሬ
ሬሬ
૚Ԧ ࢘ሬሬ
ሬሬ
૛Ԧ

O
 Miscarea rectilinie uniforma

* traiectorie dreapta; v - ct

 
s  v t legea miscarii rectilinii uniforme

S – spatiul parcurs in intervalul de timp t, cu viteza constanta v

 Miscarea rectilinie variata
traiectorie dreapta; v  ct
 
 v2  v1 v acceleratie medie
am  t t 
2 1 t

<a>SI = m/s2
 MISCAREA
CURBILINIE
traiectorie curba
viteza variaza ca directie si poate
varia si ca modul

Viteza instantanee este tangenta la

traiectorie in orice punct al acesteia

an  v
2 acceleratia normala in miscarea curbilinie
R R – raza traiectoriei; v – viteza instantanee
MISCAREA CIRCULARA
M’

R 
Traiectoria: cerc


O x

v R

v – viteza liniara;  - viteza unghiulara; R

– raza traiectoriei circulare

<>SI = rad/s

a 2 R
a – acceleratia in miscarea circulara
 Marimi caracteristice miscarii circulare

Perioada (T): timpul dupa care punctul material trece de doua ori succesiv
prin acelasi punct al traiectoriei

T  2 <T>SI = s

Frecventa (): numarul de rotatii complete efectuate in unitatea de timp


1 <> = s-1, Hz
T 2
 DINAMICA

studiaza cauzele care produc schimbarea starii de repaus sau de

miscare a corpurilor

Principiile dinamicii:
• Principiul inertiei
• Principiul fortei
• Principiul actiunii si reactiunii

1. Principiul inertiei

→ Galileo Galilei, Newton


dv  0 
a0
dt
 2. Principiul fortei (principiul fundamental al dinamicii)

 
a  k F k – const de proportionalitate

 
F  m a m – masa corpului

<F>SI = <m>SI·<a>SI = 1 kg·1m/s2 = 1 N N - Newton

3. Principiul actiunii si reactiunii

→ Newton

 
F  F
12 21
 Aplicatii ale principiilor dinamicii

Forta centripeta (Fcp) si forta centrifuga (Fcf)

m  v 2
Fcp 
R
m – masa corpului care se deplaseaza cu
viteza liniara v pe o traiectorie circulara de
raza R

2
F  m  2  R  m  v  Fcp
cf R