UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA MEDICINA SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Statistica descriptivă:
descrierea datelor cantitative
Măsurile tendinței centrale
Măsurile variației
Partea 1

Larisa Spinei,
d.h.ș.m.,profesor universitar

04.03.21
 Ramuri ale statisticii
Un număr
semnificativ statistic
d e nți de fete au avut note
e stu de
% d ote de promovare
6 n
7
avut vare (=0.0013)
au omo
pr

04.03.21
 Statistică descriptivă

Cantitativă Calitativă

indicatorilor Indicatori de
tendinței variație
centrale Raport

Proporție

Rata
 Exemplu 1.
Durata tratamentului în secția A
 n=32
 16,14,12,15,15,17,19,18,15,18,17, 14,
12,14,12,18,15,17,16,19,10,10,16,
15,18,17,18,16,20,19,17,16

04.03.21
 TIPURI DE GRUPĂRI

În funcţie de numărul caracteristicilor

utilizate

Grupările simple
(o singură caracteristică de grupare)

Grupările combinate
(două sau mai multe caracteristici de
grupare)

04.03.21
 TIPURI DE GRUPĂRI
După conţinutul caracteristicii de
grupare

Cronologice
Teritoriale
De persoană

04.03.21
 TIPURI DE GRUPĂRI
După modul de variaţie a
caracteristicii

Pe variante
Pe intervale egale de variaţie
Pe intervale inegale de variaţie

04.03.21
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE

04.03.21
 REGULILE GRUPĂRII

 Nu se stabilesc mecanic ci depind de

natura fenomenului studiat şi scopul
cercetării
 Fiecare grupă de valori sau „clasă”
are la rândul ei o limită inferioară, o
limită superioară şi un centru al
grupei egal cu semisuma celor două
limite
04.03.21
 REGULILE GRUPĂRII

 În cadrul grupării trebuie să

cunoaştem exact valorile extreme –
maximă şi minimă ale caracteristicii
 Trebuie să stabilim intervale de grupă
egale

04.03.21
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE

 Constituie din valori numerice ale

caracteristicii, ordonate crescător sau
descrescător în funcţie de mărimea
acestora
 Ca urmare grupării datelor statistice
rezultă serii statistice de variație

04.03.21
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE

 Şirul statistic reprezintă două serii:

1- valorile variantelor (x)
2- frecvenţele (f)
 Suma frecvenţelor variantelor
corespunde cu numărul de cazuri
cercetate (f = n)

04.03.21
 Exemplu 2.
Durata tratamentului în secția C
x 10 12 14 15 16 17 18 19 20
f 1 1 1 1 1 1 1 1 1

 n=10
 f=1
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE SIMPLU

04.03.21
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE

 Complex - când fiecărei valori îi

corespund mai multe frecvenţe

 Numărul cazurilor cercetate (n)

corespunde cu suma frecvenţelor
variantelor: n =Σf

04.03.21
 Exemplu 3.
Durata tratamentului în secția A
x 10 12 14 15 16 17 18 19 20
f 2 3 3 5 5 5 5 3 1

 n=32
 16,14,12,15,15,17,19,18,15,18,17, 14,
12,14,12,18,15,17,16,19,10,10,16,
15,18,17,18,16,20,19,17,16
04.03.21
ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE

Unii autori definesc în modul următor:

 simplu – n ≤ 30
 complex – n > 30

04.03.21
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE
GRUPARE PE VARIANTE
 Exemplu 4
 Măsurarea scorului Apgar la 50 de
nou-născuţi a oferit următoarele
rezultate: 7;7; 8; 7; 5; 7; 8; 6; 8; 9; 10;
9; 9; 5; 8; 9; 10; 8; 8; 6; 7; 7; 7; 4; 7; 7;
8; 7; 4; 7; 7; 8; 8; 9;9; 9; 10; 6; 6; 8; 8;
9; 10; 7; 7; 4; 5; 7; 9; 8.

04.03.21
 Prin gruparea şirului după variante se obţine o serie
grupată cu 7 variante şi cu frecvenţe corespunzătoare

Scor Apgar (x) Nr. copiii (f)

4 3
5 3
6 4
7 15
8 12
9 9
10 4
Σf=n=50

04.03.21
 ŞIRUL STATISTIC DE VARIAŢIE
GRUPAREA PE INTERVALE
 Se utilizează în cazul şirului de variaţie cu
un număr mare de valori individuale
diferite
 Pentru a uşura analiza statistică, aceste
valori sunt sistematizate într-un număr
redus de grupe
 Fiecare grupă include unităţile
colectivităţii care se încadrează într-un
anumit interval de valori
04.03.21
 ETAPELE PENTRU FORMAREA
ŞIRULUI GRUPAT PE INTERVALE

1. Stabilirea numărului de grupe

2. Calcularea amplitudinii variaţiei
3. Calcularea mărimii intervalului de grupare
4. Repartizarea valorilor individuale în grupele
respective de valori
5. Reprezentarea grafică

04.03.21
 1. NUMĂRUL DE GRUPE

 Se determină în dependenţă de numărul cazurilor cercetate

Tabelul 1. Numărul de grupe (r)

Nr. cazuri 31-45 46-100 101-200 201-500

Nr. grupe 6-7 8-10 11-12 13-17

04.03.21
 2. AMPLITUDINEA VARIAŢIEI

 Amplitudinea variaţiei (A) este

diferenţa dintre valoarea maximă
(Xmax) şi valoarea minimă (Xmin) a
caracteristicii studiate

A=Xmax – Xmin

04.03.21
 3. INTERVALUL DE GRUPARE

 Mărimea intervalului de grupare (h) se determină

în baza raportului dintre amplitudinea variaţiei (A)
şi numărul de grupe stabilite (r):
h= A/r

 Formula lui Sturges, recomandată în literatura de

specialitate pentru colectivităţile cu dimensiuni
relativ mari:
h=A/[1+ 3,322lg(n)]

04.03.21
Exemplul 5

 Lungimea la 100 de nou-născuţi vii (cm): 36; 37;

37; 39; 39; 40; 40;40; 40; 41; 41; 41; 41; 42; 42; 42;
42; 42; 42; 42; 42; 43; 43; 43; 43; 43; 43; 43; 43;
45;45; 45; 45; 45; 45; 45; 45; 45; 45; 46; 46; 46; 46;
46; 46; 46; 46; 46; 46; 46; 47; 47; 47;47; 47; 47; 47;
47; 47; 47; 47; 47; 48; 48; 48; 48; 48; 48; 48; 48; 48;
48; 48; 48; 48; 48;48; 48; 49; 49; 49; 49; 49; 49; 49;
50; 50; 50; 57; 50; 52; 52; 52; 52; 53; 53; 53; 55;
55;56.

04.03.21
 4. r=8, A=21, h=3, n=Σf=100

Grupe de valori, cm (x) Nr. de n/n (f)

36 – 38 3
39 – 41 10
42 – 44 16
45 – 47 33
48 – 50 27
51 – 53 7
54 - 56 3
57 - 59 1

04.03.21
 5. r=8, A=21, h=3, n=Σf=100

Grupe de valori, cm Mijlocul intervalului Nr. de n/n (f)

(x) de grupare
36 – 38 37 3
39 – 41 40 10
42 – 44 43 16
45 – 47 46 33
48 – 50 49 27
51 – 53 52 7
54 - 56 55 3
57 -59 58 1

04.03.21
 5. REPREZENTAREA GRAFICĂ

04.03.21
 VARIANTE PE INTERVALE

 În cazul seriei de variaţie în care

variantele sunt exprimate în intervale
de grupă stabilim mijlocul fiecărei
grupe (semisuma valorilor variantelor
extreme ale fiecărui interval de grupă)
(Tabelul 2)

04.03.21
Exemplul 5.
Tabelul 2. Grupe de valori ale dinţilor afectaţi

Grupe de valori ale Mijlocul intervalului

Frecvenţe
dinţilor afectaţi de grupă
1-3 2 106
4-6 5 252
7-9 8 75
10-12 11 50
13-15 14 25

Total 508

04.03.21
 PARTICULARITĂŢILE SERIEI DE
VARIAŢIE

 Omogenitatea termenilor
 Independenţa termenilor seriei
 Variabilitatea valorilor individuale
 Forma distribuţiei

04.03.21
 PARTICULARITĂŢILE SERIEI DE
VARIAŢIE

 Omogenitatea termenilor: valorile

individuale ale caracteristicii studiate
sunt de aceeaşi natură şi cu valori
apropriate, fiind determinate de
acţiunea factorilor esenţiali comuni

04.03.21
 PARTICULARITĂŢILE SERIEI DE
VARIAŢIE

 Independenţa termenilor seriei:

fiecare valoare este specifică unei
unităţi a colectivităţii supuse
studiului şi nu depinde de valoarea
înregistrată la celelalte unităţi

04.03.21
 PARTICULARITĂŢILE SERIEI DE
VARIAŢIE

 Variabilitatea valorilor individuale:

acţiunea factorilor esenţiali determină
tendinţa centrală, iar acţiunea mai
puternică a unor factori întâmplători
determină abaterea valorilor
individuale de la tendinţa centrală

04.03.21
 PARTICULARITĂŢILE SERIEI DE
VARIAŢIE

 Forma distribuţiei este rezultatul

combinării acţiunii factorilor esenţiali
şi întâmplători; astfel, există serii cu
repartiţie relativ uniformă a
frecvenţelor şi altele cu unul sau mai
multe puncte de concentrare

04.03.21
 INDICATORI TENDINŢEI CENTRALE

 Indicatori (mărimi) medii de calcul:

media aritmetică, armonică,
cronologică, pătratică, geometrică...
 Indicatori medii de poziţie:
mod (dominanta), mediana

04.03.21
 INDICATORII FUNDAMENTALI AI
TENDINŢEI CENTRALE

 Media aritmetică
 Mod/Dominanta
 Mediana

04.03.21
 MĂRIMILE MEDII

 Mărimile medii sunt mărimi tipice ce

definesc un fenomen variabil
 În cercetările = cunoaşterea
comparativă a fenomenelor studiate
faţă de un etalon (mărimea medie)

04.03.21
 MĂRIMILE MEDII

 Mărimea medie are aceleaşi

dimensiuni concrete ca și variabile a
cărei repartiţie de frecvenţe o
caracterizează
 Astfel dacă variabila priveşte
înălţimea în cm a n/n şi mărimea
medie va fi redată în cm

04.03.21
CONDIŢIILE PENTRU O MĂRIME MEDIE
(după Yule şi Kendall)

 Să fie definită în mod precis

 Să fie expresia, sinteza tuturor
observaţiilor înregistrate
 Să posede proprietăţi simple, clare
 Să fie simplu şi rapid de calculat
 Să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de
selecţie

04.03.21
 MEDIA

 Media este expresia care sintetizează

într-o singură valoarea reprezentativă
tot ceea ce este esenţial, tipic,
comun, obiectiv în apariţia,
manifestarea şi dezvoltarea unui
fenomen

04.03.21
Exemplul 6.

 Durata medie de utilizare a patului pe an

 Durata medie de spitalizare a bolnavului
 Nota medie la examen a unei grupe de
studienţi
 Numărul mediu de vizite la medicul de
familie de 1 locuitor care locuieşte în
teritoriul deservit per an calendaristic

04.03.21
CÂND ESTE O MEDIE REPREZENTATIVĂ?

 Când calculul mediei se bazează pe

folosirea unui număr mare de cazuri
individuale
 Nu putem spune că durata medie de
spitalizare în RM a fost în anul 2019 9,1
zile luând în calcul doar trei spitale

04.03.21
CÂND ESTE O MEDIE REPREZENTATIVĂ?

 Când valorile din care se calculează

media sunt omogene

 Media nu este reprezentativă şi în

consecinţă nu este credibilă, dacă
durata de tratament a variat de la 7 zile
la 77 zile

04.03.21
CÂND ESTE O MEDIE REPREZENTATIVĂ?

 Când se alege forma de medie care

corespunde cel mai bine variaţiei
caracteristicii şi volumului de date de
care dispunem

04.03.21
VALORILE MEDII POT FI EXPRIMATE PRIN:

 - cifre absolute. Valorile tensiunii arteriale

sistolice sau diastolice la un grup de
populaţie, mmHg

 - indicatori. Media anuală ale

incidenţei/prevalenţeii sau mortalităţii
generale pentru a.2015-2019. Se exprimă
prin valori relative (la 10.000 și 1.000 de
locuitori)
04.03.21
 TIPURI DE MĂRIMI MEDII

 Media aritmetică
 Media armonică
 Media cronologică
 Media pătratică
 Media geometrică

04.03.21
 MEDIA ARITMETICĂ SIMPLĂ

 Se utilizează pentru a stabili valoarea

medie în seriile statistice în care fiecărei
valori a variantei îi corespunde o
frecvenţă egală cu 1 (f=1)
 Se obţine din suma valorilor individuale
dintr-o colectivitate omogenă, divizată la
numărul total al cazurilor studiate
 Formula de calcul: Xas = x:n

04.03.21
Exemplu 7.

 Greutatea la naştere la un număr de 6 copii de

sex masculin este (gr): 3000; 2600; 2800;
3100; 3200; 2700.
 Aplicând formula de calcul vom obţine media
greutăţii la naştere pentru lotul de 6 copii de
2900 gr:
 Xas = (3000 + 2600 + 2800 + 3100 + 3200 +
2700):6= 2900

04.03.21
Exemplu 8.
 Durata de tratament la 8 bolnavi cu aceeaşi maladie a
fost (zile): 10; 12; 15; 18; 20; 22; 24; 27.
 Aplicând formula de calcul vom obţine media duratei
de tratament pentru lotul de 8 bolnavi de 18,5 zile:
 Xas = (10 + 12 + 15 + 18 + 20 + 22 + 24 + 27):8 = 18,5

04.03.21
Concluzii
 Nici un copil nou-născut nu are
greutatea de 2900 gr
 Nici un bolnav nu are durata de
tratament de 18,5 zile
 Valorile individuale sunt situate şi sub şi
peste medie
 Doar pe întreg lotul studiat se obţine
valoarea medie

04.03.21
 MEDIA ARITMETICĂ PONDERATĂ

 Media aritmetică ponderată se

utilizează în calcularea valorii medii în
cazul în care valorile individuale au
frecvenţe diferite (f≥1)

04.03.21
 MEDIA ARITMETICĂ PONDERATĂ

 Media aritmetică ponderată este

valoarea medie care se obţine din
suma produsului valorilor dintr-o
colectivitate omogenă cu frecvenţele
corespunzătoare, divizată la numărul
total al cazurilor studiate
 Formula de calcul: Xap = xf:f (n)

04.03.21
Exemplu 9

 Într-un spital, medicii prezintă

următoarea distribuţie în funcție de
vârsta : 40 persoane de 37 ani; 40
persoane de 38 ani; 10 persoane de 41
ani şi 10 persoane de 44 ani.
 
Xap =[(40 x 37) + (40 x 38) + (10 x 41) + (10 x 44 )] :
(40 +40+10+10)=3850:100
= 38,5 ani

04.03.21
 PROPRIETĂŢI MEDIEI ARITMETICE

 Definiţia mediei aritmetice este

valabilă numai dacă valorile
individuale înregistrate sunt numerice
 Mărimea mediei aritmetice calculate
este unică
 O serie nu posedă mai multe medii
aritmetice

04.03.21
 PROPRIETĂŢI MEDIEI ARITMETICE

 Mărimea mediei aritmetice poate sau

nu să coincidă cu vreo valoare
individuală înregistrată
 Media are întotdeauna valoarea
cuprinsă între valoarea minimă din
serie (Xmin) şi valoarea maximă
(Xmax)

04.03.21
 PROPRIETĂŢI MEDIEI ARITMETICE

 Suma abaterilor valorilor individuale de

la media lor este întotdeauna egală cu
zero
 Dacă valorile individuale ale unei
variabile sunt modificate de k ori, media
se modifică de k ori
 Media aritmetică este legată de toate
valorile numerice înregistrate
04.03.21
 MEDIA ARMONICĂ

 Este o medie cu aplicaţie specială, care se

calculează din valorile inverse ale
caracteristicii, ca medie simplă sau
ponderată.
 Media armonică simplă (pentru serii
simple): n
X arm 
1
X

04.03.21
Exemplu 11

 Sunt valorile: 1, 5, 10. Care este

valoarea medie?

3 3
X   2,3
1 1 1 13
 
1 5 10 10

04.03.21
Exemplu 12

 Trei intreprinderi produc acelaşi

venit. Ratele lor de randament
sunt următoarele: 5%, 10% şi
15%. Care este plasare a
capitalului pentru toate trei?
3 3
X   8,18%
1 1 1 11
 
5 10 15 30
04.03.21
 MEDIA ARMONICĂ PONDERATĂ

X
 n
1
X n
i
  - suma
 Xi - valorile individuale
 1 - inversul valorilor individuale
xi
 n – numărul de valori.
În realitate, media armonică se utilizează rar, în
special la stabilirea preţurilor medii

04.03.21
 MEDIA ARMONICĂ PONDERATĂ

 Exemplu 13: mortalitatea generală din 3

localităţi rurale este de 8,0, 9,0 şi 10 la
1000 locuitori, iar numărul de locuitori
4000, 4500 şi 7000 şi nu cunoaştem
cifrele absolute de decedaţi
 Media aritmetică simplă este de 9 la 1000
 Media armonică ponderată va fi 9,12 la
1000

04.03.21
Rezolvare

4000  4500  7000 15500

X   9,12
1 1 1
 4000   4500   7000 500  500  700
8 9 10

04.03.21
 MEDIA CRONOLOGICĂ

 Media cronologică se calculează în

cazul unei serii de valori, care
prezintă variaţii în timp (lunare,
anuale)

04.03.21
 FORMULA DE CALCUL

X1 Xn
 X 2  X 3  X 4 ...
X 2 2
N 1
 X(1,2,3,4,n) – mărimea valorilor la începutul
primei perioade şi sfârşitul celor patru perioade
 N – numărul de perioade la care ne referim

04.03.21
Exemplu 15

 Numărul de pacienți cu carie dentară

care au fost la evidență la medic-
stomatolog la început de anul Z a fost
de 120, iar la sfârşitul celor patru
trimestre – 130, 144, 152, 100
 Conform mediei aritmetice simple, ar fi
fost 129 de pacienți
 Media cronologică este de 134

04.03.21
Rezolvare

120 100
 130  144  152 
2 2 536
X    134
5 1 4

04.03.21
 MEDIA PĂTRATICĂ

 Se foloseşte când fenonenul supus

cercetării înregistrează modificări
aproximativ în progresie geometrică

04.03.21
 MEDIA PĂTRATICĂ SIMPLĂ

 Formula

X
x 2

04.03.21
MEDIA PĂTRATICĂ PONDERATĂ

 Formula

X x f 2

 f (n )

04.03.21
 MOD

 Este mărimea medie care corespunde

valorii cu cea mai mare frecvenţa
 Valoarea cu frecvenţă maximă
 Rapiditatea cu care se stabileşte mod este
singurul avantaj
 Nu prezintă un etalon precis al valorii medii
decât în cazul distribuţiilor normale
(simetrice) de frecvenţe

04.03.21
 MOD

 În cazul seriilor de variaţie grupate Mod se

calculează după formula:
1
M o  X Mo h
1   2
Unde:
XMo – limita inferioară a intervalului modal
h – mărimea intervalului modal (cu frecvenţa cea mai mare)
1 – diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a intervalului
precedent
2 – diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a intervalului
următor

04.03.21
Exemplu 15

Tabelul 4. Distribiţia persoanelor în

funcţie de salariu(abs.)
Salariu Persoane
400-600 5
601-800 10
801-1000 15
1001-1200 30
1201-1400 20

04.03.21
Rezolvare
 Intervalul modal:1.001 – 1.200=199

(30  15) 15
M o  1.001  199  1.001  199  1.120
(30  15)  (30  20) 25

04.03.21
 OBSERVAŢII

 Pe graficul repartiţiei statistice

valoarea modală corespunde
punctului în care graficul îşi atinge
maximul
 Are avantajul principal faţă de medie
că se determină rapid si are o
semnificaţie simplă

04.03.21
 MEDIANA

 În serii statistice simple, este

valoarea acelei variante care împarte
în două jumătăţi egale numărul
variantelor, aşezate în ordine
crescândă sau descrescândă

04.03.21
 MEDIANA

 În cazul unui număr impar de

variante, mediana va corespunde
exact valorii de la mijlocul seriei
 Exemplu 15. Înălţimea la naştere la un
număr de 5 copii a fost: 47, 48, 49,
51,52 cm. Mediana, coresponzând
valorii de la mijlocul seriei va fi 49 cm

04.03.21
 MEDIANA

 În seriile cu număr par de variante

mediana va corespunde mediei
aritmetice simple a celor două valori
de la mijlocul seriei
 Exemplu 16. În cazul unei serii de 6
valori, cum ar fi: 47, 48, 49, 51, 52, 53
cm, mediana va fi 50cm=(49 + 51):2

04.03.21
 BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ

 Gorunescu M., Gorunescu F., Prodan A.Matematici superioare,

Biostatistică şi Informatică. Bucureşti: Agora, 2008.
 Măruşteri M. Biostatistică. Note de curs pentru studenţii şcolii
doctorale. 2005.http
://www.umftgm.ro/statdoct/biostatistica_curs.pdf.
 Mureşan P.Manual de metode matematice în analiza stării de
sănătate, Ed. Medicală, Bucureşti, 1989.
 Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chișinău,2009.
 Tudor C.Teoria Probabilitatilor. Bucuresti: Editura Universitatii,
2004.

March 4, 2021