1.

Ştiinţa în secolul ai XX-lea

•
în secolul al XX-lea creşte numărul oamenilor de ştiinţă. Dacă, la
începutul secolului, numărul lor în Europa abia depăşea 8000 de
persoane, la începutul anilor ’90 erau deja 7 mln, fapt care vorbeşte
despre importanţa ştiinţei pentru societate. Prin descoperirile epocale
ale lui Planck, Rutherford, Einstein, Kapiţa ş. a. s-a pus la îndoială
faptul că universul este ordonat şi guvernat de legi bine determinate şi
pasibile de cunoaştere (determinismul). Un nou spirit ştiinţific devine
dominant după formularea principiului incertitudinii ştiinţifice
(Heisenberg). Paradigma timpului nostru constă în faptul că „adevărul
ştiinţific” este relativ şi depinde de cunoştinţele cantitative şi calitative
acumulate într-o anumită perioadă. Odată ce aceste cunoştinţe sunt
depăşite, se produce o revoluţie ştiinţifică, iar paradigma se schimbă.
 2. Ştiinţele fundamentale
•
Elaborarea unui nou limbaj ştiinţific s-a datorat ştiinţelor matematice, care ulterior
a fost extins la nivelul celorlalte ştiinţe. Elaborările în domeniul logicii matematice
au condus la inventarea computerului şi apariţia informaticii, care a transformat
decisiv întreaga civilizaţie contemporană. Nu întâmplător matema- ticile din a doua
jumătate a secolului al XX-lea devin principalul criteriu de stabilire a competenţelor
intelectuale, înlocuind disciplinele umane (limbile clasice).
Progresele în fizică au determinat aprofundarea cunoaşterii structurii materiei, dar
mai ales a mecanicii cuantice, care a dus la dezvoltarea fizicii nucleare (sursă
energetică, dar cu potenţial distructiv). Chimia a găsit în teoria atomică o nouă
fundamentare teoretică (chimia atomică), iar progresele chimiei moleculare, prin
obţinerea unor produse sintetice (nailon, plastide, pesticide), au fost spectaculoase.
Biologia a fost impulsionată de cercetările în domeniul geneticii prin descoperirea
moleculelor de acid dezoxiribonu- cleic (ADN), care stau la baza oricăror fiinţe. în
1953
 Dezvoltarea tehnicii
•
După cel de-al Doilea Război Mondial, ştiinţa devine unul dintre motoarele creşterii
economice a Occidentului (Big Science - Marea Ştiinţă).
Creşte randamentul ştiinţelor, mai ales ca rezultat al apropierii dintre ştiinţa
fundamentală şi cea aplicată. Ştiinţa începe să fie privită ca o forţă de producţie care
dă beneficii rapide, fapt care a dus la investiţii masive şi chiar la o competiţie între
stat şi întreprinderi. înnoirea tehnologică constituie un element important al
economiei capitaliste moderne, de care beneficiază întreaga societate, fiind strâns
legată de ideea de prosperitate. Tehnologia bazată pe teoria ştiinţifică avansată şi pe
cercetare a determinat „boom”-ul economic în Occident.
Fără ştiinţa genetică, statele suprapopulate, ca India şi Indonezia, nu ar fi putut
produce suficientă hrană pentru a-i îndestula pe toţi cetăţenii lor. La sfârşitul
secolului trecut, bio- tehnologia a devenit un factor important atât în agricultură, cât
şi în medicină. Descoperi-
Filosoful austriac Ludwig Wittgenstein (1889-1951), unui dintre fondatorii filo- sofiei
limbajului, afirma că: ,Limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele".
 Inventiile
• 1924 Heisenberg enunţă principiile mecanicii cuantice
1928. este descoperită penicilina 1930 inventarea poliamidei (nailonului)
1930 apare cauciucul sintetic
1934 descoperirea neutronului
1935 apare conceptul de „ecosistem”
1938 este realizată fisiunea nucleului de uraniu, care eliberează energie nucleară
1945 inventarea primului calculator
1946 apare cuptorul cu microunde
1947 apariţia primului tranzistor
1952 este produs primul calculator IBM
1953 descoperirea structurii ADN
1955 este construită prima centrală nucleară în Marea Britanie
1956 este comercializată pilula contraceptivă
1957 are loc lansarea primului satelit artificial în ÎJRSS
1960 descoperirea laserului
1961 primul om în cosmos
1962 este fabricat primul robot industrial în SUA 1967 se efectuează primul transplant de cord 1969 prima aselenizare a
unui astronaut american 1969 prima fecundare in vitro
1975 inventarea cartelei de microcircuit
1978 naşterea primului copil conceput în eprubetă
1979 inventarea compact-discului (CD)
1979 comercializarea primului calculator personal (PC) de către IBM 1979 apariţia ecografiei 1984 IBM introduce tipul de
memorie RAM 1984 firma Apple produce primele calculatoare Macintosh
1993 apare primul microprocesor cu 3,1 mln de tranzistori
Finanţarea cercetării-dezvoltării raportate la PIB (%)
•  Televizorul este un obiect considerat nelipsit  în casele a miliarde de oameni. Termenul de
televiziune este un termen format din:Tele- grecescul pentru departe, în timp ce "-viziune", este
de la latinescul Visio, însemnând viziune sau "la vedere". Acesta este adesea abreviat ca TV. Din
punct de vedere tehnic, televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode şi
tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicaţie a imaginilor în
mişcare. Este o invenţie a perioadei interbelice, deşi primele principii au început să se studieze
din secolul al XIX-lea. Dezvoltarea tehnologiei de televiziune poate fi împărţită pe două
paliere:acele creaţii care depindeau  de  principii mecanice  cât şi electronice, precum şi cele
care sunt pur electronice. Din cele din urmă au evoluat  televizoarele moderne. 
•  Prima transmisie televizată  la distanţă a avut loc de la Washington la New York pe  07 aprilie
1927. Imaginea arătată a fost cea a lui Herbert Hoover, pe atunci Secretar al Comerţului.
Imediat după terminarea războiului lucrurile se precipită:echiparea cu astfel de aparate se face
într-un ritm alert, astfel ca în 1951, în Statele Unite existau 10 televizoare la 100 de locuitori, iar
în Marea Britanie, 3 televizoare la acelaşi număr de locuitori. În 1951, televiziunea apare şi în
ţări considerate drept sărace, cum ar fi Cuba, Mexic sau Brazilia, pentru că în ţara noastră să
aibă loc, pe 31 decembrie 1956, prima emisiune televizată trasmisă în mod oficial. 
•  Invenţia acestui obiect este încă  un subiect controversat, mai mulţi inventatori
disputându-şi acest lucru. Se susţine că Philip Reis a inventat un telefon în 1860 şi
a vorbit prima teză, "Das Pferd keinen Gurkensalat frisst" (calul nu mănâncă
salată de castraveţi). Pe de altă parte este recunoscut că primul dispozitiv
construit  de Alexander Graham Bell a fost în Boston, Massachusetts, în 1876.
Printre altele, şi despre inventatorul italian Antonio Meucci se spune că a
inventat aparatul în 1849, iar în luna iunie 2002 Meucci, acesta fiind creditat în
mod oficial de către Cameră Reprezentanţilor din SUA, cu inventarea de telefon,
în loc de Bell. 
•  Practic nu se poate vorbi de un singur inventator al telefonului, rezultatul fiind
produsul muncii a mai multor mâini ce merită recunoaştere pentru aportul lor
adus produsului ce astăzi ne este nelipsit. Cele mai vechi telefoane erau mai
degrabă dispozitive mecanice ce se bazau pe transmisia sunetului prin aer sau
alte medii fizice decât dispozitive electrice bazate pe semnale electro-
magnetice. 
• Şi această invenţie nu poate fi atribuită unui singur inventator. istoria
automobilelor reflectă o evoluţie care a avut loc la nivel mondial. Se crede că
primele automobile cu motoare pe benzină cu motor cu combustie internă au
fost finalizate aproape simultan în 1886 de către inventatorii germani care au
lucrat independent:Carl Benz pe 3 iulie 1886 în Mannheim, resp. Gottlieb
Daimler şi Wilhelm Maybach în Stuttgart (de asemenea, inventatori de biciclete
primul motor) şi inventatorul austriac Siegfried Marcus din Viena.
•  La începutul secolului XX asistăm la o dezvoltare fără precedent a industriei
automobilului mai ales în ţările dezvoltate. Astfel, firmele americane
constructoare de automobile, precum Ford şi General Motors, cunosc o
dezvoltare rapidă fără precedent. Astfel, între 1908 şi 1927, automobilul Ford
Model T va revoluţiona istoria automobilului, atât prin schimbările în design, cât
mai ales prin producţia de mare serie în care este realizat şi această folosind o
linie de asamblare, ajungând că în 1914 să fie vândute 250.000 de bucăţi. 
• Armele nucleare sau bombele atomice, sunt tipul de arme cele mai de
distrugătoare şi care se bazează pe energia eliberată prin următoarele
procese fizice:la prima generaţie:bombă prin fisiune nucleară (realizată
iniţial în SUA (1944) şi apoi în URSS), respectiv la a două generaţie:bombă cu
hidrogen:prin fisiune, urmată de fuziune nucleară, realizată iniţial în URSS).
•  Armele nucleare au fost fost folosite doar de două ori în istorie-în ultimele
zile  ale celui de-al Doilea Război Mondial. Primul bombardament a avut loc
în dimineaţa zilei de 6 august 1945, când Statele Unite au lansat un
dispozitiv de tip pistol cu uraniu numit "Little Boy", asupra oraşului japonez
Hiroshima, fiind urmat trei zile mai târziu de un alt atac.  La 9 august 1945,
SUA lansează un dispozitiv tip implozie, cu plutoniu, cu  numele de cod "Fat
Man" (Grasul), aruncat asupra oraşului Nagasaki. Norul, sau "ciupercă"
acestei bombe s-a înălţat mai mult de 18 kilometri deasupra hipocentrului
exploziei.