Cartea decisivă în ceea ce privește turn-ul post-critic al antropologiei științei /

science studies este

Pasteurizarea Franței / Războiul și pacea microbilor (1984; 1988 – engleză;

2011 – franceză ediție nouă)

Cartea are două părți: o analiză de istorie a științei – revoluția pastoriană – și

apoi un soi de tratat filosofic/metodologic care justifică abordarea.

PRIMA PARTE – RĂZBOIUL ȘI PACEA MICROBILOR

Latour înțelege importanța scenografiei textelor lui – a faptului că ficțiunea +

teoria nu trebuie distinse. De aceea, pornește de la Tolstoi, Război și pace.

Prima idee dezvoltată vizează conceptul de ”actor”: cine decide victoria într-o
luptă? Liderul, generalul, el este cel care planifică totul dinainte și apoi
acționeazî după plan, sau în luptă ajung fel de fel de alți ”actori”, imprevizibili,
care modifică cursul luptei? Lupta poate fi văzută ca un soi de dinamică în rețea,
care prezintă o serie de rupturi, de hiatusuri de-a lungul cărora acțiunile se
desfășoară în lanțuri.

Ideea telefonului fără fir. De fapt, există un fir, dar el prezintă noduri, iar ceea ce
trece se modifică.
În epocă, scrie Latour, nu exista o relație între infecție și domeniul științific.

We must be careful not to fall into retrospective confusion. In 1871 and

even in 1880 there was no connection between an infectious disease and a
laboratory. To suggest one would have been as odd as to speak in the
seventeenth century of a "physics of the heavens" (or to speak nowadays of
an anthropology of the sciences). At the time, a disease was something
idiosyncratic, which could be understood only on its own ground and in
terms of circumstances.

Latour nu face aici o muncă de antropolog, ci de istoric, pentru a cerceta modul

în care Pasteur a devenit un erou al modernității științifice. El începe să
analizeze articole din trei reviste, fiecare portavocea câte unui grup profesional

1. Revue scientifique – revista igieniștilor. Ei au încredere în Pasteur, pentru că

sunt progresiști și naționaliști și pentru că nu au o idee clară despre originea
bolilor. Ei îl încurajează pe Pasteur în clipa când acesta începe să experimenteze.

2. Annales de l’Institut Pasteur – pastorienii

3. Concours medical – medicii. Ei vor deveni adepții lui mai târziu, după ce
serul antidifteric va fi produs și recomandat cabinetelor.
Problema: variația de virulență a unor epidemii. În 1850, în jur de un sfert dintre
animalele domestice – vaci, oi – mureau din cauza antraxului (sau febra
carbonoasă). Tot pe atunci, este descoperită bacteria, despre care încă nu se știa
cum acționează. În 1863, Pasteur descoperă că aceste bacterii produc o
fermentație, fermentația butirică și că ele sunt așadar agenți ai putrefacției și ai
bolii provocate de ingestia ei.

În 1881, la Pouilly-le-Fort, Pasteur reușește să demonstreze, într-o experiență

publică, că vaccinul pe care-l concepuse poate fi eface împotriva bacteriei de
cărbune, la oi. Vaccinul fusese atenuat cu oxigen inițial, ceea ce nu dăduse
rezultate foarte bune, apoi cu bicromat de potasiu, ceea ce se dovedise mai
eficient. Pasteur va ascunde însă că a folosit bicromatul în loc de oxigen, pentru
că ideea lui fusese oxigenul, nu bicromatul.

Lucrarea lui Latour arată că victoria lui Pasteur se datorează unui context mai
larg: igieniștii aveau nevoie de inovații pentru a-și justifica profesiunea, medicii
vin alături de Pasteur după ce serul difteric inventat de el ajunge în cabinetele
medicale.

Dar altceva devine esențial în cartea lui Latour. Autorul e convins că nu putem
urmări ”știința” decât dacă considerăm o dinamică de forțe (de vectori), fără să
separăm FORȚA și RAȚIUNEA. Rațiunea, altfel spus – adică calculul – e doar
o ficțiune eficientă, adică este și ea o forță care se compune cu celelalte forțe.
Putem să numim forța AGENCY (termenul nu exista în franceză)

Agency (law) = împuternicit

Agency (LDS Church, mormoni) = echivalent al ”grației eficace”

Agency (moral) = capacitatea de a formula judecăți morale

Agency (philosophy) = liber arbitru care permite acțiunea

Agency (psychology) = recunoașterea sau atribuirea de capacitate de acțiune la

oameni sau non oameni

Cum descrie Latour descoperirea lui Pasteur?

 Prin deplasare și traducere: Pasteur se mută între teren și laborator și

aduce material din teren în laborator, apoi, după studiul de laborator, reia
munca de teren.

Această deplasare este numită de Latour traducere, iar antropologul se inspiră,

printre alții, din sociologia lui Michel Callon.
 Traducerea – care ne amintește de procesul
”realismului speculativ”, prin care încercăm să
”inventăm” adevărul, nu să-l descoperim
undeva, ascuns, gata făcut – este o operație
inovativă, prin care sunt mobilizați actori
diferiți, în cadrul unei rețele, la început inedite.

trādūcō, infinitif : trādūcere

1. A conduce dincolo, a face să traverseze.

2. A duce dintr-un loc în altul.

 Caesar omnem equitum

pontem traducit, Cezar îi face pe toți să
treacă podul

In ediția franceză a cărții apare această schemă, ne-reluată în ediția in engleză.

Schema ilustrează glisarea activității științifice a lui Latour, de la un domeniu la
altul, de fiecare dată Pasteur încercând să valorifice descoperiri prin
translatarea într-un alt loc, din ce în ce mai important din punct de vedere
social.

Probabil că această figură a dispărut din versiunea în engleză pentru că schema

are o valoare auto-biografică, Latour însuși urmărind același traseu, de la

- Exeget (filolog)
- Sociolog al educației (Africa)
- Sociolog al științei (SUA)
- Antropolog al modernității
Putem vedea viața cotidiană ca pe un proces de traducere. EU = iubita lui X – în
oraș, pieton ; la facultate = studentă ; acasă la părinți = fiica lui ; la magazin =
client. Între toate aceste ipostaze/statute, ceva trece, ceva în care există și același
și alții.

Operațiunea de traducere nu este una predictibilă. Avem câteva exemple.

Un exemplu bun este industria farmaceutică.

1. În contextul unei societăți urbane tot mai fluide și tot mai egoiste,
performanța de orice fel trebuia crescută cu ajutorul unor instrumente
atât fizice, cât și chimice.

Existau tot felul de

dispozitive, dar nu și unul
chimic.

În 1998, Pfizer pune în

vânzare Viagra, destinat
însă altui tip de afecțiune și
rezultatul unui alt tip de
cercetare.

Sildenafil, the active

ingredient in Viagra,
was originally
developed to treat
cardiovascular
 problems. It was meant to dilate the heart’s blood vessels by
blocking a particular protein called PDE-5.

"I was as surprised as anyone when my research on a potential treatment

for heart disease revealed a side effect that sparked a sexual health
revolution" says Ian Osterloh.

Voluntarii chemați pentru testarea substanței active, în vederea tratării

anginei (prin dilatarea vaselor de sânge), remarca și erecții puternice, dar
la o zi-două după ingestia dozei inițiale.

Dar substanța descoperită amplifica efectul nitraților, substanță clasică

pentru tratarea anginei, astfel încât cercetarea părea compromisă.

În mod coincident, (Coincidentally, around the same time,

https://cosmosmagazine.com/biology/how-i-discovered-viagra/) , se
descopereau procesele biochimice ale erecției. Cercetătorii se decid să
vadă dacă pot face ceva pentru cei cu disfuncții erectile.

Testele continuă, pentru că se investiseră milioane de dolari.

Intervin statisticienii

The statisticians on the team are the first to see data — it’s their job to analyse
results and check the figures. Being the meticulous folk they are, they don’t like
to share information until they’re absolutely certain of the results. I remember
desperately trying to read our lead statistician’s body language in the days prior
to the results. But he was characteristically deadpan and I was able to deduce
nothing from his behaviour.

About 12 years after the project had begun, eight years after the first synthesis of
UK-92480 and four years after the first ED pilot study, we finally had enough
information to be confident of the best dose, and the drug’s safety and
effectiveness. We applied for a licence from the regulatory authorities in 1997.

Cf lui Latour, traducerea trece prin două etape.

1. Mai întâi, vorbim despre ”trădare”, ambiguitate, În cazul lui Pasteur: a reușit
să-i aducă împreună pe igieniști (care nu avea legătură cu laboratorul) și pe
medici (care porneau de la ideea ”generării spontanee” a bolii), trecându-i prin
laborator.

Ian Osterloh în 1999

În cazul lui Osterloh, a fost vorba

despre un ințial eșec, dar și de o
ambiguitate – pacienții care observau
acele side-effects.

Altfel spus, substanța descoperită

semăna cu una care trata angina, dar
nu putea fi întrebuințată ca atare. În
schimb, ea are un alt efect, neașteptat.

2. În cel de-al doilea sens, traducerea apare la Latour ca un loc într-un

câmp de forțe. Faptul că Pasteur face ca igienistul și medic să depindă
de laborator (unde Pasteur deține puterea), și că Osterloh face ca
tratamentul disfuncțiilor erectile să treacă prin substanța care lărgește
vasele de sânge le asigură o poziție de neocolit. Ei sunt un fel de releu.

3. În cel de-al treilea sens, traducerea devine, la Latour, un metadiscurs.

În ce sens? Termenii lui Pasteur (microbul) sau, astăzi, al Viagrei
(”pastila albastră”) sunt cei la care ajunge orice descriere a actorilor
care încearcă să vorbească despre rabie, tuberculoză (mai târziu), sau
despre potență.
În cazul lui Pasteur, cercetarea cuprinde două etape:

1. Teren-laborator-teren: boala ”cărbunoasă” a vacilor este văzută pe teren, apoi

adusă în laborator, unde este izolat bacilul și este demonstrat, prin reîntoarcerea
în câmp, că bacilul este unica cauză a bolii.

2. Rămâne problema variabilității: cum e de există locuri blestemate și altele nu,

în funcție de ce bacilul revine sau nu?

Teren-laborator-teren. Animalele bolnave erau îngropate. Pasteur reia

experimentele pe animale și constată că animalele bolnave pierd sânge infectat,
iar bacilul, care produce spori, rămâne mult timp în pământ. Astfel, un animal
bolnav îngropat nu înseamnă un animal bolnav dispărut, pentru că lanțul bolii nu
se întrerupe. Bacilul rămâne. Dar cum urcă la suprafață pentru a infesta alte
animale, sănătoase?

Râmele sunt cele aduc bacilul: iată un nou actor, de care nu eram conștienți.

Concluzia lui Latour este că, pentru a ajunge la descoperirea unor ”actori” de
care nu eram conștienți în ”poveștile” științei, trebuie să le reluăm în alți termeni
decât în cei consacrați.

Concluzia:

Nu suntem atâția câți credem: mai există mereu cineva printre noi.

Rețeaua e compusă din : igieniști, medici militari (care lucrau pe scară mare),
echipamente de laborator, Pasteur, ferme și râme.

Această antropologie a științei devine, treptat, un nou mod de a investigare a

lumii.

Just as the Pasteurians reshuffled the distribution of actors between nature,

science, and society by the temporary formation of the microbe-whose-
virulence-one-can-vary-in-the-Iaboratory, we must, to survive, redistribute
one more time what belongs to nature, the sciences, and societies. What I
once timidly called an "anthropology" or "ethnography" of the sciences has
gradually changed its meaning. It first had to study symmetrically all the
logical systems, those of the Alladian witch doctors as well as those of the
Californian biochemists or the French engineers. But in gradually
discovering what made up the logical systems and paths, anthropology
finally collapsed. Once the shackles that had paralyzed society and science
were broken, we could start to think again about this most ancient object-
subject: the world

Această traducere nu doar că descoperă alți actori – microbii – dar mai ales
descoperă în cazul lor posibilitatea de a interpreta și alte roluri decât cele
presupuse.

Alfred Hitchocock, Psycho (1960) consturiește personajul lui Norman Bates.

S-a născut la 12 aprilie 1934, tatăl său fiind John/Sam Bates, iar mama Norman
Bates. Moartea tatălui în timpul copilăriei sale a avut un impact extrem de
puternic asupra psihicului lui Norman. Acesta a devenit o fire retrasă, care se
simțea în siguranță numai atunci când se afla lângă mama sa. După moartea
mamei sale, nedorind să accepte acest lucru, i-a uscat trupul și a păstrat-o ca pe
o mumie.

În timp, el a început să vorbească cu cadavrul mamei sale, ca și cum ar fi fost în

viață. El a îmbrăcat și a încercat să hrănească cadavrul, care a început să capteze
toate gândurile și sentimentele lui Norman Bates. Uneori, el a început să-i imite
viața, fenomen psihologic pe care psihologii îl numesc "dedublare", un tip
de schizofrenie. Norman Bates a devenit potențial periculos pentru alte
persoane, la fel cum era și "mama" sa crudă și nemiloasă.
Norman Bates are o agency pe care nu o poți afla decât în cadrul unui exercițiu
de ”traducere” pe care psihiatrii îl controlează

Dar această traducere duce identificarea unui alt actor, aici o ”personalitate”, la
fel de periculoasă ca un microb sau ca râma care poartă bacilul.

Desigur, personalitatea și microbul nu sunt tratate la fel: prima trebuie videcată

ÎN bolnav, al doilea trebuie ucis în afara lui, iar a treia trebuie evitată.

Aici apare un alt fenomen: nu neapărat descoperim o NOUĂ entitate, ci în ea,

ceva de care nu știam. Afordanța (în cursul următor)

https://www.youtube.com/watch?v=mQWmEQ3QDEE

Antropologia științei începe atunci când începem să ne dăm seama că:

 Structurile – mentale și materiale – care au făcut posibilă știința țin de o
epocă, cea MODERNĂ, din care am ieșit. Ca urmare, ”noi” nu suntem
”înauntru” și putem încerca să re-vizităm modernitatea pentru a vedea
unde AM GREȘIT atunci când am crezut că vom rezolva problemele
lumii

 Că disocierile/diviziunile/excluderile pe care se bazează ideea modernă de

lume nu au adus rezultatul scontat