MODIFICAREA POLUANŢILOR

ÎN ATMOSFERĂ

MODIFICĂRI MODIFICĂRI
FIZICE determinate de: CHIMICE

Factori topografici: Generarea unor

Factorii meteorologici: Autopurificare
poluanţi mai agresivi

Mişcarea aerului Forme de relief

Precipitaţii Construcţii

Temperatura aerului Vegetaţie

Natura materialului care

Turbulenţa aerului
acoperă suprafaţa solului

Nori

Umiditatea atmosferei

Fenomene
macrometeorologice

1
 MIŞCAREA AERULUI

Miscarea aerului deplasează şi răspândeşte (dispersează)

poluantul

Calmul atmosferic defavorizează dispersia şi autopurificarea!

Rezultă acumularea poluanţilor în zona de emisie sau limitrofă

2
Precipitaţiile (ploaie, ninsoare, etc.)

 spală atmosfera

 antrenează impurităţile solide PURIFICĂ

ATMOSFERA
 absorb poluanţii gazoşi

3
 Variaţia temperaturii aerului

 determina deplasarea maselor de aer

 Pe orizontală (vânturi)

 Pe verticală (fenomenul de convecţie)

Aerul nu se deplaseaza doar in plan orizontal. Aerul se

deplaseaza si in plan vertical.

Se stie ca intr-o camera, la nivelul podelei temperatura

este mai scazuta decat la nivelul tavanului. De ce?
Pentru ca aerul cald este mai usor, ceea ce il face sa
urce. 

4
 Turbulenţa aerului

– Este fenomenul de amestecare a maselor de aer cu caracteristici

diferite, şi conduce la formarea unor turbioane care se întrepătrund

– Caracteristicile turbulenţei:
• Se manifestă minim în zonele plate şi omogene (suprafaţa mării sau
platourile montane)
• Se manifestă până la altitudinea de 300-3000m
• Sunt maxime la suprafata solului.
– Efectele turbulenţei:
• Creşte viteza de dispersie a poluanţilor

5
 Norii
• crează un spaţiu închis în care diluţia poluanţilor nu se poate
produce gradul de poluare local creşte!

• deplasarea norilor, în zonele cu înnorarea parţială, poate antrena

poluanţii autopurificarea este favorizată!

6
Umiditatea atmosferei
» Împiedică fenomenul de autopurificare a
aerului deoarece împiedică difuzia
poluanţilor

» Poate transforma poluanţii în specii mai

agresive

» O umiditate crescută favorizează formarea

ceţii care determină concentrarea
poluanţilor

» Prezenţa particulelor de ceaţă favorizează

condensarea vaporilor toxici

7
 Fenomene macrometeorologice

• Mase anticiclonice la presiune ridicată

• Absenţa mişcării aerului
• Condiţii favorabile pentru inversiunea termică
• Ceaţa

• Coincid cu perioadele de poluare atmosferică majoră

8
Influenţa formelor de relief asupra deplasarii
poluanţilor
• Formele de relief influenţează deplasarea
norului poluant prin:
• Înălţime
• Formă
• Dispunere
• Grad de acoperire cu vegetaţie
• Modul de combinare (alternanţă munţi-şes; sol-
apă), care determină o variaţie a temperaturii
zonale si o variaţie de umiditate
• Prezenţa cursurilor de apă (forma meandrelor)

9
• Prezenţa unui obstacol (munte sau deal) în calea
coloanei de impurificare determină devierea coloanei în
direcţie paralelă cu planul de contact

zonă protejată

-Dacă înălţimea obstacolului este mică, coloana de

impurificare poate depăşi obstacolul

-Dacă obstacolul nu obtureză complet fluxul de poluant, se

generează turbulenţe care favorizează acumularea
poluantului în spatele obstacolului

10
• Forma obstacolului influenţează modificarea direcţiei
fluxului poluant
• Formă piramidală sau trapezoidală, cu pantă lină generează
turbulenţe
acumularea poluanţilor în spatele obstacolului

Acumulare de poluant

11
• Dispunerea paralelă a obstacolelor rectilinii sau cu formă
neregulată generează un curent de-a lungul canalului
format, care deplasează poluantul:

• Impurificarea uzinelor Trail din Canada se deplasează de-a lungul văii râului
Columbia, cu versanţi de 300 m pe o distanţa de aprox. 60 km, pe teritoriul
SUA, unde valea se lărgeşte brusc şi provoacă distrugerea culturilor

12
• Depresiunile sunt zone
puternic afectate de poluare
( nu permit “scurgerea poluanţlor
” din interior)

– Favorizează fenomenul de
inversiune termică şi de
acumulare a poluanţilor.

13
 Alternanţa diverselor forme de relief
• Generează :
– variaţii de temperatură la sol curenţi de aer, care
deplasează poluantul
T mică

T mare

– Variaţii de umiditate T mare T mică

Umiditate mare

14
• Suprafeţele de apă reţin impurităţile:

– Mecanic (prin umidificarea particulelor şi

sedimentarea lor)

– Chimic (prin dizolvarea şi reacţia cu diverşi poluanţi)

15
 Influenţa vegetaţiei asupra deplasării norului
poluant
• Vegetaţia joacă rol de obstacol.

20 H

• Căderea frunzelor creşte posibilitatea de deplasare a poluantului.

• Plantele mici (iarba) retin poluanţii prin:
– modificarea forţelor dinamice a aerului în raport cu solul
– crearea de vârtejuri între plante
– aderarea poluantului pe frunze

16
 Controlul poluării
• Reprezintă etapa principală în prevenirea şi combaterea
poluării
• MOMENTELE CONTROLULUI POLUĂRII
• 1-Începerea controlului poluării:

Alegerea amplasării
unui Alegerea tehnologiei
obiectiv industrial de fabricaţie

Înzestrarea cu echipament de

-control -epurare -evacuare

a poluanţilor
18
 Alegerea amplasării unui obiectiv industrial
se bazează pe:

Antecalculul de evaluare I.Reproducerea situaţiilor

al concentraţiei de noxe Verificare prezumtive la scară redusă
(în laborator)
(1/10-1/100)
Evaluarea existenţei Alţi parametri
tipului şi cantităţii necesari
de poluant
Tunele Machete
aerodinamice
Bilanţ Debitele de poluanţi
de mediu evacuate la gura
coşului
Bilanţ
II.Tuburi de dimensiuni
tehnologic Parametrii mari care simulează
meteorologici coşurile

19
 REALIZAREA BILANTURILOR TEHNOLOGICE SI DE
MEDIU
• Bilanţul tehnologic de mediu este o reunire a bilanţului de materiale şi a
celui energentic al unui proces de producţie.
• Cu ajutorul lor se analizează atât procesele de transformare a materiilor
prime şi materialelor utilizate în proces cât şi transformarea energiei
aferente, în scopul identificării şi monitorizării tipurilor şi cantităţii de
emisii poluante şi de produse secundare.
• Bilanţurile energetice şi de materiale sunt o aplicaţie a legii conservării
materiei (masă şi energie) şi poate fi scrisă sub forma generală:
n m

I
i 1
n   Em
j 1

• Bilanţurile de mediu pot fi utilizate în scopul realizării macroanalizei,

respectiv microanalizei procesului supus studiului.
• Prin macroanaliză se determină efectele ecologice globale produse in
sistemul analizat.
• Prin microanaliză se cercetează comportarea în exploatare a fiecărei
instalaţii din punct de vedere al emisiilor poluante.
20
• Materialele şi energia pierdute definitiv devin
obiectul studiului de impact asupra mediului.

• Datele tehnice prezentate în tabelul de bilanţ nu

pot furniza informaţii suficiente referitoare la
impactul emisiilor specifice asupra mediului.

• aceste date trebuie convertite în date de mediu,

prin intermediul unor indicatori specifici numiţi
factori de echivalenţă.
21
• 2-Continuarea controlului poluării
• În toate etapele de funcţionare a sursei

Bilanţ real Evaluarea riscului

de mediu

Identificare şi Necesitatea aplicării

măsurarea măsurilor de combatere
substanţelor ieşite a poluării
din procesul
de producţie
Evaluarea
gradului de epurare
verificarea necesar
eficienţei
mijloacelor
de epurare
22
 PROCEDEEE FUNDAMENTALE UTILIZATE PENTRU
EVITAREA EMISIILOR POLUANTE ÎN ATMOSFERĂ

 Diminuarea emisiilor nocive la sursă, prin utilizarea unor

tehnologii raţionale;
 Înlocuirea materiilor prime
 înlocuirea procedeelor tehnice
 perfecţionarea sau schimbarea tehnologiilor actuale;

 Diluarea emanaţiilor prin coşuri de evacuare foarte

înalte;
 Împrăştierea surselor de emanaţie.

23
 Locul de control al poluării

La sursă:
În teritoriul unde ajung
în trepte sau
şi acţionează poluanţii
puncte de emisie

ROLUL controlului poluării:

Eficientizarea
Minimizarea poluării metodelor de
protecţie Costului social
Aprecierea costului
de protecţie a mediului
prin prisma:
Dezvoltării durabile
24
Mecanismul de dispersie a poluanţilor şi factorii care-l
influenţează
• Se cercetează din 3 puncte de vedere:

1- pentru a determina 3- pentru a calcula înălţimea

concentraţiile de poluant optimă a coşului de evacuare în
emise de o sursă existentă în cazul proiectării unei noi
vederea introducerii unor intreprinderi
sisteme de reducere a poluării
(de ex. filtre)

2- pentru a determina
locul unde concentraţia
poluantului este maxima

25
 CE ESTE BILANTUL DE
MEDIU 
• Conform definitiei prevazute in legislatia in
vigoare, bilantul de mediu reprezinta o lucrare
care contine informatii asupra cauzelor si
consecintelor efectelor negative cumulate,
anterioare, prezente si anticipate ale activitatii,
in vederea cuantificarii impactului de mediu de
pe un amplasament.
 LEGISLATIA PRIN CARE SE
SOLICITA BILANTUL DE
•
MEDIU
Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind
protectia mediului, cu modificarile si
completarile ulterioare;
• Ordinul nr. 1798/2007 pentru aprobarea
Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu
modificarile si completarile ulterioare;
• Ordinul nr. 184/1997 pentru aprobarea
Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu,
cu modificarile si completarile ulterioare.
 CAND SE SOLICITA BILANTUL DE
MEDIU
• Bilantul de mediu se solicita, in principal in
urmatoarele situatii:
• pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile
existente, care nu sunt conforme cu normele si
reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse
bilantului de mediu, la decizia autoritatii
competente pentru protectia mediului;
• in situatia in care se decide revizuirea actelor de
reglementare, autoritatea competenta poate
solicita refacerea bilantului de mediu.
 TIPURI DE BILANTURI DE MEDIU
• In situatia in care autoritatea de mediu competenta (Agenția pentru
Protecția Mediului) considera putin probabila existenta unui impact de
mediu al amplasamentului, va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel
0.
• Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta o fisa de verificare ce contine
elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu
competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant
de mediu nivel I sau nivel II, inainte de autorizarea de mediu sau de
privatizarea societatii comerciale.
• Daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de
mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite
continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I.
• Bilantul de mediu nivel I reprezinta un studiu de mediu
constand din culegerea de date si documentare (fara prelevare
de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu),
care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de
mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea
impactului de mediu potential sau efectiv de pe un
amplasament.

• Daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant

de mediu nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a
cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari
de autorizare se considera ca un amplasament are un impact
potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa
solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II.
• Bilantul de mediu nivel II reprezinta o
investigatie asupra unui amplasament, pentru a
cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari
de probe si analize fizice, chimice sau
biologice ale factorilor de mediu.
• Cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0, I
si II) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate
consecutiv sau concomitent.
 CINE ARE DREPTUL REALIZARII
BILANTULUI DE MEDIU

• Cele trei tipuri de bilanturi de mediu se

realizeaza de catre persoane fizice si juridice
care au acest drept, potrivit legii, fiind
inregistrate in Registrul national al
elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului, detinut de Ministerul Mediului.