Danciu Ionela Adriana

Anul 2, Seria 3, Resurse Umane, Grupa 2

Bruno Latour – Nu am fost niciodata moderni

Antropologia nu s-a obisnuit inca cu asa zisa “natura-culturala” care trebuie sa separe
realitatea, partea sociala cat si naratiunea: antropologii care studiaza secte, de exemplu, vor
pune toate elementele care-i caracterizeaza pe astia (mituri, formele politice, ritualuri, religii
etc) la un loc. Societatile “moderne” europene nu sunt studiate de catre antropologi deoarece
pe noi insine nu ne vedem ca pe niste salbatici cum ii vedem pe cei din Africa de exemplu.
Pentru antropologii traditionali, nu poate exista o antropologie moderna, care studiaza
societatile din marile orase. O cauza este aceea ca etnografii sunt incapabili sa se detaseze, sa
fie critici astfel incat sa se studieze pe ei insasi.
Caderea Zidului Berlinului inseamna, pentru majoritatea oamenilor, caderea
socialismului, triumful liberalismului si al capitalismului in defavoarea sperantelor Marxiste.
In timp ce incerca sa scape de exploatarea individului, socialismul nu a facut decat sa
agraveze situatia in acest sens. Capitalismul, prin incercarea de a reorienta obiceiul omului de
a conduce alt om in obiceiul omului de a exploata natura, nu a facut decat sa amplifice raul
facut. Sclavul devine detinatorul si stapanul omului.
Manifestatiile socialismului au distrus atat ecosistemele cat si populatia, in timp ce
marile puteri nordice si vestice si-au salvat oamenii si unele dintre teritorii prin distrugerea
altor parti ale lumii si prin lasarea oamenilor sa moara de foame, aceasta fiind o dubla
tragedie: societatile care au fost socialiste considera ca trebuie sa ia exemplul Vestului, in
timp ce Vestul considera ca au scapat de toate problemele si ca celelalte societati au de
invatat de la ei, chiar daca distrug natura iar oamenii mor de foame.
Divizarea moderna intre lumea naturala si sociala au acelasi caracter constitutional,
insa exista o diferenta intre ele: nimeni nu a studiat oamenii de stiinta sau politicienii pana
acum si asta pentru ca nu a existat un avantaj vizibil. Daca ar exista o antropologie a lumii
modern ea ar consta in descrierea tuturor ramurilor guvernelor si cum sunt acestea organizate,
incluzand naturala si stiintele tari.
Latour considera ca ar trebui sa existe o Constitutie scrisa de catre antropologi (fara
nicio legatura cu cea politica) care sa defineasca indivizii si nonindivizii, proprietatile,
abilitatile, gruparile si relatiile acestora. El considera ca Hobbes si Boyle sunt pionerii
perfecti pentru noua antropologie deoarece chiar daca ambii sunt rationalisti si sunt de acord
in aproape toate privintele, ceea ce ii difera este experimentarea cauzata de motive stiintifice
si argumente politice, dar mai ales adevaratul “erou” al povestii. Boyle credea in
constructivismul lui Dumnezeu: el stie toate lucrurile deoarece el le-a creat, cunoastem natura
lucrurilor deoarece le-am dezvoltat in circumstante asupra carora avem control complet iar
lucrurile create in laborator nu vor putea fi niciodata modificate, indiferent de ce s-ar
intampla in teorie, metafizica, religie sau politica.