Analiza comparativă a codurilor de etică și deontologie

COPSI ȘI APA
Spiritualitatea și religia pot fi integrate în psihoterapie?
Se încalcă codul de etică și deontologie?

COORDONATOR: Masterand:

Conf. Univ. Dr.: Drăghici Aurelia ROȘU (STAN) MIHAELA

 ANALIZA COMPARATIVA

APA

APA și-a publicat prima dată codul de etică în 1953
.  Colegiul Psihologilor din România s-a afiliat în anul 2013,
5 PRINCIPII ETICE:
Beneficiență și ineficiență, Fidelitate și responsabilitate, Integritate,
Justiție, Respectarea drepturilor și demnității oamenilor;
10 STANDARDE ETICE
In SUA este înființată Asociația pentru Valorile Spirituale, etice si
religioase in consiliere(ASERVIC), in cadrul căreia este inființată
Divizia 36, unde se publică articole legate de aspectele specifice
asociatiei.
Dr. Pargament a elaborat pentru APA Manualul de psihologie, religie
și spiritualitate, in 2 volume, unul care descrie partea teoretica și
cercetare, iar cel de-al doilea axandu-se mai mult pe partea practică.
El a elaborat numeroase studii care cerceteaza subiectul proiectului.
COPSI
CODULUI DEONTOLOGIC EUROPEAN
5 PRINCIPII ETICE:
1.Principiul respectării drepturilor și demnității
persoanei(CUPRINDE 6 STANDARDE);
2. Principiul competenței( CUPRINDE 8 STANDARDE);
3. Principiul responsabilității profesionale și sociale
( CUPRINDE 8 STANDARDE);
4.Principiul integrității profesionale(Cuprinde 4 standarde);
5.Standarde specifice(Cuprinde 5 standarde)
Codul raman, se referă doar la principiile 1,2 si 3,
neavand ceva specific si detaliat cu privire la aceasta
abordare.
 Terapia cuplului și
Adicții (Heinz et. familiei
al., 2010) (Turliuc&Rusu,2013)

Sănătate Fizică-boli
cardiovasculare și
Boli paliative in faza cancere, sistem
Spiritualitate imunitar ,probe
terminală (Yalom,
2012) inflamatorii (Seemn
religie et.al.2003), Shattuck
et.al., 2020)

Calitatea vietii in randul

parintilor cu dizabilități Sănătatea
(Poston& mintală (Powell
Turbull,2004) et.al.,2003)
 Principii etice SUA

  Competenţele privind integrarea spiritualităţii şi religieiîn consiliere,

prezentate de ASERVIC,reprezintăun ghid pentru o practică etică
 şi se referă la: cunoaşterea de către consilier a diferenţelor şi similarităţ
ilor dintre spiritualitate şi religie; abilitatea consilierului de a înţelege Modelul Plante=RRICC
diferenţele interculturale privind practicile spirituale şi religioase;
angajarea consilierului în activităţi de autocunoaştere pentru a creşte în
alegerea şi acceptarea diferitorconvingeri spirituale RESPECT
şi religioase;abilitatea consilierului de a identifica propriile limite în în RESPONSABILITATE
Ţelegerea spiritualiăţii şi religiozităţii clienţilor şi capacitatea de redirec INTEGRITATE
ţionare a clienţilor;capacitatea consilierului de a evaluarelevanţa COMPETENȚĂ
spiritualităţii şi religiei pentruclient; capacitatea consilierului de a preocupare
identifica dacă spiritualitatea şi religiacontribuie la problema clientului
sau pot fi parte a soluţiei; utilizarea convingerilor spirituale
şi religioase ale clientului înscopuri terapeutice .
 Principii etice Romania

Art. I.1. Psihologii își desfășoară activitatea manifestând respect față de

stările afective, atitudinile, experiențele, cunoștințele, valorile, ideile,
opiniile și opțiunile celorlalți Art. III.1. În cadrul lor de
. Art. I.2. Psihologii nu se angajează public în prejudicierea imaginii competență profesională, psihologii
celorlalți, nu manifestă inechitate pe criterii de cultură, naționalitate, etnie, vor decide alegerea și aplicarea celor
rasă, religie, sex, orientare sexuală și nici nu se angajează în remarci sau mai potrivite metode și tehnici
comportamente ce aduc prejudicii demnității celorlalți. psihologice. Ei răspund personal de
Art. I.3. Psihologii comunică respect față de celelalte persoane prin alegerile și de consecințele directe
acțiunile și limbajul lor. ale acțiunilor lor, în funcție de
Art. I.4. Psihologii respectă diferențele individuale, culturale și de rol, atestarea profesională primită. Art.
inclusiv, dar fără a se limita la cele bazate pe nivelul de funcționare, gen, III.2. Psihologii se vor consulta și cu
orientare sexuală, etnie sau identitate națională, vârstă, religie, limbă și alți specialiști sau cu diverse
statut social, asigurându-se că activitățile lor profesionale nu sunt afectate instituții pentru a promova starea de
de prejudecăți referitoare la aceste grupuri. Art. I.5. Psihologii evită ori bine a individului și a societății
refuză să participe la activități și practici ce nu respectă drepturile legale,
civile, ori morale ale celorlalț
 Relațiiduale(profesionale și
religioase)

Subminarea autoritatii si
Încalcarea limitelor conditionate de locul de credibilitatii liderilor religiosi(
munca(separarea bisericii de stat-terapeutii terapeutul respinge
care lucreaza la stat vor fi mai atenti la cooperarea cu liderii religiosi,
interventiile religioase folosite fata de cei care minimalizeaza sfaturile
Capcane primite de client de la liderul
lucreaza in organizatii religioase si de la care
se asteapta sa se foloseasca astfel de religios sau face comentarii
etice interventii). negative privind religia
clientului).
(Richard&
Bergin,2005)
Încalcarea limitelor Impunerea propriilor valori spiritualesau
competentelor(lipsa formarilor religioase clientilor(judecarea deciziilor
specializate pentru integrarea clientilor: avortul, fidelitatea
religiei si spiritualitatii in maritală,rolurile de gen sau
terapie). folosireainterventiilor spirituale si
religioase fara consimțămantul clientului)
 Implicarea literaturii de specialitate a spiritualitatii si religiei in psihologie
si psihiatrie
Premiul Oskar Pfister.
1983-2016

1983 - Jerome Frank-„O provocare fără precedent pentru

psihiatrie și religie” 1997 - Ana-Maria Rizzuto-„Credința ca funcție psihică”

1984 - Wayne Oates-„Unele funcții ale credinței în boli și 1998 - Allen E. Bergin-„Religia și sănătatea mintală”
sănătate” 2001- Irvin D. Yalom-„Psihoterapie existențială și consolare
religioasă: convergență și divergență

1991 - Robert Coles-„Viața spirituală a copiilor”

” 2006 - Edwin Cassem-„Psihiatrie și spiritualitate la sfârșitul
vieții”
1992 - Paulus Mar Gregorios-„Maeștrii religioși ca„ psihiatri ”:
terapia iubirii disciplinate și a judecății discernătoare”
2007 - William R. Miller-„Spiritus Contra Spiritum: Cazul
ciudat de spiritualitate și dependență?”
2009 - Kenneth I. Pargament-„Lupta cu îngerii: lupte
religioase în contextul bolilor mintale”
Spiritualitate, religie si psihoterapie

TERAPIA SISTEMICA

TERAPIA
TERApia pozitiva
EXISTENTIALA

Spiritualitate
religie

Terapia cognitiv
Terapia integrativa
comportamentala

Terapia prin psihoframa

clasica
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!