Motivele stagnării în evoluție a

cooperației din Republica Moldova la

răscrucea secolului XX-XXI

A elaborat :Butnaru Petru

Profesor :Tatiana Baran
 Cuprins
 Introducere

 Punctele forte
 Factorii de constrângere

 Strategia
 Coperația de consum și guvernarea

 Ponderea de ocupare
 Concluzie

 Bibliografie
 Cooperația de consum și guvernarea

Cooperaţiei de consum din Republica Moldova, potrivit misiunii şi

obiectivelor sale, îi revine un rol economic şi social important în societate.

Activitatea cooperaţiei de consum din Moldova este guvernată de:

• adunarea generală- organul suprem de conducere
• congresul cooperației de consum

• conferința

• consiliul de administrație
• biroul executiv

• comisia de cenzori
 Introducere

În întreaga lume, cooperativele întrunesc aproximativ 800 de milioane de

membri în peste 100 de țări și oferă 100 de milioane de locuri de muncă. Spectrul
acestora acoperă multe domenii, de la finanțe și locuințe, până la agricultură.

Cooperaţiei de consum, potrivit misiunii şi obiectivelor sale, îi revine un

important rol economic şi social în societate. Înscriind o istorie de peste 140 de
ani, mişcarea cooperatistă în Moldova a trecut prin diferite perioade de ascesiune
şi declin, menţinându-se în sistemul social-economic naţional şi pe piaţa de
consum internă datorită prestaţiilor ce le oferă populaţiei, preponderent celei
rurale, în satisfacerea necesităţilor ei de consum şi a unor din categoria celor cu
caracter social. Perioada până în anii 2002 s-a caracterizat prin declin economic al
activităţii sistemului cooperatist, pierderea poziţiilor în piaţa internă.
 Punctele forte ale Cooperatistei

Administrarea și conducerea cooperativelor se realizează pe principii democratice, iar membrii

cooperativei au aceleași interese. Membrii cooperativei contribuie economic la dezvoltarea
acesteia și își oferă ajutor reciproc. Deciziile se iau de către toți sau majoritatea membrilor în
cadrul ședințelor. Un alt aspect important, în special pentru Republica Moldova este, desigur,
cooperarea. Astfel, membrii cooperativelor, care în mod obișnuit ar fi fost concurenți, devin
parteneri și sunt interesați să obțină profit împreună. În plus, cooperarea le dă undă verde pe
piețele mari europene.

Sistemul cooperatist din Republica Moldova nu a reuşit să păstreze o imagine integră, pozitivă pe
parcursul anilor de criză. Nereuşitele economice, bineînţeles, au jucat un rol hotărâtor, dar lipsa
unei politici sociale convingătoare în strategia de dezvoltare a cooperaţiei continuă să deterioreze
imaginea sistemului cooperatist din ţară şi, în consecinţă, să contribuie la frânarea continuă a
dezvoltării sale economice.
 Factorii de constrângere
 rigiditatea principiilor menţin modul tradiţional de organizare a cooperaţiei şi nu stimulează

implementarea noilor forme inovative,

 accesul limitat la capitalul extern,

 contribuţiile membrilor sunt foarte modeste, ce conduce la un interes scăzut pentru dezvoltarea

cooperativelor şi nu motivează dezvoltarea competitivă, conform cerinţelor mediului economic

actual şi de perspectivă,

 deţinerea unei părţi sociale mici reduce interesul membrilor de a influenţa factorii de decizie

(organele de conducere ale organizaţiilor cooperatiste) pentru un management eficient,

 sistemul existent nu favorizează atragerea de investiţii interne, şi mai cu seamă externe,

atragerea de noi fonduri,

 deţinerea unei părţi sociale mici reduce interesul membrilor de a influenţa factorii de decizie

(organele de conducere ale organizaţiilor cooperatiste) pentru un management eficient,

 sistemul existent nu favorizează atragerea de investiţii interne şi mai cu seamă externe

 Strategie

Strategia de dezvoltare economică a Republicii Moldova în mod

inevitabil trebuie să aplice şi să susţină modelul cooperatist de
activitate pentru asigurarea unui sistem economic puternic şi
echilibrat, mai ales în regiunile rurale ale ţării, unde este
focalizată activitatea cooperativelor. Tendinţa de diminuare a
numărului de membri asociaţi ai Cooperaţiei de Consum din
Republica Moldova, care perpetuă de la mijlocul anilor 90 ai
secolului trecut, denotă persistenţa lipsei de interes din partea
foştilor membri cooperatori, fiind extrem de îngrijorător pe
fundalul unei istorii comune de activitate de mai multe decenii.
Cooperaţia din Republica Moldova nu mai este percepută ca o
activitate cu vector social puternic, mai mult – se accentuează
importanţa vectorului lucrativ în detrimentul celui social.
Ponderea de ocupare
 Concluzie

Pot concluziona că atât imaginea, cât şi misiunea cooperaţiei din Republica

Moldova denotă o lipsă de coerenţă cu obiectivele strategice ale mişcării
cooperatiste mondiale, care se exprimă prin lipsa unei ierarhii clare a valorilor,
persistenţa viziunilor cu caracter conservator şi contraproductiv, rezultate tot
mai ameninţătoare privind percepţia cooperativei de către societate.
Alianţa Cooperatistă Internaţională multiplică cercetările în domeniul
impactului cooperativelor asupra economiei - cooperaţia de consum din
Republica Moldova poate beneficia de aceste oportunităţi pentru a inversa
vectorul descendent a sectorului cooperatist din Republica Moldova.
 Bibliografie

 Dambiec D. Cooperatives: alternative economic enterprises.

Global Times. – May, 1996.
 Birchall, Johnston and Hammond, Lou. Resilience of the Co-
operative Business Model in Times of Crisis, International
Labour Organization, 2009, pp 37.
 Raportul Biroului Executiv al Moldcoop privind totalurile
activităţii economicofinanciare ale cooperaţiei de consum pe
anul 2008 la Adunarea a cincea a Consiliului de Administraţie
Moldcoop de legislatura a paisprezecea, Chişinău, 24 martie
2009.
 Cl. Melinte, Oportunităţile aplicării modelului cooperatist de
întreprindere în Republica Moldova în condiţii de criză:
paralele cu tendinţele mondiale, Iaşi, 2009,
 www.ica.coop