TEMA:

Calitățile Gîndiri .
A elaborat: STD Mațco Vladislav
Lector: Maior Stati U.
Gîndirea :
• este nivelul superior de cunoaştere a realităţii obiective de către
om. Senzaţiile, percepţiile sunt primele nivele de cunoaştere, ce
permit omului de a reflecta caracteristicile şi obiectele la concret.
• Dezvoltarea gîndirii este caracterizată de anumite calităţi care se
formează în pregătirea de luptă şi a vieţii militare. Existenţa
acestor calităţi în mare măsură asigură nivelul pregătirii
psihologice militare.

2
Calităţile gîndirii sunt:

Mobilitatea – capacitatea militarului, în anumit moment, de a-şi mobiliza rapid şi sigur, cunoştinţele şi experienţa militară. Dezvoltarea
cunoaşterii militare la este satrcina principală în dezvoltarea mobilităţii gîndirii şi folosirea cunoştinţilor în practică.

3
Gîndire individuală (existenta unei opinii proprii) –
lipsa nesiguranţei în gîndire, sa nu existe influienţe
străine în luarea deciziei. La baza ei este claritatea
şi determinarea gîndului. O importanţă deosebită o
au cunoştinţele şi experienţa persoanei ce crează
încrederea-n sine a militarului ce-l apără de
influienţe străine.

4
 Rapiditatea gîndirii – capacitatea militarului în timp
scurt şi minim de aşi concentra informaţia despre
obiecte, fenomene şi analiza lor în formarea unei
concluzii argumentate. Această calitate depinde de
unele tresături individuale ale personalităţii: abilităţi,
temperament, aptitudini şi sentimemntul
responsabilităţii. Rapiditatea gîndirii se dezvoltă pe
baza unor antrenamente speciale care necesită
rapiditatea reacţiei.

5
Gîndire-scop – capacitate de a concentra gîndurile
în atingerea unui anumit scop. Presupune existenţa
unui sistem de concret de gîndire şi convingere de
viaţă. Ea asigură întărirea voinţei. Un rol îl joaca
sentimentele intelectuale.

6
Gîndire flexibilă – permite de a vedea tendinţa în
dezvoltarea evenimentelor şi a observa schimbarea ce
va avea loc – a te gindi cu un pas mai inainte- ce
urmeaza sa se intimple in urma unei activitati.

7
Volumul gîndirii – numarul de stimuli care actioneaza simultan asupra procesului de gindire, la baza
acesei calitati a gindirii sta precauţia (atenţia). Totul depinde de cit de valoroasa este pentru noi o
nformatie sau alta. Se explică prin legături complicate între obiecte şi fenomene si propriile interese.

8
Profunzimea gîndirii – capacitatea persoanei de a analiza pina
la cele mai mici detalii.

9
Tipurile gîndirii:
Creativă – face apelul nemijlocit la procesele psihice
atit cele primare(senzatie, perceptie, reprezentare)
cit si la cele superioare( limbaj, imaginaţie, intuiţie )
şi este nelimitată în timp şi spaţiu.
Analitică – este logică, constă-n fapte şi argumente,
este limitată în timp şi spaţiu.
Intuitiv-concretă – acţiunea militarului în timpul
luptei: aleargă, împuşcă.
10
Formele gîndirii:
Noţiunea – care se împarte:
Concretă: soldat, automobil, armă
Abstractă: victorie, patrie, disciplină
Individuale: arme de infanterie
Particulare: arme de infanterie – pistol
Generale: forţele armate, echipament, armamnet

11
Judecata – procesul de soluţionare a sarcinilor în gîndire şi are
următoarele faze:
De ex: (ipoteza) se pune întrebarea dacă vor fi de ajuns armata
pentru a cîşitga inamicul? Pentru aceasta e nevoie de nişte
informaţie (culegere de date). Desfăşurăm lupta în formă imaginară.
Ajungem la concluzia că inamicul cîtigă. Apare rezultatul negativ şi
ne gîndim să cerem ajutor de a ne aproviziona cu armament nou mai
bun, şi apare o altă judecată pozitivă. De la o judecată la alta se
formează raţionamentul.
 

12
•Raţionamentu – hotărîrea definitivă, concluzia .

Raţionamentul apeleaza la metodele gîndirii care sunt :

Inducţia   deducţia   analogia

13
Inducţia – de la judecăţi particulare se ajunge la ceva general. De
ex: soldatul îţi face concluzia despre noţiunea de disciplină din baza
regulamentului adică de a se trezi la timp, să efectuieze cerinţele;
Deducţia – ştiind ce înseamnă noţiune de disciplină, orice soldat în
baza observării a comportamentamentului îşi face anumite
concluzii;
Analogia – este bazată pe asemănare unui proces. De ex: creierul
uman şi compiuterul efectuiază acelaşi proces de analiză şi oferă
răspuns la operaţia efectuată.
 

14
Operaţiile de bază a gîndirii: Pentru a face o legătură între mediul
extern şi mediul intern (lumea proprie) şi de cunoaştere a
obiectelor se face în baza unor operaţii de gîndire.

15
 Analiza Sinteza

Abstracția
Generalizarea
Societatea și
propria persoană

Comparația

Concretizarea

16
Analiza: clasificarea întregului în categorii. De ex: care sunt elemenetele
unei arme.
Sinteza : gruparea sau însumarea unor anumite elemente într-un întreg.
Comparaţia : asemănările şi deosebirile esenţiale ale obiectelor şi
fenomenelor în baza unui criteriu comun sau diferit.
Abstractizarea : evidenţierea semnelor esenţiale după un anumit principiu
Generaliazrea : îmbinarea diferitor obiecte, gînduri sau fenomene după
un anumit criteriu comun
Concretizarea : evidenţierea şi cercetarea anumitor părţi ale obiectelor şi
fenomenelor.

17