Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TERENURILOR
A efectuat: Stratan Iulian
A verificat: Sîli Irina
CUPRINS
• Pământul ca parte componentă și indispensabilă a mediului înconjurător poate fi privit sub mai
multe aspecte. În sensul larg al cuvântului, pământul este un element al materiei cosmice, o
planetă separată a sistemului solar, globul pământesc, care nu este și nu poate fi declarat
proprietatea cuiva.
• Ca obiect al mediului natural, pământul are funcția ecologică; ca loc și condiție de viață a omului
are funcția socială; ca teritoriu al statului, limită spațială a unui stat, are funcție politică; ca obiect
de gospodărie are funcție economică.
FUNCȚIILE PĂMÂNTULUI
• Întru realizarea sarcinilor puse în fața legislației funciare, toate terenurile care formează teritoriul
RM sunt divizate, după destinație, în mai multe categorii care formează în cumul fondul funciar
al țării.
• Fondul funciar al RM este constituit din totalitatea terenurilor aflate în limitele hotarelor țării și
sunt clasificate în funcție de destinație, regim juridic, amplasament, etc.
• Reglementarea juridică a fondului funciar o găsim în Codul funciar, unde în art.2 alin.(2), expune
categoriile de terenuri.
CATEGORII DE TERENURI
• Cu destinație agricolă;
• Din intravilanul localităților;
• Destinate industriei, transporturilor, telecomunicațiilor;
• Cu unele destinații speciale;
• Destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative. Există terenuri de valoare istorico-culturală,
terenuri ale zonelor suburbane și ale zonelor verzi;
• Ale fondului silvic;
• Ale fondului apelor;
• Ale fondului de rezervă.
CARACTERISTICILE TERENULUI
Generală Ramurală
• Realizată de către organele de • Se realizează prin intermediul
competență generală și specială și se ministerelor și departamentelor, fiind
extinde asupra tuturor terenurilor, bazată pe principiul subordonării
indiferent de tipul de proprietate și întreprinderilor acelor organizații care
forma de gospodărie. au în posesie terenuri.
ORGANELE ADMINISTRĂRII TERENURILOR
2) Evidența funciară economică - ținerea 2) Retragerea loturilor de teren, folosite 2) Aplicarea măsurilor de stimulare
Cadastrului funciar. cu încălcarea legislației; economică;
• Controlul de stat asupra folosirii și protecției terenurilor reprezintă o activitate a organelor competente
în vederea asigurării respectării legislației funciare de către toți deținătorii de teren și servește drept
garanție de realizare a normelor juridice funciare și a legalității raporturilor juridice junciare.
• Controlul de stat în acest domeniu este exercitat de către Guvern, autoritățile administrației publice
locale, precum și de către Inspectoratul Ecologic de Stat, alte ministere și departamente.
• Direcțiile acestei funcții sunt:
1) Organizarea inspectărilor, expertielor și altor acțiuni în scopul depistării contravențiilor funciare;
2) Întreprinderes măsurilor de prevenire și reprimare a încălcîrilor legislației funciare.
DREPTUL DE BENEFICIERE ASUPRA
TERENURILOR
Drepturile Obligațiile
beneficiarilor beneficiarilor
Să folosească terenurile potrivit condițiilor de Să folosească terenurile conform destinației lor;
atribuire;
Să respecte condițiile de exploatare aterenurilor,
Să fie proprietarii producției obținute; structura asolamentelor, să nu admită folosirea
abuzivă a îngrășămintelor chimice și a
Să folosească în modul stabilit de lege
preparatelor de fitosanitărie;
zăcămintele, pădurile, apele și alte bogății ale
pământului; Să achite la timp impozitul funciar;
Apariția Stingerea
Decizia autorității publice centrale sau Renunțarea benevolă a deținătorului la teren;
locale de atribuire în folosință – pentru Înstrăinarea terenului de către proprietar;
terenurile proprietate publică ale
statului sau autorității publice locale; Retragerea terenului pentru nevoile statului;
• Conform art.97 din Codul funciar, pagubele pricinuite deținătorilor de teren trebuie reparate
integral, inclusiv și venitul ratat. Constatăm că pagubele pot fi cauzate pe mai multe căi: retragerea
sau ocuparea temporară a terenurilor,; limitarea drepturilor deținătorilor; înrăutățirea calității
terenurilor, etc.
• Recuperarea pagubelor o fac întreprinderile, instituțiile și organizațiile cărora li s-au repartizat
terenuri retrase, precum și persoanele fizice și juridice a căror activitate duce la limitarea drepturilor
deținătorilor, la înrăutățirea calității terenurilor ori la folosirea lor în alte scopuri, la scăderea
producției agricole și la înrăutățirea calității ei. Pagubele sunt restituite prin reabilitarea terenurilor
afectate și aducerea lor în stare pentru a fi folosite conform destinației sau în formă bănească.
RĂSPUNDEREA SPECIALĂ
• Deși este o chestiune discutabilă, mă voi referi pe scurt și la o „răspundere specială” în domeniu.
• Î art.2 din Codul funciar este stabilită obligația deținătorilor de terenuri de a asigura cultivarea acestora
și protecția calității solului.
• Articolele 24 și 25 din Codul funciar prevăd că, în cazurile în care proprietarul, posesorul său
beneficiarul terenului, fără motive întemeiate, nu-l cultivă sau nu ia măsuri pentru protecția și
ameliorarea solului, orgaul autorității publice locale va dispune aplicarea sancțiunilor contravenționale
și îl va soma în scris să-și respecte obligațiile. Dacă deținătorii de teren nu-și onorează obligațiile în
termenul stabilit, ei își pierd dreptul de proprietate, posesiune sau de folosință a terenului prin decizia
instanței judecătorești la cererea autorităților publice locale sau a proprietarului.
PRACTICĂ JUDICIARĂ
• Prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 002148 din 22.03.2019 întocmit de către agentul constatator din cadrul Inspecției
pentru Protecția Mediului Chișinău, s-a stabilit că, cet. *****, a admis abaterea neautorizată de la proiectele de organizare a teritoriului
sau de folosință a terenului, ocuparea nelegitimă a terenurilor, îngădirea lor, și anume prin faptul că, a ocupat ilegal un lot de pămînt din
str. Lămîiței, mun. Chișinău cu suprafața de circa 0,1145 ha, teren proprietate municipală, care este îngrădit abuziv cu un gard fin piatră,
edificat neautorizat, ignorînd prevederile art. 20, 21 Cod funciar, acțiunile sale fiind calificate în baza art. 116 alin. (2) Cod
contravențional cu aplicarea unei amenzi în mărime de 12 unități convenționale. La data de 05 aprilie 2019, ***** a contestat procesul-
verbal cu privire la contravenție nr. 002148 din 22.03.2019 și decizia de sancționare, invocînd că, este proprietarul bunului imobil situat
pe adresa: mun. Chișinău. str. Mărțișor 8 (nr. cadastrale:0100215561 și 0100215312) care se află în imediata apropiere a terenului cu nr.
cadastral 0100215747 (teren al municipiului Chișinău, a cărui parte se enunță că a fost ocupat prin îngrădire). Susține că, nu a îngrădit
terenul (parte a terenului cu nr cadastral 0100215747) în scopul de ocupare, iar presupusa îngrădire enunțată de agentul constatator, de
facto constituie un peretele de sprijin împortiva alunecărilor de teren, a cărui continuitate este pe terenul cu nr cadastral 0100215747
situat pe adresa: municipiul Chișinău. str. Lămâiței, amplasat în scopul protejării casei de locuit individuale ce îi aparține cu drept de
proprietate, în scopul asigurării securității locuitorilor din acea zonă, și cel al protejării/conservării naturei. Intru susținerea legalității
amplasării peretele de sprijin împortiva alunecărilor de teren s-au prezentat un șir de acte. Consideră că, s-a respectat cadrul legal
Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010 pentru ampasarea peretelui de spijin, fapt ce denotă
că acțiunile de amplasare a peretelui de sprijin, nu întrunește elementele contravenției și anume: nu întrunește caracterul ilicit, deoarece
peretele de sprijin împotriva alunecării a fost amplasat cu acordul proprietarului terenului și cu respectarea cadrului legal de amplasare
a acestuia, nu întrunește gradul de pericol, și nici un caracter prejudiciabil.
PRACTICĂ JUDICIARĂ
• Pământul este elementul principal al biosferei, se află într-o strânsă și permanentă legătură cu alte părți
componente ale mediului: ape, păduri, regnul animal, subsol. Fără a folosi pământl, practic este imposibil de
a exploata alte resurse naturale. Această legătură reciprocă dă naștere necesității de a folosi toate resursele
naturale în complex, de aceea, atitudinea față de pământ, lipsită de spirit gospodăresc, poate cauza daune
mediului în general și poate duce nu numai la deteriorarea solului, la erodarea sau salinizarea lui, ci și la
deteriorarea condițiilor de exploatare a altor resurse naturale. Prin urmare, normele legislației privind
folosirea rațională și complexă a terenurilor fac să crească eficacitatea altor norme – acvatice, silvice. Pe de
altă parte, normele juridice funciare sunt elaborate în conformitate cu cerințele ecologice existente, are loc
ecologizarea lor, fapt ce se manifestă începând chiar de la planificarea și pronosticarea folosirii terenurilor,
organizarea teritoriului, atribuirea și retragerea terenurilor în procesul efectuării controlului de stat privind
folosirea și protecția terenurilor, etc.
BIBLIOGRAFIE