GASTRITA

PROIECT REALIZAT DE:Ciosu Roxana

Finariu Monica
1.DEFINITIE SI CLASIFICARE

 Gastrita reprezintă inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice.

Gastrita poate fi:

Acută – cu o evoluţie de scurtă durată şi cu posibilitate de vindecare rapidă,
după eliminarea posibililor factori determinanţi şi efectuarea tratamentului.
Cronică – prezintă simptome pentru un interval lung de timp şi are o evoluţie
îndelungată, care poate sfârşi prin apariţia atrofiei mucoasei gastrice. Durerile
pot fi permanente, dar există şi varianta ca acestea să nu existe .
2.CAUZE
 Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind
reprezentate de consumul excesiv de alcool, abuzul de
cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti,
anumite boli infectioase, stresul, etc.
3.MANIFESTARI SI SIMPTOME
 Adesea gastrita nu prezinta simptome. Alteori se
manifestă printr-o senzaţie de arsură in partea
superioară a abdomenului.
 Printre simptomele gastritei pot fi incluse:
-lipsa apetitului
- balonare
-greata si ameteli
-inrăutăţirea disconfortului abdominal după
fiecare masa
-vărsături
-dureri de cap
Apare brusc
cu:
• Indispozitie
• Greata
• Dureri de cap
• Dureri gastrice
• Regurgitari
• Varsaturi
5.TRATAMENTUL ŞI DIETA GASTRITEI
Tratarea gastritei necesită atât uzarea de un tratament
medicamentos cât şi adoptarea unui regim alimentar corespunzător.
Medicametele indicate au ca scop principal stoparea secreţiei acide
sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau
antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice.
Dieta bolnavului de gastrită este extrem de importantă. În cazul
descoperirii acestui diagnostic trebuie eliminate din alimentaţie
produsele condimentate, expuse la temperaturi extreme (foarte cald,
foarte rece), băuturile carbogazoase, alcoolul, tutunul, etc. Foarte
nocive sunt şi produsele imbogăţite cu E-uri, cu aditivi sintetici sau
foarte dulci.
6.PREVENIREA GASTRITEI
 1. Alimentatiecorecta
 Regimul trebuie sa contina cat mai multe fructe si legume proaspete, carne de
vita sau peste, cereale integrale si multe lactate. Mesele trebuie sa fie usoare,
sa existe si gustari intre ele si sa nu se prelungeasca mai mult de ora 18 seara.
2 . Practicarea exercitiilor fizice
Exercitiile aerobice pot creste frecvenţa respiratorie, frecvenţa
cardiacă şi pot stimula, de asemenea, activitatea musculaturii
intestinale. Specialistii recomanda 30 de minute de sport zilnic
 3. Evitarea stresului
Stresul este responsabil de numeroase probleme cronice de sanatate
care se pot rasfange si asupra sistemului gastrointestinal, determinand
reducerea peristaltismului si scazand productia acida a sucurilor
digestive. Stresul poate fi greu de evitat, insa exista o serie de sfaturi
care pot ameliora felul in care acesta influenteaza calitatea vietii.
Specialistii recomanda petrecerea a cat mai mult timp in aer liber,
dieta sanatoasa, odihna corespunzatoare si mult sport.
7.DIFERENTE(SANATOS
VS.BOLNAV)
8.SFATURI

1.Nu trebuie sa combini mai multe

alimente la o masa.
2.Mananca inainte cu 2 ore de a te baga la
somn.
3.Nu bea apa in timpul meselor, deoarece
dilueaza sucurile digestive si ingreuneaza
digestia.
4.Bea zilnic 8-10 pahare cu apa.
5.Nu te grabi cu masa, ci incearca sa
mananci incet.
6.Aplica comprese cu apa calda sau o
sticla cu apa calda pe stomac, de doua ori
pe zi.
9.BIBLIOGRAFIE
 Bioclinica.ro
 www.medlife.ro