Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3
Diferenţiere în analiza
muncii
Sarcini - activităţi operative / executive
ale angajatului
Responsabilităţi – atribuţii ce reflectă aria
de autonomie şi expertiză a angajatului,
precum şi mandatul cu care este învestit
acesta.
Între cele două noţiuni se stabileşte de
regulă o relaţie invers-proporţională.
4
Clarificari conceptuale
1. Din perspectiva organizaţiei:
Funcţie = activitate remunerată cu
identitate specifică, desfăşurată în
cadru organizat şi în mod sistematic,
conform unor reguli şi proceduri;
Poziţie (sau post) = set de sarcini şi
responsabilităţi integrate într-un
ansamblu unitar denumit „funcţie”.
Ex: funcţiei de “Specialist Compensaţii
şi Beneficii” îi pot corespunde 3 poziţii
(în organizaţie / organigrama aprobata
există 3 astfel de specialişti).
5
Indicatori in raportarea MRU
7
Delimitari conceptuale - Din
perspectiva individului
Profesie = formaţia profesională a
individului, în funcţie de nivelul de
pregătire, calificare, aria de studii,
atestate, acreditări, certificate
Ocupaţie = activitatea concretă pe
care individul o exercită în prezent
ex: un economist – ca profesie poate
avea ocupaţia de Coordonator
Marketing Online; un matematician –
ca profesie, poate activa ca Specialist
analiză riscuri
8
Performanta – Abordare “3D”
Modelul KSA
Conceptul de „performanţă” se raportează la trei
dimensiuni inter-conectate:
1. Cunostinte, de doua tipuri:
Cunoaştere formală / explicită / declarativă
Achiziţionată prin învăţare formală, traininguri şi
certificări şi exersată în sarcinile concrete).
Individul este pe deplin capabil să definească şi
să explice respectivele conţinuturi – concepte şi
proceduri cu care operează.
9
Cunostinte procedurale
Cunoaştere tacită / implicită / procedurală
Asimilată în mod inaparent, indirect prin observarea colegilor
sau derivată din programe de mentorat sau ucenicie.
Individul posedă aceste noţiuni la nivel subconştient şi le
valorifică în diverse contexte din activitatea efectivă.
Ex: “sa furi meserie”
10
Modelul KSA – competente
si atitudini
Competenţe – abilităţi şi
capacităţi care formează
baza experienţei operative
ca strategii şi mod de lucru
(„modus operandi”)
Atitudini – cadre de
referinţă ce reunesc
elemente cognitive,
emoţionale şi motivaţionale
direcţionate spre o anumită
temă centrală (Ex: etica
muncii)
11
Mngm performantei si celelalte
procese HR
Impact in sourcing (recrutare
+ selectie): nevoia de
planificare a RU ţine cont
de potenţialul deficit
actual de competenţe
Aceiaşi indicatori de
performanţă (KPIs) evaluaţi
se regăsesc în procesul de
analiză a joburilor
12
Componente in Analiza
Muncii
Descrierea postului
14
Impactul mngm performantei
in programele de instruire si
dezvoltare
In urma celor mai recente rezultate la
evaluarea de performanţǎ, sunt derivate
nevoile de instruire de la care pornesc
programele educaţionale
On-the-job training vs. training formal
Training in-house vs. externalizat
15
Obiectivele programelor de
training
Vizeaza dezvoltarea a doua categorii de
competente:
Hard skills:
Competenţele tehnice, profesionale
-valabile pentru unele funcţii sau familii de
funcţii cum sunt inginerii sau economiştii,
Soft skills - sociale sau general-valabile.
Ex: limbile strǎine, utilizarea computerului,
comunicare inter-culturalǎ, cooperare şi
coordonarea echipei, managementul
timpului sau soluţionarea conflictelor
16
Evaluarea de performanţǎ vs.
evaluarea postului
1. Prima are în vedere pe titularul postului
2. Cea de a doua considerǎ importanţa şi
contribuţia postului în sine pentru
organizaţie.
17
Mngm talentelor ca proces
18
Feedback-ul “sandwich”
Insereazǎ feedback-ul pentru dezvoltare
(care sugereazǎ cǎi alternative de acţiune
sau decizie sau arii de îmbunǎtǎţit)
Intre douǎ secvenţe de feedback pozitiv
Astfel, vulnerabilitatea sesizatǎ sǎ fie mai
uşor de acceptat ca experienţǎ de
învǎţare, fǎrǎ resentimente.
19
Evaluarea performantei prin
MBO
20
Avantajele MBO
Intervenţia este probabil sǎ sporeascǎ
motivaţia angajaţilor şi productivitatea
Eficientizarea comunicǎrii interne şi
atitudinii rezolutive
Managerii sunt încurajaţi sǎ stabileascǎ
planuri de acţiune şi termene pentru
fiecare etapǎ a fluxului de procese.
MBO oferǎ criterii evaluative obiective,
transparente, sporind echitatea perceputǎ
21
Dezavantajele MBO
Cronofag (mai ales in etapa de aliniere a
obiectivelor, prin consultari)
Implica infrastructurǎ birocraticǎ cu
numeroase operaţii forme, scheme,
matrice
Evaluǎrile rezultate pot genera un climat
socio-afectiv negativ, dacǎ sunt percepute
ca inechitabile
22
Concluzii MBO
Cercetǎrile (ex: DeSmet et al., 2010)
conchid cǎ MBO, ca stil managerial, este
compatibil mai ales în organizaţii cu o
pondere sporitǎ a lucrǎtorilor înalt
calificaţi
In organizaţii plate, cu descentralizare
decizionala, din industriile creative (ex:
media, IT&C, publicitate, consultanţǎ,
cercetare şi dezvoltare etc.)
23
Analiza SWOT – Mngm
performantei (MP) – Puncte tari
Motivator pentru atragerea şi retenţia
talentelor
Contribuie la sporirea coeziunii,
comportamentului civic organizaţional şi
la un climat de lucru agreabil
Creşte calitatea vieţii profesionale şi
satisfacţia cu munca, iar intenţia de a
pǎrǎsi organizaţia scade
Promovarea internǎ este aleasǎ ca soluţie
preferatǎ de selecţie, iar managementul
performanţei contribuie la încrederea
24
organizaţionalǎ
SWOT – MP – Puncte slabe
Evaluatorii (managerii şi specialiştii RU)
pot fi insuficient pregǎtiţi şi sǎ sub-
estimeze rolul şedinţelor de urmǎrire a
progresului
Procesul presupune costuri substanţiale,
cum sunt: controlul vizȃnd respectarea
procedurilor, taxe de consultanţǎ,
mobilizarea de resurse, supra-încǎrcarea
informaţionalǎ.
Constrȃngeri de timp: întȃlnirile pot fi
foarte consumatoare de timp
25
SWOT – MP – Oportunitati
Poate fi completatǎ cu evaluarea de
potenţial, pentru a investiga traiectoria
de dezvoltare a carierei
Reputaţia de angajator preferat poate fi
consolidatǎ
Companiile de elitǎ considerǎ
managementul performanţei ca avantaj
competitiv ce face din RU un partener
strategic
26
SWOT – MP - Amenintari
E utopic sǎ mulţumeascǎ pe toatǎ lumea:
adesea genereazǎ sentimente de
nedreptate şi inechitate, din cauza
comunicǎrii interne disfuncţionale şi a
politicii C&B necorelatǎ cu acele evaluǎri
Riscul de a fi perceput ca rutinǎ
birocraticǎ, mai ales dacǎ nu primeşte
susţinerea top managementului
Procesul este vulnerabil la bias-uri,
efectul de halou etc. efect de recenta,
tendinta centrala, Pygmalion etc.
27
Evaluarea eficientei MP –
output vs. outcome
Output / rezultate (măsurători mai
vizibile şi directe, cum sunt numărul de
ore de curs, competenţele urmărite,
notele obţinute la sesiuni de evaluare)
Outcome / consecinţe, implicaţii şi
performanţe: retentia clientilor,
satisfactia acestora etc.
28
Bariere şi provocări în
facilitarea implicării
angajaţilor
Injustiţia distributivă
Injustiţie procedurală
Deficitul în suport organizaţional perceput
Management netransparent, deficienţe de
comunicare
Reputaţia negativă de angajator
29
Beneficiile implicarii
Fluctuaţie redusă de personal
Incidenţa scăzută a „semnalelor de
alarmă”: absenteism (absenţe
nemotivate), zile de concediu medical
Disponibilitatea de a accepta şi chiar a
produce schimbarea (inovaţie,
creativitate)
Deschidere, flexibilitate şi adaptabilitate
(compensează un control normativ
relaxat), angajaţii implicaţi pot acţiona
cu grad sporit de autonomie, li se pot
30
încredinţa sarcini complexe sau critice
Analiza posturilor -
Fleishman Job Analysis
Survey™ (FJAS)
Componente:
Aptitudini fizice
Aptitudini senzoriale
Aptitudini psihomotorii
Aptitudini cognitive
Aptitudini socio-afective / interpersonale
31
FJAS
Cele 5 aptitudini - grupate în 54 de scale
evaluative, cu 7 trepte, cu ancore
comportamentale
Sistem prin care profilul aptitudinal al
unui individ poate fi comparat cu
cerintele aptitudinale ale postului de
munca
32
1. Abilitǎţi cognitive
Întelegerea verbala
Întelegerea limbajului scris
Exprimarea orala
Exprimarea în scris
Fluenta ideilor
Originalitatea
Rapiditatea structurarii informatiilor
Flexibilitatea structurari informatiilor
33
2. Abilitati interpersonale
Amabilitatea
Flexibilitatea comportamentala
Persuasiunea
Sociabilitatea
Autocontrolul
Obtinerea de informatii prin conversatie
Dorinta de realizare
Perseverenta
Controlul tendintei de a lua decizii pripite
Argumentarea verbala
Capacitatea de refacere a tonusului 34
Dimensiuni in evaluarea
posturilor (1) - Hay Group,
Mercer
Impact: Livrare – Operaţional – Tactic –
Strategic – Vizionar
Contribuţie: Limitatǎ – redusǎ – directǎ –
semnificativǎ - majorǎ
Comunicare: redare de informaţii –
adaptare şi schimb de informaţii –
influenţǎ - negociere
35
Dimensiuni in evaluarea
posturilor (2)
Din perspectiva cadrului de referinţǎ,
existǎ patru nivele:
Interese interne împǎrtǎşite (dorinţa
comunǎ de a rezolva o problemǎ din
companie);
Interese externe împǎrtǎşite (dorinţa
comunǎ de a rezolva o problemǎ din afara
companiei, ex. în relaţia cu clienţii,
furnizorii),
Interese interne divergente
Interese externe divergente 36
Evaluarea posturilor –
factorul “Inovatie”
Urmǎrire (comparativ cu sursa, originalul
sau autoritatea de referinţǎ, nu sunt
aşteptate diferenţe)
Verificare (ajustǎri minore)
Modificare (adapteazǎ sau sporeşte
calitatea sau valoarea metodelor
existente; amelioreazǎ ca parte a
activitǎţilor zilnice),
Imbunǎtǎţire (schimbǎ semnificativ prin
remodelarea proceselor, sistemelor sau
produselor existente)
Creare / conceptualizare 37
Evaluarea posturilor –
factorul “Complexitate”
Definitǎ (problemele care trebuie
adresate sunt integrate într-o singurǎ arie
a jobului, obiectivele şi modul de lucru
sunt bine-definite)
Dificilǎ (probleme vag definite, necesitǎ
înţelegere inter-disciplinarǎ)
Complexǎ (problemele solicitǎ trei
perspective: operaţional, financiar şi
uman)
Multi-dimensionalǎ (grad maxim de
complexitate)
38
Evaluarea posturilor – alte
criterii
Criteriul “cunoastere”: limitatǎ – de bazǎ
– extinsǎ – standard profesional – expertizǎ
Criteriul „rol în echipǎ”: membru –
manager – lider
Criteriul „Arie de acoperire /
reprezentativitate”: locala – regionalǎ -
globalǎ
39
Multumesc!
40