BONHOPNEUMOPATIA

CRONICA
OBSTRUCTIVA
 BPOC
 mondial peste 600 de milioane de pacienţi cu BPOC
 european afectează 2,5% din populaţia cu vârsta de
peste 30 de ani.
 prevalenţa BPOC la nivel global este în continuă
creştere.
 prevalenţă crescută in randul persoanelor peste 40
ani, cu o rată accentuată de creştere în rândul
femeilor.
 a 5-a cauză de mortalitate la nivel mondial.
 România se afla pe locul 3 în Europa ca rată a
mortalitaţii prin BPOC la barbaţi.
F
A
C
T
O
R
I
I

de

R
I
S
C
FACTORII DE RISC

Tabagismul

Expunerea pasivă la fumul de ţigară

Noxe profesionale

Poluarea atmosferică

Reactivitatea căilor respiratorii

FIZIOPATOLOGIA BPOC

INFLAMAŢIA

OBSTRUCŢIA MODIFICĂRI
BRONŞICĂ STRUCTURALE
 Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este
caracterizată de obstrucţia căilor aeriene.

 Obstrucţia căilor aeriene este de regulă progresivă, nu

este complet reversibilă şi asociază un răspuns inflamator
anormal la particulele toxice şi gaze la nivel pulmonar.
 Obstrucţia căilor aeriene se datorează unei combinaţii de
leziuni inflamatorii ale căilor respiratorii şi ale
parenchimului pulmonar.
 BPOC este în prezent termenul preferat pentru afecţiunile
pacienţilor cu obstrucţie cronică a căilor aeriene
diagnosticaţi anterior ca având bronşită cronică sau
emfizem pulmonar.
 BPOC produce simptome, scăderea toleranţei la efort şi
reducerea calităţii vieţii; aceşti parametrii pot răspunde la
terapia farmacologică.
INTERRELAŢIILE dintre BPOC, BRONŞITĂ CR. EMFIZEM ŞI ASTMUL BRONŞIC

BRONŞITĂ
CRONICĂ
EMFIZEM

BPOC

ASTM BRONŞIC
OBSTRUCŢIA FLUXULUI DE AER
 Diagnosticul pozitiv in BPOC

 Vârsta
 Simptome în BPOC
 Factori de risc pentru BPOC
 Examenul fizic
 Vârsta > 35-40 ani

 Simptome în BPOC :
 Tuse :

• cronică: minim 3 luni pe an, 2 ani consecutiv

diagnostic de bronşită cronică;

• productivă, cu spută mucoasă /mucopurulentă;

• predominant matinală ("toaleta bronşică");

• poate fi absentă;
 Dispnee:

• simptomul central în BPOC

• iniţial la eforturi mari eforturi minime.
• fumătorii au tendinţa de a minimaliza simptomele
şi de a le considera normale pentru un fumător de
o anumită vârstă.
• lent progresivă (în ani) de la eforturi mari la
eforturi minime (vorbit) şi chiar în repaus.
• poate apare şi în crize diurne sau nocturne, uneori
însoţite de wheezing.
 Factori de risc pentru BPOC:

• fumatul de ţigarete este principalul factor de

risc; cuantificat în pachete/an;

• riscul de BPOC apare după un istoric de fumat

de peste 20 pachete/an;

• expunerea profesionalæ la pulberi sau gaze ;

 Examenul fizic:

 poate fi normal în formele uşoare de boală;

 obezitate sau hipoponderalitate;
 semne de obstrucţie: expir prelungit, raluri sibilante
şi ronflante, expir cu buzele ţuguiate;
 semne de hiperinflaţie: torace "în butoi" (diametru
AP mărit), hipersonoritate la percuţie, diminuarea
murmurului vezicular, atenuarea zgomotelor cardiace;
 semne de cord pulmonar cronic: galop drept, edeme
gambiere (până la anasarcă), hepatomegalie de stază
jugulare turgescente;
 semne de insuficienţă respiratorie: cianoză centrală,
flapping tremor, alterarea stării de conştienţă;
Blue bloaters Pink puffers
 TIPUL EMFIZEMATOS
 -varsta –peste 60 ani.
 Dispnee-severă.
 Tuse-după debutul dispneei
 Expectorație-rară mucoasă.
 Episoade de insuficiență respiratorie-
tardive,adesea terminale.
 Hipertensiune arterială pulmonară-
absentă/minimă- CORDPULONAR CR.-rar.
 TIPUL BRONȘITIC
 Varsta 50 ani,
 Tuse-înaintea debutului dispneei,
 Expectorația- abundentă,purulentă.
 Infecții bronșice-frecvente.
 Hipertensiune arterială pulmonară –medie,
severă- Cord pulmonar cronic –frecvent.
Hipocratism digital
 INVESTIGATII

-HEMOLEUCOGRAMA: LEUCOCITOZA
- VSH crescut
- PROBELE VENTILATORII,
- GAZOMETRIE
- RADIOGRAFIE CORD –PULMON
- EXAMENUL CITOBACTERIOLOGIC AL
SPUTEI
-ELECTROCARDIOGRAMA (ECG):
Emfizem pulmonar
BRONŞITĂ CRONICĂ
 Formele uşoare şi moderate de boală tabloul
clinic al BPOC (istoric + examen fizic) este
relativ nespecific !

De aceea este necesară confirmarea

diagnosticului prin spirometrie,
spirometrie care permite în
plus şi stadializarea bolii.

În absenţa spirometriei diagnosticul de BPOC

este incert!
 Clasificarea GOLD a BPOC

 STADII CRITERII SPIROMETRICE

VEMS < 80%

I. UŞOARĂ

50% < VEMS <80%

II. MODERATĂ
IRB<70%
30% < VEMS < 50%
III. SEVERĂ

IV. FOARTE VEMS < 30% sau

SEVERĂ VEMS < 50% + IRC
 Diagnosticul diferenţial cu astmul
bronşic:

Caracteristici BPOC ASTM BRONŞIC

Fumător sau fost fumător MAJORITATEA POSIBIL
Simptome apărute < 35 de ani RAR FRECVENT
Tuse productivă cronică FRECVENT VARIABIL
Dispnee PERSISTENTĂ şi
VARIABIL
PROGRESIVĂ

Episoade de trezire nocturnă FRECVENŢĂ FRECVENT

cu dispnee si/sau wheezing REDUSĂ
Variabilitate semnificativă diurnă FRECVENŢĂ FRECVENT
sau de la o zi la alta a simptomelor REDUSĂ
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 REFLUXUL GASTROESOFAGIAN.
 BRONSIECTAZII SUPRAINFECTATE.

 BOLI ALE PARENCHIMULUI

PULMONAR.
(Cancerul bronsic, tuberculoza pulmonara).
 BOLI EREDITARE.

 INSUFICIENTA VENTRICULARA
STANGA.
Obiectivele managementului BPOC
 reducerea simptomelor
 prevenirea progresiei bolii
 creşterea toleranţei la efort
 creşterea calităţii vieţii
 prevenirea şi tratamentul complicaţiilor
 prevenirea şi tratamentul exacerbărilor
 reducerea mortalităţii
 prevenirea şi reducerea efectelor adverse produse
de tratament
 Reducerea iritaţiei bronşice
 întreruperea fumatului;
 eliminarea din mediu a factorilor poluan ţi;
 profilaxia infecţiilor virale şi bacteriene:

 vaccinarea anuală antigripală;

 vaccinarea antipneumococică ;

 asanarea focarelor de infecţii de la nivelul oral

şi al cailor respiratorii extratoracice;

 Tratamentul bronhodilatator

 Medicaţia simpaticomimetică

 Medicaţia anticolinergică

 Derivaţii de teofilină
 Tratamentul regulat cu bronhodilatatoare de lungă
durată este mai eficient şi mai convenabil decât cel
cu bronhodilatatoare de scurtæ durată.

 Pot fi necesare asocieri de mai multe tipuri de

bronhodilatatoare cu mecanisme de acţiune diferite
pentru a obţine un grad superior de bronhodilataţie.

 Se reduc astfel efectele secundare comparativ cu

creşterea dozei unui singur bronhodilatator.
 Toxicitatea teofilinelor este direct proporţională cu
doza administrată.
 Indexul terapeutic este scăzut, beneficiile devenind
vizibile doar în cazul administrării dozelor mari,
apropiate de doza toxică.
 Deoarece este necesară monitorizarea
concentraţiilor plasmatice şi a interacţiunilor
medicamentoase se recomandă prescrierea teofilinei
numai după ce s-a încercat un tratament cu
bronhodilatoare inhalatorii.
 Se recomandă precauţie la pacienţii vârstnici.
 BETA-2 AGONIŞTI BETA-2 AGONIŞTI
ACŢIUNE RAPIDĂ : ACŢIUNE LENTĂ :

 SALBUTAMOLUL  SALMETEROL

 TERBUTALINUM
 FORMOTEROL
 FENOTEROLUM
 SALBUTAMOLUL
 PREFERAT ÎN EXACERBĂRI

 PROFILAXIA BRONHOSPASMULUI INDUS DE EFORTUL

FIZIC

 FORME DE PREZENTARE: -VENTOLIN HALER 100 μg/doză

-VENTOLIN DISKUS 200 μg/doză

 DOZE UZUALE : 100-200 mg/2- 3 zi

 RA: BRONHOSPASMUL PARADOXAL
ARITMII
 CI: AFECŢIUNI CARDIACE SEVERE
 TERBUTALINUM
 EPISOADELOR ACUTE DE BRONHOSPASM

 FORME DE PREZENTARE: -BRICANYL (A, 2.5mg/ml)

- AIRONYL (S, 1,5mg/ml)

 DOZE : 5 mg x 4 / zi (Gc>20 kg)

3 mg x 3/zi

 RA : STOP CARDIAC CI :GLAUCOM

ARITMII TAHIARITMII
 FENOTEROLUM
 FORMA DE PREZENTARE: - BEROTEC (A, 100μg/ DOZA)

 DOZE : 1-2 PUFF uri X 3/zi

 CI : GLAUCOM
AFECTIUNI HEPATICE SEVERE

 EA : TUSE
DURERE TORACICĂ
TREMOR
 SALMETEROL
 TERAPIA DE ÎNTREŢINERE PE TERMEN
LUNG;

 DOZE : 1 PUFF X 2/ ZI

 CI: AFECŢIUNI CARDIACE SEVERE

 EA: BRONHOSPASM
ARITMII
TULBURĂRI PSIHICE
 FORMOTEROLUM
 DOZE : 1 PUFF X 2/ZI

 CI: GLAUCOM UNGHI ÎNCHIS

 RA : BRONHOSPASM
HIPERTENSIUNE
TAHICARDIE
 TERAPIA COMBINATĂ:

BETA-2 AGONIŞTI CU DURATĂ LUNGĂ DE

ACŢIUNE & GUCOCORTICOIZII INHALATORI

 SERETIDE DISKUS/ INHALER

 SYMBIOCORT TURBUHALER
 SALMETEROL & FLUTICAZONĂ
 INDICAŢII: BPOC MODERAT - VEMS <60%
EXACERBĂRIREPETATE

 DOZA: 2 PUFF uri /ZI

 SERETIDE DISKUS: 50/100, 250, 500mg

 SERETIDE INHALER: 25/50,125, 250μg

 RA: ARITMII
TREMOR
PALPITAŢII
 FORMOTEROL & BUDESONIDE
 SYMBIOCORT TURBUHALER -160/4.5 μg; 80/4.5μg;
320/9 μg;

 DOZA: 2 puff-uri x2/zi

 INDICAŢII: BPOC SEVER – VEMS<50%

– Istoric de exacerbări
– Simptome semnificative
în pofida terapiei cu BDLA
 Medicaţia anticolinergică
Bromura de ipratropium (ATROVENT)

bronhodilatator şi reducerea secreţiei mucoase;

 efecte secundare minime

 toleranţa bună a bolnavilor CP /CPI


Doza: 0.18mg/puf, 2 puff uri/zi; durata de acţiune 24 de ore
 Derivaţii de teofilină
 Miofilin (0,240 g/f )
- sdr.obstructive severe
- efect rapid
- RA : tahicardidie
- doza încărcare =5-6mg/kg
=2.5mg/kg
(i.v. lent 30 min)
- doza întreţinere =0.2mg/kg/h
 Miofilin ,Eufilin per os
- resorbţie rapidă
- doza =300-400mg/zi;
max 10mg/kg/zi
 Teofilină retard
-resorbţie lentă
-doza =8-10 mg/kgcorp/zi,
maxim 600 mg/zi, la 12 ore
- protecţie nocturnă
 Creşterea eliminării secreţiilor
bronşice
 MUCOLITICE
Ex.Brofimen( BROMHEXIN).

 EXPECTORANTE ORALE

 IGIENA ŞI FIZIOTERAPIA BRONSICĂ

 HIDRATAREA
 ACETILCISTEINA(ACC) :
Doza= 1tb *2 /zi
RA : hipotensiune
hemoptizie, bronhospasm
hepatotxicitate

 ERDOSTEINUM :
Doza =1cps* 2-3/zi (max 900mg/zi)
RA : reacţii de hipersensibilitate
gastralgii, vărsături

 BROMHEXINUM :
Doza =8-12mg* 3/zi(max 25mg/zi)
RA : reacţii de hipersensibilitate
T
E  Nu sunt recomandate de rutină . Îşi găsesc utilitatea în
R cazul exacerbarilor infecţioase sau a altor infecţii
A bacteriene.
P  terapia antibiotică in exacerbærile BPOC.
I  cultura şi antibiograma din spută sau/şi din aspiratul
A bronsic este recomandata numai în cazurile cu
exacerbări severe sau dacă terapia antibiotică iniţială
A recomandată empiric nu a dat rezultate
N  antibiotice recomandate empiric:
T  exacerbări uşoare : beta-lactamine, tetracicline,
I biseptol
B  exacerbări moderate :beta-lactamine, tetracicline,
I biseptol / (amoxicilina+acid clavulanic)
O  exacerbæri severe : beta-lactamine, tetracicline,
T biseptol / (amoxicilina+acid clavulanic) /
I cefalosporine generatia II si III / fluorochinolone
C
 fără factori de risc pentru germeni rezistenţi:
 de primă intenţie: amoxicilină 1g x 3/zi per os
 alternativ: amoxicilină+acid clavulanic 1g x 2/zi;
cefuroxim axetil 500 mg x 2/zi; macrolide de generaţie
nouă: claritromicină 500mg x 2/zi
 factori de risc pentru germeni rezistenţi (comorbidităţi,
BPOC severă, > 3 exacerbări/ an, tratament antibiotic în
ultimile 3 luni):
 de primă intenţie: (amoxicilină+acid clavulanic) cu
eliberare prelungită/SR 2g x 2/zi
 alternativ: cefuroxim axetil 500 mg x 2/zi,
 - fluorochinolone respiratorii (levofloxacină 500mg/zi
sau moxifloxacină 400mg/zi) în alergia la penicilină
 durata tratamentului: 5-7 zile
 OXIGENOTERAPIA
Indicaţii obligatorii : Indicaţii relative :
 PaO2 < 55 mmhg;
 Semne de HTP, CPC
 SatO2< 88 mmhg;  Eritrocitoză, Ht >55%
 Tulburări neuropsihice
(+- ) hipercapnie

 Oxigenoterapia de lungă durată ( > 15 ore/zi) este

recomandata pacienţilor cu insuficienţă respiratorie
cronică, cărora le creşte supravieţuirea prin
îmbunatăţirea hemodinamicii şi mecanicii pulmonare,
a statusului mental şi capacităţii de efort şi scæderea
policitemiei.
 Scopul oxigenoterapiei de lungă durată este
acela de a creşte valoare PaO2 la cel puţin
60mmHg (8.0kPa) şi sau obţinerea unei SaO2 ≥
90% care asigură o cantitate suficientă de oxigen
necesară conservării funcţiilor vitale.

 Oxigenoterapia de lungă durată ( > 15 ore/zi)

este recomandatæ pacienţilor cu insuficienţă
respiratorie cronică, cărora le creşte
supravieţuirea prin îmbunatăţirea hemodinamicii
şi mecanicii pulmonare, a statusului mental şi
capacităţii de efort şi scaderea policitemiei.
 ALTE MIJLOACE DE
TRATAMENT
 ACTIVITATEA FIZICĂ
 NUTRIŢIA
 Bulectomia, transplantul pulmonar, reducerea
de volume pulmonare pe cale endoscopică
trebuie recomandate, cu atenţie, în cazuri
selecţionate de pacienţi cu stadiu IV de BPOC
foarte sever.