Convenția privind drepturile

persoanelor cu dizabilități
Student: Stan Carmen-Gabriela
 „Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea
Europeană se bazează pe valorile individuale şi universale ale
demnității umane, ale libertății şi ale solidarității; are la bază
principiul democrației şi principiul statului de drept. Pune persoana
în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii şi creând un
spațiu al libertății , securității şi justiției. Uniunea contribuie la
apărarea şi dezvoltarea acestor valori comune în respectul
diversității culturilor şi al tradiției popoarelor Europei, ca şi al
identității naționale a statelor membre şi al organizării puterilor
publice ale acestora la nivel național, regional şi local“. Carta
drepurilor fundamentale a Uniunii Europene, Nisa , 7 decembrie
2002

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

reprezintă cel mai înalt standard în protecția drepturilor
persoanelor cu dizabilități
A fost adoptată la 13 decembrie 2006 și a fost deschisă spre
semnare la sediul ONU din New York la 30 martie 2007
România a ratificat Convenția la 11 noiembrie 2010, aceasta
devenind obligatorie pentru statul român.
 Accesul la
 justiție (art.13)
Recunoaștere Libertatea și
egală în fața legii siguranța
(art.12) persoanei (art.14)

CONVENȚIA
PRIVIND
DREPTURILE Protecția
Accesibilitate (art.9) împotriva
PERSOANELOR
CU DIZABILITĂȚI torturii (art.15)

Viață
Egalitate și independentă Sănătate
și (art.
nediscriminare integrare în
(art.5) comunitate
(art.19)
 Toate persoanele au capacitatea de a lua decizii
cu privire la propria viață
Abolirea legilor care
”În contextul serviciilor de sănătate, permit tratamentul
involuntar și spitalizarea
alegerile făcute de persoanele cu involuntară pe motivul
dizabilități sunt deseori ignorate pe sănătății mintale, și
instituționalizarea pe
baza presupunerilor despre ”interesul motivul dizabilității și
lor superior”, iar abuzuri grave și împotriva voinței persoanei
în centre rezidențiale;
discriminarea persoanelor cu dizabilități
pot fi mascate de ”bunele intenții” ale Înlocuirea tutelei cu
personalului.” Juan E. Mendez (2013) sprijin în luarea deciziilor,
liber ales și flexibil în
Raportul special pentru tortură funcție de nevoile și
preferințele persoanei,
respectându-i autonomia și
Alegerile și voința persoanelor trebuie să demnitatea (dreptul de a
fie recunoscute de către lege pentru face greșeli/demnitatea de
a-și asuma riscuri).
toți cetățenii, fără discriminare pe
criterii de dizabilitate. Crearea de servicii în
comunitate, cu un accent
pe alternative la modelul
În situațiile de criză sau dificultate, medical (ex. sprijin între
persoanele trebuie să poată beneficia de egali, acțiuni de
sprijin în exprimarea voinței lor, fără conștientizare, instruirea
personalului din sănătate și
teama unor consecințe negative. poliție).
 Tortura

1. act prin care se provoacă unei persoane o durere sau

suferințe puternice, de natură fizică sau psihică;
2. este intenționat;
3. are un anumit scop (ex. de a pedepsi, intimida sau
constrânge; orice alt motiv bazat pe discriminare);
4. acțiunea sau acordul tacit al unei persoane în func ție oficial ă
(Convenția ONU împotriva Torturii)
CDPD obligă guvernele să găsească modalităţi de a proteja în mod
efectiv persoanele cu dizabilități de acte de exploatare, abuz, tratament
degradant, violenţă sau tortură, de exemplu prin interzicerea oric ărui
experiment medical sau ştiinţific care nu are consimţământul liber şi
informat al acestora, în special atunci când este vorba de interven ţii
medicale forţate pentru tratarea unei deficiențe, precum şi de
întreruperea de sarcină sau sterilizarea forţată. Convenţia adreseaz ă un
apel guvernelor în sensul încetării abuzului determinat de neglijare,
abandon, izolare, ascunderea de societate sau utilizarea medicamentelor
pentru controlarea comportamentului.
 Accesul la justiție (art.13)

Sterotipurile negative despre persoanele cu dizabilități și lipsa

accesului în instituții conduc la limitarea sau chiar la excluderea
acestora de la exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale și
restricționează accesul lor la servicii.
Accesul efectiv la justiţie poate reprezenta o dificultate
pentru multe persoane, însă în special pentru persoanele cu
dizabilități. Acestea s-ar putea confrunta cu probleme în accesul fi zic
la anumite locuri, probleme de comunicare sau probleme referitoare la
atitudinile celor din jur – deoarece uneori nu se consider ă c ă
persoanele cu dizabilități ar putea fi martori credibili sau c ă opiniile
acestora ar trebui luate în considerare. CDPD solicită guvernelor să se
asigure că persoanele cu dizabilități au acces efectiv la sistemul de
justiţie prin eliminarea oricăror bariere care le-ar putea împiedica s ă ia
parte la procedurile judiciare în calitate de reclaman ţi, pârâ ţi, martori
sau membri ai juriului.
 Bibliografie

https://www.academia.edu/3813418/pliant_conventia_onu_dizabil
itati
https://cdpd.md/cdpd-anunta-lansarea-proiectului-sprijinirea-persoanelor-
cu-dizabilitati-in-accesul-la-justitie/
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1741-
disability_key%20rights_factsheet_RO.pdf