BIOTEHNOLOGII DE

GENERAȚIA A IIa

TEHNOLOGIILE FERMENTATIVE
 DOMENII DE UTILIZARE A UNOR PRODUSE
OBȚINUTE PRIN BIOTEHNOLOGIE
Domeniul de aplicare Produse Industria
Producerea de chimioterapice antibiotice antimicrobiene, antituberculoase, Industria de
antitumorale, antimicotice etc. medicamente
Producerea de acizi organici acid citric, acid fumaric, acid lactic, acid gluconic etc. Industria de
medicamente și
alimentară
Producerea de aminoacizi acid glutamic, acid aspartic, treonină, lizină, arginină, Industria de
leucină etc. medicamente și
alimentară
Producerea de substanțe active vitaminele B2, B12, C, hormoni steroizi etc. Industria de
fiziologic medicamente
Producerea de enzime α-amilaze, proteaze, lipaze, aspartază etc. Industria de
medicamente și
alimentară
Producerea de vaccinuri vaccin antidifteric, antitetanos, antipertusis etc. Industria de
microbiene medicamente
Producerea de mononucleotide AMPc, ATP, acid 5-guanilic Industria de
medicamente și
medicină
Producerea și utilizarea de celule proteine, acizi nucleici, componente celulare etc. Industria de
microbiene și a produsele lor medicamente
 AVANTAJELE PROCEDEELOR
BIOTEHNOLOGICE

 stereospecificitatea reacțiilor enzimatice

 productivitate mai mare

 obținerea de structuri chimice complexe cu preț de cost redus

 folosirea de materii prime ieftine

 obținerea de substanțe care nu s-ar putea produce prin alte

procedee
 DEZAVANTAJELE PROCEDEELOR
BIOTEHNOLOGICE

 necesitatea sterilizării mediilor de cultură, a materiilor

prime și a aparaturii

 utilizarea unor cantități mari de energie

 folosirea unui număr mare de parametri de control și

reglare

 obținerea de biomasă neutilizabilă

REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A
UNUI PROCES DE BIOSINTEZĂ

Materii TREAPTA I
prime Prelucrare fizică

TREAPTA II
Prelucrare biochimică

TREAPTA III Produs de

Prelucrare fizică biosinteză
 FAZALE UNUI PROCES DE
FERMENTAȚIE

 pregătirea tulpinilor de microorganism

 pregătirea mediilor de cultură

 fermentația biochimică

 filtrarea soluțiilor native

 separarea și purificarea produsului de biosinteză

 TIPURI DE MICROORGANISME

TIPURI DE MICROORGANISME

PROCARIOTE EUCARIOTE VIRUSURI

Bacterii Drojdii Fungi Alge Protozoare Actinomicete

 BACTERII IMPORTANTE
PENTRU BIOTEHNOLOGIE
Genuri de bacterii Utilizări biotehnologice
Pseudomonas sp. Obținerea steroizilor prin reacții de oxidare microbiană
Micrococcus sp. Obținerea steroizilor prin reacții de oxidare microbiană
Microbacterium sp. Obținerea steroizilor prin reacții de oxidare microbiană
Nocardia sp. Obținerea steroizilor prin reacții de oxidare microbiană
Bacillus sp. Obținerea antibioticelor polipeptidice, a enzimelor etc.
Streptomyces sp. Obținerea antibioticelor aminoglicozidice, a macrolidelor, a
tetraciclinelor, a vitaminei B12 etc.
Propionibacterium sp. Obținerea vitaminei B12 , a acidului propionic etc.
Lactobacillus sp. Obținerea acidului lactic
Streptocccus sp. Obținerea acidului lactic
Arthrobacter sp. Obținerea aminoacizilor
Corynebacterium sp. Obținerea aminoacizilor
Acetobacter sp. Oxidarea sorbitlului la sorboză pentru obținerea vitaminei
C
 CALITĂȚILE UNEI SUȘE
 productivitate ridicată

 posibilitatea conservării calităților obținute

prin selecție

 rezistență la acțiunea produsului biosintetizat

și la enzimele de degradare – condiție de bază
pentru sușa obținută

 rezistență la factori externi (lumină, oxigen,

temperatură, pH)
 ALTE CATEGORII DE
MICROORGANISME

 microorganisme termofile

 microorganisme anaerobe

 asociații de microorganisme

 enzime de proveniență biologică

 agenți biologici imobilizați

 COMPOZIȚIA MEDIULUI DE
CULTURĂ

1. Apa
2. Aerul – oxigenul dizolvat în mediul de cultură
3. Surse de carbon și energie:
 monozaharide, dizaharide, polizaharide
 alcooli
 acizi carboxilici
 grăsimi și acizi grași
 hidrocarburi
 COMPOZIȚIA MEDIULUI DE
CULTURĂ
4. Surse de azot organic

5. Surse de azot anorganic

6. Surse de săruri minerale

7. Surse de oligoelemente și microelemente

8. Precursori

9. Vitamine
 PRECURSORI PENTRU UNELE
PRODUSE DE BIOSINTEZĂ
Precursor Microorganism producător Produs de biosinteză

acid fenilacetic Penicillium chrysogenum penicilina G

acid fenoxiacetic Penicillium chrysogenum penicilina V

sulfocianura de Streptomyces aureofaciens tetraciclina

benzil
n-propanol Streptomyces erythreus eritromicina

clorură de cobalt Pseudomonas thermophila vitamina B12

glicină Sarcina albida L-serină

lecitină Pseudomonas sp. colinesteraza

acid α-cetobutiric Claviceps purpurea alcaloizi din ergot

 PROCEDEE DE FERMENTAȚIE
 în funcție de modul de realizare a culturilor microbiene:
• fermentații de suprafață
• fermentații în profunzime

 în funcție de modul de funcționare a instalației de

fermentație:
• fermentații discontinue
• fermentații continue

 în funcție de necesarul de oxigen:

• fermentații aerobe
• fermentații anaerobe
FACTORI CE INFLUENȚEAZĂ EFICIENȚA
PROCESELOR DE FERMENTAȚIE

 conformația genetică a tulpinii producătoare de

principiu activ
 folosirea unui echilbru rațional între componenții
mediului de cultură
 dozarea corectă a precursorilor
 asigurarea necesarului de oxigen
 menținerea temperaturii și a pH-ului la valorile
prescrise
 BIOREACTOARELE UTILIZATE
ÎN FERMENTAȚII
 inoculator
 are o capacitate de câteva sute de litri
 aici se introduce inoculul
 tulpina producătoare se aclimatizează
 intermediar
 are o capacitate de mii de litri (1500-2000 l)
 tulpina producătoare se dezvoltă și ajunge la maturitate
 regim
 are o capacitate de 50-100 m3
 tulpina producătoare începe elaborarea metabolitului
 TEMPERATURI OPTIME PENTRU
BIOSINTEZĂ
Microorganism Antibiotic Temperatura Temperatura de
producător biosintetizat optimă (0C) inactivare (0C)

Streptomyces novobiocină 24 30
niveus

Streptomyces rifamicină 19 27
rifamyces

Streptomyces streptomicină 25 30
griseus

Penicillium penicilină 26 30
notatum
 Lichidul de Cantitatea de fază Tipul de filtru Viteza de filtrare
fermentație solidă (kg/m3) (l/m2·h)
Penicillium 50 Filtru rotativ sub 238-256
VITEZA DE FILTRARE A UNOR
LICHIDE DE FERMENTAȚIE

chrysogenum vid
Penicillium 50 Filtru rotativ cu 1413-1848
chrysogenum strat adjuvant
Streptomyces 28 Filtru presă 12,5
griseus
Streptomyces - Filtru rotativ cu 87
kanamyceticus strat adjuvant
Streptomyces - Filtru rotativ cu 130
fradiae strat adjuvant
Streptomyces 18,5 Filtru presă 58
lincolnensis
Streptomyces 18,5 Filtru rotativ cu 380
lincolnensis strat adjuvant
Bacillus subtilis - Filtru rotativ cu 304
strat adjuvant
 SEPARAREA ȘI PURIFICAREA
PRODUSELOR DE BIOSINTEZĂ

A. Procedee de separare din faza solidă (masa

microbiană), a produsului de fermentație aflat
intracelular

B. Procedee de separare din soluția apoasă, a

produsului de fermentație aflat extracelular
  Extracția directă lichid-lichid
PROCEDEE DE SEPARARE DIN FAZA
 Extracția reactivă în solvenți organici cu diferiți
extractanți
 Extracția cu fluide supercritice
 Extracția în sisteme apoase bifazice
LICHIDĂ

 Adsorbția pe schimbători de ioni

 Metode cromatografice
 Separarea prin tehnici membranare (ultrafiltrare,
osmoză inversă, electrodializă)
 Complexare
 Distilare
 Precipitare
 Biomasã

Schema de principiu la separarea

produselor de biosinteză

Fermentator Prelucrare
preliminară

Filtrare
Solid

Lichid

Extracţie Metode Adsorbţie pe

lichid-lichid cromatografice schimbători de ioni

Extracţie

Deşeu
solid

Recristalizare
Purificare

Produs farmaceutic
pur