ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

TAMARA CAZACU

CHIŞINĂU – 2015
CZU 37.016.046:[502+811.135.1′243]
C 32

Aprobată spre editare

de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Principii şi metode de integrare naţional-

europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu”.

Recenzenţi:
 Ion Botgros – dr., conf. univ., IŞE
 Ion Achiri – dr., conf. univ., IŞE
 Rodica Feteasco – profesoară, grad didactic superior, LT
„Vasile Lupu”, mun. Chişinău

Redactor:
STELA LUCA
Redactor tehnic:
MARINA DARII
Corector:
NICOLETA OMBUN

AUXILIAR DIDACTIC PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI,

INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU INSTRUIRE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Cazacu, Tamara.
Ştiinţe: Clasa a III-a: Fişe didactice / Tamara Cazacu; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Ştiinţe ale
Educaţiei. – Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 32 p. – (Auxiliar didactic pentru elevi
şi profesori, Instituţiile de învăţământ cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, ISBN).
50 ex.
ISBN 978-9975-48-072-7.

ISBN 978-9975-48-072-7. © Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

 CUPRINS
ARGUMENT
4
REPERE DIDACTICE DE ÎNSUŞIRE PRIN IMERSIUNE
5
A UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE
T E S T DE EVALUARE INIŢIALĂ ................................................................................................ 6
TEMA: PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI ................................................... 8
TEMA: VIAŢA ÎN STEPĂ ................................................................................................... 10
TEMA: SAVANA – RAIUL IERBURILOR ....................................................................... 12
TEMA: JUNGLA – PĂDURI TROPICALE ........................................................................ 13
E V A L U A R E .............................................................................................................................. 15
TEMA: PLANTE ŞI ANIMALE DIN REPUBLICA MOLDOVA. CÂMPIILE,
BAZINUL ACVATIC. .......................................................................................................... 16
TEMA: PĂDUREA ESTE O CETATE VERDE .................................................................. 19
TEMA: PLANTE DECORATIVE ........................................................................................ 21
TEMA: LIVEZILE ŞI PODGORIILE MOLDOVEI ............................................................ 23
TEMA: ANIMALE SĂLBATICE ŞI DOMESTICE ........................................................... 26
E V A L U A R E .............................................................................................................................. 29

DICŢIONAR ROMÂN – RUS 31

-3-
 ARGUMENT

Abordarea învăţării limbii române prin imersiune reprezintă un excelent instrument de coeziune
socială şi de dialog. De aceea aplicarea noilor tehnologii de însuşire eficientă a limbii române este mai mult
decât actuală, este vitală. Strategia conceptului constă în a-i integra în societate pe vorbitorii de diferite etnii
prin limba română, păstrându-se legătura cu propria cultură, dar şi limbă prin învăţarea limbii materne.
Cunoaşterea limbii statului, în care locuiesc ca cetăţeni cu drepturi depline, deschide calea către locuri
de muncă variate, chiar şi un acces mai bun către pieţele internaţionale, deoarece limbile italiană, franceză,
spaniolă, română fac parte din reţeaua limbilor europene. Persoanele, care nu stăpânesc limba română sau o
stăpânesc la un nivel insuficient, pierd din competitivitate în căutarea unui loc de muncă şi, din cauza lipsei
de competenţă lingvistică, de comunicare în limba statului, în limba română. Evoluând nivelul de stăpânire a
limbilor, considerăm că în perspectivă va fi posibilă trecerea de la un loc de muncă pe viaţă (persoana nu-şi
poate schimba locul de muncă deoarece face faţă doar unei anume situaţii: vorbeşte doar rusa sau găgăuza,
de exemplu) la unul în care aceasta poate schimba mai multe locuri de muncă.
Ar fi utile şi alte progrese în domeniul studierii limbilor, cum ar fi învăţarea limbii române de la vârste
fragede; organizarea şcolilor de vară, de odihnă şi studii; stagii de formare în România (pentru copiii
găgăuzi, ucraineni sau bulgari care au un mediu lingvistic românesc insuficient) în temeiul acordurilor
bilaterale directe.
Promovarea multilingvismului este susţinută energic de politica lingvistică a Uniunii Europene.
Educaţia multilingvă sau bilingvă presupune că:
o parte a curriculumului se predă într-o altă limbă decât limba maternă,
o disciplină de învăţământ se predă într-o altă limbă decât limba maternă ş.a.
Este vorba despre o deplasare semnificativă a accentului de la predare spre învăţare.

Termenul educaţie multilingvă sau IILSCD se foloseşte pentru a

desemna orice formă de educaţie privind limbile în care obiectul de studiu
este predat într-o altă limbă decât materna (în limba de stat sau într-o
limbă străină).

Formula învăţare prin imersiune se utilizează pe larg în ţările europene, americane etc. Teoriile
învăţării limbilor referitoare la multilingvism se concentrează, în primul rând, pe modul în care învăţarea
unei a doua limbi – IDL (L2) diferă de învăţarea limbii materne sau a primei limbi. Scopul IILSCD este
dublu: învăţarea unei materii şi învăţarea unei limbi. IILSCD reprezintă mai întâi o abordare educaţională
care cuprinde „o gamă de diverse metodologii” şi nu doar „utilizarea unei alte limbi în scopul instruirii”.
IILSCD este un proiect pedagogic. Transformarea unei şcoli tradiţionale, monolingve într-o şcoală
care să susţină educaţia multilingvă presupune un impact important şi puternic asupra activităţilor în clasă,
organizării şcolii, elaborării curriculumului, modului în care şcolile interacţionează cu lumea din afară,
pentru că educaţia multilingvă modifică în mod radical cadrul social şi de învăţare. Este evident că o şcoală
multilingvă poate schimba considerabil şi în bine climatul social ceea ce s-a întâmplat deja în ţările baltice.
Sintetizând experienţa diferitor ţări cu referire la imersiunea lingvistică aplicată în scopul însuşirii
aprofundate a limbii oficiale a statului, evidenţiem câteva cerinţe funcţionale care ar putea fi eficient aplicate
şi în republica noastră.

-4-
 REPERE DIDACTICE
DE ÎNSUŞIRE PRIN IMERSIUNE A UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE

Anunţarea obiectivelor disciplinei, limbii.

Însuşirea lexicului/ terminologiei, diferitelor structuri.
! Primele două aspecte constituie cca 20% – 15 min. din timpul unei lecţii.
Urmează:
lucrul cu textul/ informaţia, sursa,
verificarea înţelegerii globale,
explorarea textului,
compararea informaţiilor/ abordărilor câtorva surse,
rezumatul informaţiei,
aplicarea metodelor/ activităţilor specifice disciplinei (hărţi etc.)

N.B.
 Elevul îşi face notiţe doar în română!
 La orele de română se folosesc teme, termeni de la ŞTIINŢE – colaborare strânsă între aceşti
doi profesori.
 Nu este eficientă corectarea greşelilor elevilor la tot pasul, se intervine doar dacă se
denaturează sensul enunţului/ mesajului. În celelalte cazuri îi putem indica elevului în mod
individual sau îi transmitem informaţia corespunzătoare profesorului de română care explică,
exersează fenomenul gramatical respectiv. (Aplicarea pe larg a fişei de observare.)
 În cazurile mai dificile, se fac unele explicaţii în limba maternă sau în limba de instruire. Cu
cât elevului i se va permite să răspundă mai mult în limba maternă, cu atât învăţarea devine
mai dificilă, iar rezultatele – mai modeste.

Abordarea studierii limbii române prin imersiune de către alolingvi ar facilita substanţial nu doar
calitatea însuşirii limbii, concept validat de practica predării-învăţării unor discipline într-o limbă străină, dar
şi de confortul absolvenţilor, al părinţilor acestora pătrunşi de satisfacţia comunicării libere într-o altă limbă
decât materna, cu atât mai mult că este vorba de limba statului în care trăiesc.
Lucrarea propune materia la disciplină în baza manualului de Ştiinţe, clasa a III-a (autori
Z. Galben-Panciuc, S. Diaconu, S. Galben, I. Botgros, editura Prut Internaţional, 2008), respectând
următoarele principii/criterii:
 însuşirea unităţilor lexicale (minimul lexical activ) în conformitate cu cerinţele didactice;
 activităţi de explorare, interpretare a textului/informaţiei;
 accesibilitate din punct de vedere lexical şi gramatical;
 prezentare succintă şi clară a informaţiei;
 structurarea informaţiei în scheme, tabele analitice, sintetice;
 activităţi de evaluare;
 colaborare eficientă cu profesorul de limbă română etc.
Profesorii mai pot selecta din manual şi alte exerciţii adecvate, în funcţie de gradul de cunoaştere a
limbii române.

-5-
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Dragi elevi, citiţi sarcinile. Rezolvaţi-le.

Încercuieşte răspunsul corect.

1. Ca să crească, stejarul, mesteacănul au nevoie de:
A lumină
B umbră 1p.
C dragoste
2. Lăcrimioarelor, teiului, alunului le place să crească la:
A lumină
B umbră 1p.
C în apă
3. Salcia, nufărul vor, în primul rând:
A pâine
B umbră 1p.
C apă
Completează spaţiile libere.
4. Scrie câte două (пo 2):
4.1. plante de cultură
______________________ ______________________ 2p.
4.2. plante sălbatice
______________________ ______________________ 2p.
4.3. plante medicinale
______________________ ______________________ 2p.
5. Scrie denumirile a patru legume care îţi plac.
___________ ____________ ___________ __________ 4p.
5.1. Descrie (oпиши) o legumă în patru propoziţii. 4p.
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Completează. Se poate şi în limba rusă. 4p.

CE FACI TU?
SITUAŢIE
Scrie 4 propoziţii
__________________________________
__________________________________
Tu ai un prieten.
__________________________________
Prietenul tău aruncă
__________________________________
gunoiul (мусор) în
__________________________________
râu. Ce faci tu?
__________________________________

Total: 21 p.

-6-
REŢINE!
(Se afişează în clasă)

ZONELE PĂMÂNTULUI

DEŞERTURI POLARE (RECI)

TUNDRĂ

PĂDURI DE CONIFERE

PĂDURI MIXTE (DE CONIFERE+FOIOASE)

PĂDURI DE FOIOASE

STEPE

DEŞERTURI CALDE

SAVANE

PĂDURI ECUATORIALE (JUNGLĂ)

-7-
 TEMA: PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI

DE CE SE SPUNE CĂ PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PLANETEI?

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:
DESPRE PĂDURI, DESPRE TIPUL/ZONELE DE PĂDURI;
CE COPACI, PLANTE CRESC;
CE ANIMALE TRĂIESC;
CUM SĂ AJUTĂM PĂDUREA.

1. Citiţi cuvintele (profesorul, un elev, câte doi elevi, alte variante).

2. Explicarea sensului cuvintelor (prin imagini, sinonime, explicaţii…).
3. Compară: plop – тополь; con – конус; frasin – ясень.
4. Memorarea cuvintelor, verificarea.
5. Alcătuirea îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor.
CUVINTE-CHEIE:
plămâni – легкие
fabricat (de la fabrică) – făcut, produs
necesar – care trebuie
se comportă – ведет себя
abundent – обильно
suprafaţă – площадь uscat – суша, сухой
con – conuri – шишки o foaie – două foi

SĂ REPETĂM!
o vară – două veri un plop – doi plopi
blând – blânzi un stejar – doi stejari
des – dese un frasin – doi frasini
a curge – протекать un ac – două ace
sol-soluri mlăştinos – болотистый
un mesteacăn – doi mesteceni
ciocănitoare (Cioc! Cioc!) – дятел
6. Să ne amintim!

-8-
ZONELE DE PĂDURI:
(Profesorul demonstrează şi povesteşte foarte succint, după scheme)

PĂDURI

PĂDURI DE PĂDURI PĂDURI DE FOIOASE

CONIFERE MIXTE (CAD FRUNZELE)
(BRAZI, PINI) (STEJAR, PLOP, FRASIN,
? MESTEACĂN)

MIXTE:
CONIFERE FOIOASE
CONIFERE
FOIOASE

VULPI, JDERI, BUHA, LUPI, URŞI, CERBI,

CIOCĂNITORI, CĂPRIOARE, BURSUCI,
COCOŞUL - DE – ? FAZANI.
PĂDURE.

7. Elevii se repartizează în 4 grupuri. Fiecare grup îşi alege o informaţie, o citeşte cu atenţie. Grupul nr. 1
povesteşte informaţia grupului nr. 2; gr. 2 – grupului nr. 3 etc. (fiecare elev memorizează, când citesc,
1-2 aspecte, idei şi le prezintă „pe roluri”).

ZONA DE PĂDURI. CEA MAI MARE ZONĂ.
PĂDURILE OCUPĂ 30 % DIN SUPRAFAŢA
USCATULUI.
IERNILE SUNT MAI SCURTE, MAI BLÂNDE,
VERILE – MAI LUNGI.
PRECIPITAŢII (PLOAIE, ZĂPADĂ) DESE.
SUNT MULTE RÂURI, MLAŞTINI.
PĂDURILE SUNT: DE CONIFERE, MIXTE ŞI FOIOASE.
PĂDUREA DE CONIFERE CREŞTE DE OBICEI ÎN MUNŢI.
CONIFERELE AU FRUNZELE ÎN FORMĂ DE ACE: BRADUL,
PINUL, ZADA. REZISTĂ LA TEMPERATURI DE -40 ... -60 DE
GRADE CELSIUS. CRESC PUŢINE PLANTE, E ÎNTUNERIC;
TRĂIESC: VULPEA, JDERUL, COCOŞUL-DE-PĂDURE,
CIOCĂNITOAREA.
ÎN PĂDUREA MIXTĂ...
ÎN PĂDURILE DE FOIOASE CRESC..., TRĂIESC ...

PĂDURILE – PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI

PĂDUREA ARE O MARE IMPORTANŢĂ: OAMENII AJUTĂ PĂDUREA:

– PRODUCE OXIGEN (AER CURAT), – SĂDESC COPACI,
– FIXEAZĂ SOLUL, – AMENAJEAZĂ REZERVAŢII,
– OPREŞTE VÂNTUL, – ECONOMISESC LEMNUL, HÂRTIA, FOLOSESC OBIECTE
– ADUCE PLOI, NINSORI. DIN PLASTIC.

Teme (acasă):
a. Însuşirea cuvintelor noi.
b. Informaţii despre păduri.
c. Exprimă-ţi opinia, în 3 propoziţii, faţă de situaţia dată. Poţi să discuţi în română cu părinţii, bunicii,
prietenii. Dacă nu poţi scrie în română, scrie în rusă.

-9-
Situaţia:
Un copac creşte într-un oraş poluat (загрязненный). Copacul „plânge” şi le „spune”
oamenilor: ...

FIŞE PENTRU LUCRUL INDEPENDENT

(memorare, dialog, dezbateri)

ZONA DE PĂDURI. CEA MAI MARE ZONĂ. PĂDURILE OCUPĂ 30 % DIN

SUPRAFAŢA USCATULUI.
• IERNILE SUNT MAI SCURTE, MAI BLÂNDE, VERILE – MAI LUNGI.
• PRECIPITAŢII (PLOAIE, ZĂPADĂ) DESE.
• SUNT MULTE RÂURI, MLAŞTINI.

PĂDUREA ARE O MARE IMPORTANŢĂ:

• PRODUCE OXIGEN (AER CURAT),
• FIXEAZĂ SOLUL,
• OPREŞTE VÂNTUL,
• ADUCE PLOI, NINSORI.

PĂDURILE SUNT: DE CONIFERE, MIXTE ŞI FOIOASE.

• PĂDUREA DE CONIFERE CREŞTE DE OBICEI ÎN MUNŢI. CONIFERELE
AU FRUNZELE ÎN FORMĂ DE ACE: BRADUL, PINUL, ZADA. CRESC ŞI LA
TEMPERATURI DE –40 ... –60 DE GRADE CELSIUS.
• CRESC PUŢINE PLANTE, E ÎNTUNERIC.
• TRĂIESC: VULPEA, JDERUL, COCOŞUL-DE-PĂDURE, CIOCĂNITOAREA.
• ÎN PĂDUREA MIXTĂ ...
• ÎN PĂDURILE DE FOIOASE CRESC ..., TRĂIESC ... .

OAMENII AJUTĂ PĂDUREA:

• SĂDESC COPACI,
• AMENAJEAZĂ REZERVAŢII,
• ECONOMISESC LEMNUL, HÂRTIA,
• FOLOSESC OBIECTE DIN PLASTIC.

TEMA: VIAŢA ÎN STEPĂ

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:
DESPRE ZONA DE STEPĂ;
CE COPACI, PLANTE CRESC;
CE ANIMALE TRĂIESC;
CE BOGĂŢII NATURALE SUNT ÎN STEPĂ.

1. Repetarea celor învăţate anterior (în baza schemei Zonele pământului).

2. Însuşirea cuvintelor/ terminologiei noi, repetarea.
Compară!
stepă – степь climă – климат pelin – полынь relief – рельеф
3. Memorarea cuvintelor, exersarea, evaluarea.
4. Alcătuirea îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor.

- 10 -
CUVINTE-CHEIE: SĂ REPETĂM!
сuprinde – охватывает negară – пырей ciocănitoare – дятел
ger – мороз iarbă – трава plămâni – лёгкие
rădăcină – корень vânt – ветер abundent – обильно
ramificat (de la ram – uscat – суша
вeткa) – ветвистый suprafaţă – площадь

ÎN STEPĂ

CRESC TRĂIESC

negară antilopa-saiga

zambile acvilф de stepă

pelin prepeliţă

păiş de stepă greieri

gândaci

fluturi

În Republica Moldova avem: zonă de stepă şi zonă de stepă cu

păduri.
La nord: Stepa Bălţiului (or. Bălţi), la sud – Stepa Bugeacului.
Acvila de stepă este în Cartea Roşie a Republicii Moldova. În stepă
oamenii cresc mult grâu.
Sunt bogăţii naturale: petrol, gaz natural, minereu de fier, cărbune.

- 11 -
 TEMA: SAVANA – RAIUL IERBURILOR

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
SAVANE;
TIMPUL DIN SAVANE;
FLORĂ, FAUNĂ;
OCUPAŢIILE OAMENILOR.

VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

uscat – сухой, сухо, суша
iarbă – ierburi
des, înalt
timp – время, погода
depozit – хранилище
rădăcină – rădăcini
vapor – vapoare
condiţii – условия
aspru – суров, суровый
umed – влажный
a seca – высыхать,осушить
secetă – засуха
salcâm – акация
trunchi – ствол
a se evapora – испариться
ploaie – ploios – plouă
umed – ud – umezeală
uscat – a se usca – uscător de păr
cald – călduri – călduros
înalt – înălţime
viaţă – a supravieţui
depozit – a depozita
iarbă – erbivor
carne – carnivor
SINONIME:
copac – arbore – pom
COMPARĂ!
rai – рай
a se adapta – адаптироваться

ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

cald, călduros înaltă aspră

timp … iarbă … climă …
… … …
gros frumoasă spinos
trunchi … viaţă … copac …
… … pitic

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

1. În sezonul umed, când plouă, pământul este mlăştinos. 2. Arborii depozitează apa în trunchiuri. …

- 12 -
INFORMAŢII-REZUMAT:

Savanele sunt spaţii mari, deschise. Aici cresc ierburi. Savana este raiul
animalelor ierbivore. Copacii sunt pitici, spinoşi. Cele mai mari savane sunt în
Africa. Clima este caldă tot anul. Aici sunt două anotimpuri: unul uscat şi altul
ploios.Condiţiile de viaţă sunt aspre.

Când nu plouă, seacă ruurile, copacii sunt fără frunze, ierburile se usucă.
Animalele găsesc cu greu mâncare şi apă. Când plouă, cresc ierburi dese şi înalte,
până la 2-4 metri. Copacii cresc lângă râuri. Aici creşte baobabul, salcâmul. Când
e secetă (nu plouă) copacii depozitează apa în trunchi. Trăiesc animale ierbivore
şi carnivore.

Oamenii cultivă legume, fructe, cresc animale. Casele oamenilor sunt din crengi,
piele, pe jos pun ierburi uscate. Cund nu plouă, dorm în aer liber, ... admiră
stelele.

EXERCIŢIILE 1-5 DIN MANUAL.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, exprimarea atitudinii faţă de una din situaţii(la alegere):
punctul A sau punctul B.
Scrie opinia proprie. Poţi să scrii şi în limba rusă.
CE CREZI TU? AU PROCEDAT BINE?
SITUAŢIE
(4 propoziţii)
A. Acesta este un bar. Un bar în _____________________________________________________
baobab. _____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
____________________________________________________

B. Oamenii taie copaci. _____________________________________________________

_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
____________________________________________________

TEMA: JUNGLA – PĂDURI TROPICALE

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
JUNGLE;
CLIMA JUNGLEI;
FLORĂ, FAUNĂ (PLANTE, ANIMALE);
OCUPAŢIILE OAMENILOR.

- 13 -
 VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

des, înalt ploaie – ploios – plouă
condiţii – условия umed – ud – umezeală
verde – зеленый uscat – a se usca PĂIANJEN LILIAC
a cădea – падать înalt – înălţime
hrană – еда viaţă – a supravieţui –
insectă – насекомое vieţuitoare
trunchi– ствол a creşte – creştere
a pierde – терять soare – (lumină) solar(-ă)
de aceea – поэтому frunză – frunziş ŞARPE VULTUR

CUVINTE NOI: SINONIME:

a străbate – проходить copac – arbore – pom
aproape – близко, почти
în fiecare zi – каждый ANTONIME:
BROASCĂ-ŢESTOASĂ
день uscat – umed
o specie, două specii – вид
uimitor – удивительный COMPARĂ!
(păsări de) pradă – хищные junglă – джунгли
o pană – două pene, перья veşnic – вечный, вечно
pericol – опасность liane – лианы MUSCA ŢEŢE

ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

vultur mici aspră

pană de… păsări … climă …
… … …

e cald pădurea …
în fiecare zi … a străbate ... copac …
… … pitic

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

Jungla este în pericol: oamenii taie copacii. Dispar (исчезают) plante şi animale. Jungla trebuie
salvată (спасена). Vulturul mănâncă carne.

Pădurile tropicale (jungla) sunt cele mai dese şi mai umede păduri, greu de
străbătut, cu mlaştini. Clima e caldă, foarte umedă, plouă în fiecare zi. De aceea
cresc foarte multe ...
Jungla este veşnic verde, fiindcă peste 3000 de plante nu-şi pierd frunzele.
Oamenii folosesc plantele ca hrană, medicamente. În junglă este multă hrană.
De aceea aici trăiesc multe animale, păsări, insecte ...

În junglă copacii sunt prea deşi. Aici trăiesc diferite triburi.

Oamenii sunt nomazi (кочующие). Aceşti locuitori se hrănesc cu legume, fructe,
carne şi peşte.

- 14 -
EXERCIŢIILE 1-4 DIN MANUAL.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei în tabel (la alegere): punctul A sau
punctul B.
Scrie opinia personală. Se poate şi în limba rusă.
CE FACI TU?
SITUAŢIE
(4-5 propoziţii)
Aceasta este o junglă. Oamenii taie mulţi A.______________________________________________
copaci. Trăieşti şi tu acolo. ________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________

Un indian din America de Sud a venit în B._______________________________________________

oraşul vostru. Tu, colegul tău şi indianul
eraţi într-un autobuz. Colegul spune că
nu vrea să stea lângă un indian.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________

EVALUARE
1. Scrie:
în limba rusă în limba română propoziţii

plămâni – _______________ тополь – _______________ verde: ____________________

necesar – _______________
conuri – ________________
conifere – _______________
foioase – _______________
uscat – _________________
ger – ___________________
iarbă – _________________
rădăcină – ______________
vânt – __________________
дуб – __________________
иголки – _______________
лето – _________________
густой – _______________
земля – ________________
дятел – ________________
идёт дождь – ___________
расти – ________________
еда – __________________
__________________________
plouă:_____________________
__________________________
în fiecare zi: _______________
__________________________
trăiesc: ___________________
__________________________
păduri: ___________________
__________________________

2. Scrie zonele de păduri.

c _______________ m _______________ f _______________

3. În stepă trăiesc animalele: __________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

- 15 -
 4. În junglă clima este: _______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

5. Я сам о себе.
1. Я учу румынский, потому что…
• это требуют родители,
• узнаю много нового и интересного, Выбрать один ответ
• живу в этой республике, (по каждому пункту)
хорошо знать много языков, Нужный ответ списать
не хочется мне учить язык, 1.
в школе требуют,
интересно. 2.
2. Мне нравится учиться:
• всегда,
3.
• иногда,
• никогда.
4.
3. Для того чтобы хорошо учиться, нужно:
• иметь интерес к учебе,
• уметь списывать,
• активно работать на уроках,
• иметь хорошие отношения с учителями.
4. Когда я получаю по предмету плохую оценку,
• стараюсь исправить её на следующем уроке,
• больше занимаюсь по этому предмету,
• ничего не делаю.

TEMA: PLANTE ŞI ANIMALE DIN REPUBLICA MOLDOVA.

CÂMPIILE, BAZINUL ACVATIC

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
CÂMPIILE REPUBLICII MOLDOVA;
IERBURI, ARBUŞTI, ARBORI;
PLANTE MEDICINALE;
CARTEA ROŞIE;
PLANTE, ANIMALE ACVATICE.

VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

condiţii – условия fân – fâneaţă
iarbă, ierburi umed – ud – umezeală
PĂŞUNI
mal, maluri plante – a planta
lac, lacuri a creşte – creştere
râu, râuri frunză – frunziş
TRIFOI

- 16 -
 CUVINTE NOI: SINONIME:
fân – сено copac – arbore – pom
păşuni – пастбище
(plante) dăunătoare – вредные ANTONIME: FÂN PAPURĂ
a se întrebuinţa – употребить uscat – umed
alimentaţie – пища folositor – dăunător
odolean – валериана
pericol – опасность COMPARĂ!
(plante) acvatice – de apă plop – тополь NUFĂR ALB
cicoare – цикорий
pelin – полынь
păşuni – a paşte – пасти
acva – apă
trifoi – трилистник, клевер STUF

ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

… … verzi
relief … plante medicinale arbori …
… … …

bune … …
condiţii … mal frumos râu …
… … adânc

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

Lumea plantelor din Republica Moldova este variată. În câmpii sunt

diferite ierburi (păpădia, macul, cicoarea, pelinul, salvia, pătlagina ş.a.);
arbuşti (măceşul, păducelul ş.a.); arbori (stejarul, arţarul, salcâmul,
plopul, teiul ş.a.). Din salcie, trestie sau papură se fac diferite obiecte.
COŞURI

CÂMPIA REPUBLICII MOLDOVA

• PĂPĂDIE, CICOARE, PELIN, SALVIE, NEGARĂ, MAC, TRIFOI, PĂTLAGINĂ.

IERBURI

• STEJARI, ARŢARI, SALCÂMI, PLOPI, TEI.

COPACI/ ARBORI

• PĂDUCEL, PORUMBAR, MĂCEŞ.

ARBUŞTI

- 17 -
 PLANTE ŞI ANIMALE ACVATICE (ÎN APĂ, PE MALURI)

Completaţi!
Pe maluri cresc … ; trăiesc … . Plantele din apă au rădăcinile lungi. Le place
apa şi raţelor sălbatice, gâştelor, lebedelor ş.a. Nufărul alb este cea mai
frumoasă plantă acvatică. Nufărul este podoaba (украшение) apelor, iar salcia
este umbra (тень) apelor.

VIDRĂ COCORI LEBEDE ŞERPI

STUF RÂU SALCIE

ŞOPÂRLĂ NUFĂR BROASCĂ NUTRIE

Scrie/spune, ce plante sunt incluse în Cartea Roşie a
Republicii Moldova.

EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 99, 101.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
OPINIA PERSONALĂ: COPIAŢI VARIANTELE
POTRIVITE PENTRU VOI.
CUM SUNT EU?
СПИСАТЬ ВАШ ВАРИАНТ:
1, МАКСИМУМ 2 ПО 3-ЁМ ПУНКТАМ.
A. Думаю, что я добрый человек.
Я готов/ готова делиться друзьями всем, что
у меня есть.
Не всегда бываю добрым (доброй)
с природой.
Думаю, что природе не нужна моя доброта.
B. Я считаю себя честным человеком.
Я всегда и всем говорю правду.
Cтараюсь говорить правду, но не всегда
у меня это получается. Тогда я придумываю
какую-то историю.
Иногда говорю неправду, чтобы не огорчать
родителей, учителей или друзей.

- 18 -
 С. Думаю, что я заботливый человек.
Mогу проявлять заботу о больных, пожилых
людях, о младших.
Mогу заботится о животных, растениях.
У меня нет денег, чтовы покупать еду
птицам, животным.
Люблю своего щенка (котёнка, попугая),
поэтому забочусь о нём, люблю природу.
Hе знаю, как это заботиться о ком-то.
Не люблю убирать двор, парки и.т.д.

TEMA: PĂDUREA ESTE O CETATE VERDE

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
PĂDURILE REPUBLICII MOLDOVA, CODRII;
POIENE;
PLANTE MEDICINALE;
CARTEA ROŞIE;
ANIMALE DE PĂDURE.

VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

fân, râu, râuri, păşuni, fân – fâneaţă
(plante) dăunătoare, foioase, umed – ud – umezeală
a se întrebuinţa, papură, odolean, pericol, plante – a planta CĂPRIOARĂ
nufăr, a creşte – creştere
(plante) acvatice, trifoi, stuf, suprafaţă, frunză – frunziş
secular. păşuni – a paşte
floare – a înflori – înflorit IEPURE
CUVINTE NOI: SINONIME:
deal, dealuri – холм copac – arbore – pom
a (se) întâlni –встретить(ся) a se afla – a se găsi
a ocupa – занимать PUPĂZĂ
ţară, ţări – страна ANTONIME:
pupăză – удод uscat – umed
a se găsi – находиться folositor – dăunător
codru, codri CUC
COMPARĂ!
alun, aluni – лесной орех (дерево)
păşuni – a paşte – пасти
alună, alune – лесной орех (плод)
coroană – crona
trunchi – ствол
trifoi – трилистник, клевер MELC
coajă, coji – кора
acva – apă
ghindă, ghinzi – желудь
parchet, iaht, poiană

VIORELE

- 19 -
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

… ... de stejar
coroană … plante ierboase trunchi …
... … …
de tei ... …
flori … stejar secular coarne …
... … acre

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

Stejarul are flori mici, galbene. Din lemnul de stejar se

fabrică mobilă, iahturi, parchet ş.a. Veveriţele mănâncă alune.
Mistreţii mănâncă ghinde.

PĂDURILE MOLDOVEI
PĂDURI SUNT ŞI PE DEALURI, ŞI PE CÂMPII. ELE OCUPĂ CIRCA 10% DIN
SUPRAFAŢA ŢĂRII. CELE MAI MARI PĂDURI, CODRII, SE AFLĂ ÎN ZONA
DE CENTRU. ÎN PĂDURI CRESC STEJARUL, SALCÂMUL, ALUNUL, CORNUL
Ş.A.

STEJARUL
STEJARUL ESTE UN COPAC CU COROANĂ MARE ŞI BOGATĂ.
RĂDĂCINILE SUNT LEMNOASE ŞI RAMIFICATE. ARE TRUNCHI
PUTERNIC, COAJĂ GROASĂ. FRUCTUL STEJARULUI ESTE GHINDA.

POIENELE
ÎN POIENE CRESC: GHIOCELUL, VIOREAUA, ZMEURUL, PĂDUCELUL,
COACĂZUL NEGRU Ş.A.

ÎN PĂDURILE DE FOIOASE TRĂIESC MULTE ANIMALE (CĂPRIOARA,

CERBUL, MISTREŢUL, VULPEA, BURSUCUL, ARICIUL, IEPURELE), PĂSĂRI
(CUCUL, PUPĂZA...), ŞОPÂRLA, ŞERPI, INSECTE ... SUNT ŞI PLANTE
MEDICINALE Ş.A.

CARTEA ROŞIE A REPUBLICII MOLDOVA

GHIOCELUL, LĂCRIMIOARA, LALEAUA-PESTRIŢĂ, BUJORUL-DE-PĂDURE Ş.A.

EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 103.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.

- 20 -
 ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
OPINIA PERSONALĂ: COPIAŢI VARIANTELE
CUM SUNT EU?
POTRIVITE PENTRU VOI.
A. Думаю, что я ценю красоту (и природу).
Я готов/ готова ухаживать за цветами и в
классе, во дворе,в городе и в лесу.
Не всегда обращаю внимание на природу,
потому что у меня нет времени, поиграю
лучше.
Думаю, что красота в жизни не обязательна.
Люблю и ценю красоту во всем: и музыку, и
природу.
Я люблю только красивые вещи!
B. Думаю, что я справедливый человек.
Я всегда и во всем стараюсь быть
объективным.
Стараюсь никого не обижать, но не всегда у
меня это получается.
Если нужно быть на чьей-то стороне, то я
принимаю сторону близких мне людей.
Я всегда на стороне обиженных.
Не знаю, как защитить кого-то.
Не знаю, как защитить кого-то, но хочу.

TEMA: PLANTE DECORATIVE

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
PLANTELE DECORATIVE;
PLANTE DE CAMERĂ;
FLORICULTORI.

VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

deal, dealuri, a (se) întâlni, râu, plante – a planta
râuri, pupăză, trunchi, a ocupa, a creşte – creştere
nufăr, ghindă, (plante) acvatice, floare – a înflori – înflorit FUCSII
ţară, ţări, a (se) găsi.

CUVINTE NOI: SINONIME:

a cultiva – выращивать a se afla – a se găsi
colţ, colţuri – угол ORHIDEE
confortabil – удобно, уютно ANTONIME:
grădină – сад, двор folositor – dăunător
ghiveci, ghiveciuri – горшок
locuinţă, locuinţe – жильё
MUŞCATE

- 21 -
de-a lungul... – вдоль (дороги)
exterior – экстерьер, внешний COMPARĂ!
interior – интерьер parc, gladiole, crizanteme,
muşcate – герань begonii, astre, aloe, asparagus.
TRANDAFIRI

ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

… interior de salcâm
coroană … plante de … trunchi …
... ... ...

tei ... …
flori de ... aromă plăcută flori …
... … roşii

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

Parcurile din oraşul Chişinău sunt frumoase, cu multe flori. Îmi place aroma liliacului, a trandafirilor, a
lăcrimioarelor. În clasă avem multe ghiveciuri cu flori.

PLANTE DECORATIVE DE INTERIOR (FLORI DE CAMERĂ)

VIORELE FICUS MUŞCATE

ORHIDEE ASPARAGUS BEGONIE

PLANTE DECORATIVE DE EXTERIOR (FLORI DE GRĂDINĂ)

CRINI PETUNII MUŞCATE

- 22 -
 LĂCRIMIOARE LILIAC LALELE

PANSELUŢE BRÂNDUŞE ASTRE

EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 105.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
OPINIA PERSONALĂ:
СИТУАЦИЯ COPIAŢI VARIANTELE
POTRIVITE PENTRU VOI.

Классный руководитель объявил ребятам, что в Ботанический сад удалось достать только 18
бесплатных билетов. Он объяснил:
– Вас в классе 30 человек. Я вас всех люблю и не могу решить, кому дать эти билеты. Сделайте это
сами. Я предлагаю несколько вариантов решения этой проблемы. Выберите тот, который вы считаете
лучшим, или предложите свой вариант распределения билетов.

КАК БЫ ТЫ ПОСТУПИЛ В ЭТОЙ СИТУАЦИИ? ВАРИАНТЫ:

Предложу тянуть жребий, чтобы не было
обидно;
Предложу решить голосованием: кто достоин
получить билет;
Предложу отдать билеты тем, кто заслужил их
хорошей учебой и активной работой;
Скажу что не пойду, уступлю билет другим;
Другое решение.

TEMA: LIVEZILE ŞI PODGORIILE MOLDOVEI

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
CE FRUCTE CRESC, CUM SUNT ELE;
VIŢA-DE-VIE ŞI STRUGURI;
POMICULTORI ŞI VITICULTORI.

- 23 -
 VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

a cultiva – выращивать pom – pomicultor
de-a lungul... – вдоль (дороги) viţă-de-vie – viticultor
OMIDĂ, OMIZI
gustos – gust
CUVINTE NOI: dulce – dulceaţă
coacăză – смородина curat – a curăţa
congelator – морозилник strop – a stropi
a conţine – содержать CIREŞE
murături – соленья SINONIME:
a şti – знать a se afla – a se găsi – a fi
a stropi – брызгать
strugure, struguri – виноград ANTONIME: ZMEURĂ
precipitaţii – осадки (дождь) folositor – dăunător
a purifica (aerul) – очищать
podgorii – виноградники COMPARĂ!
vişine, cireşe, piersici, fructe,
vitamine, bogată, curat CAISE

PRUNE

REŢINE!

POMI FRUCTE

UN MĂR, DOI MERI UN MĂR, DOUĂ MERE

UN PĂR, DOI PERI O PARĂ, DOUĂ PERE
UN PIERSIC, DOI PIERSICI O PIERSICĂ, DOUĂ PIERSICI
UN CAIS, DOI CAIŞI O CAISĂ, DOUĂ CAISE
UN GUTUI, DOI GUTUI O GUTUIE, DOUĂ GUTUI
UN VIŞIN, DOI VIŞINI O VIŞINĂ, DOUĂ VIŞINE
UN CIREŞ, DOI CIREŞI O CIREAŞĂ, DOUĂ CIREŞE
UN PRUN, DOI PRUNI O PRUNĂ, DOUĂ PRUNE
UN ZMEUR, DOI ZMEURI O ZMEURĂ, DOUĂ ZMEURE
UN COACĂZ, DOI COACĂZI O COACĂZĂ, DOUĂ COACĂZE

- 24 -
 ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

proaspete vişine pomii

fructe congelate dulceaţă de … a stropi …
… ... ...

fetească ... …
struguri ... a curăţa … coacăză …
... aerul neagră

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

Bunica are fructe proaspete, uscate, conservate, congelate. Mie îmi plac fructele proaspete, dar mamei îi
plac fructele uscate. Mie îmi plac merele, iar mamei îi plac cireşele şi piersicile. Pomii curăţă (purifică) aerul,
aduc precipitaţii, hrănesc animalele, păsările, insectele.

FRUCTE STRUGURI

MULTE FRUCTE GUSTOASE CRESC SOIURI DE VIŢĂ-DE-VIE (DE

ÎN MOLDOVA. ELE CONŢIN MASĂ, DE VIN): FETEASCĂ,
VITAMINE NECESARE ŞASLA ALBĂ/ ROZĂ, MOLDOVA,
ORGANISMULUI. FOLOSIM FRUCTE CARDINAL, CABERNET, COARNĂ
USCATE, PROASPETE, NEAGRĂ...
CONSERVATE ŞI CONGELATE.

SOIURI DE MERE: IONATAN, GALBEN, STRUGURII SE COC ÎN AUGUST-

ROMUS, RENETE, ASTRAHAN ROŞU
Ş.A.
PENTRU A AVEA O ROADĂ BOGATĂ
PRIMĂVARA POMII SE CURĂŢĂ, SE
STROPESC ÎMPOTRIVA OMIZILOR.
OCTOMBRIE. DIN STRUGURI
PREGĂTIM DULCEAŢĂ, COMPOT,
MARMELADĂ, JELEU. DIN
STRUGURI VITICULTORII FABRICĂ
ŞI VIN.

EXERCIŢII ÎN MANUAL, pag. 106-109.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei în tabel (la alegere): punctul A sau
punctul B.
Scrie opinia personală pentru situaţiile de mai jos. Poţi scrie şi în limba rusă.

SITUAŢIE CE FACI TU? (4-5 propoziţii)

ESTE LUNA NOIEMBRIE. PESTE CÂTEVA
ZILE VA FI GER, ZĂPADĂ. DAR ÎN LIVADĂ
SUNT ÎNCĂ MULTE MERE. CE FACI TU?
A.______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________

- 25 -

E LUNA SEPTEMBRIE. ZIUA TA DE NAŞTERE.
INVITAŢII ŢI-AU ADUS MULŢI-MULŢI
STRUGURI. DACĂ VOR STA MAI MULTE
ZILE, NU VOR FI BUNI DE CONSUMAT.
CE FACI TU?
B.______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________

TEMA: ANIMALE SĂLBATICE ŞI DOMESTICE

OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:
DESPRE UNELE ANIMALE: UNDE TRĂIESC, CUM SUNT ELE;
DESPRE MEDIUL DE VIAŢĂ AL ANIMALELOR;
DE CE OMUL CREŞTE ANIMALE DOMESTICE;
CU CE SE HRĂNESC ANIMALELE.

VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM! FAMILII DE CUVINTE:

Şarpe, şerpi; bursuc, bursuci, a se hrăni – hrană
păsări călătoare, nurcă, vidră, apă – acvatic
COCOSTÂRC
ondatră, şopârlă, mistreţ, a ierna – iarnă
prepeliţă.
SINONIME:
CUVINTE NOI: a trăi – a vieţui
hibernare – зимняя спячка se găsesc – se află – sunt
PIŢIGOI
(păsări) răpitoare –хищные
(păsări) sedentare (сидеть) ANTONIME:
peşte – peşti folositor – dăunător
şobolan – крыса
COMPARĂ! GÂSCĂ GÂŞTE
bâtlan – цапля
biban – окунь a se adapta – адаптироваться
cârtiţă – крот dropie – дрофа
caras – карась
ştiucă – щука
ALBINĂ
somn – сом
crap – карп

APICULTOR MIERE

- 26 -
REŢINE!
ANIMALE

SĂLBATICE DOMESTICE

căprioară, căprioare cal, cai iepure, iepuri

vulpe, vulpi vacă, vaci găină, găini
lup, lupi oaie, oi curcă, curci
mistreţ, mistreţi ... porc, porci câine, câini ...

ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

sedentare s… …
păsări migratoare animale d... faună bogată
… … ...

insecte graur ...

hibernează ... păsări ... animale ...
... călătoare … de stepă cocorul

MEDII DE VIAŢĂ

În păduri, pe malurile râurilor sunt şerpi, şopârle ş.a. care distrug

ţânţari, fluturi de noapte, gândaci etc. În Moldova sunt peste 15 mii
de specii de animale. Cele mai multe sunt în păduri. În păduri s-a
adaptat şi fazanul.

Iarna hibernează: bursucul, ariciul, şerpii, insectele.

Păsările călătoare pleacă în ţărilre calde: privighetoarea, rândunica,
cucul, pupăza. Dar nu şi piţigoiul, ciocănitoarea, cioara, fazanul...
Ele iernează la noi.

Fauna bazinelor acvatice este variată: şobolanul de apă, vidra; raţa şi

gâsca sălbatică, bâtlanul.

- 27 -
 ANIMALELE ADUC FOLOASE OMULUI:

VACA ? PORCUL PĂSĂRILE ALBINELE

… ... carne … …
carne ... slănină carne polen
piele ... păr pene, fulgi ceară
... piele puf propolis

Păsările se hrănesc cu boabe de grâu, de porumb/ păpuşoi ş.a. Animalele mănâncă iarbă, fân ş.a.

EXERCIŢII DIN MANUAL, pag. 115, 117.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei din tabel (la alegere): punctul A sau
punctul B.

Scrie opinia personală. Poţi scrie şi în limba rusă.

SITUAŢIE CE FACI TU? (4-5 propoziţii)

ESTE IARNĂ. ESTE MULTĂ
ZĂPADĂ. E GER. DAR ÎN PĂDURE
SUNT MULTE ANIMALE. GĂSESC
CU GREU HRANĂ. CE FACI TU?
A.__________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
B.__________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________

TU AI AUZIT CUM VECINII TĂI

____________________________________________________
VORBEAU DESPRE VULPI. EI ____________________________________________________
VROIAU SĂ VÂNEZE O VULPE.
____________________________________________________
VECINUL VREA O CĂCIULĂ DIN
BLANĂ DE VULPE PENTRU
SOŢIA SA. CE FACI TU?

- 28 -
 EVALUARE
Scrie!

în limba rusă – 9 p. în limba română – 10 p. Propoziţii – 10 p.

fân _________________ Удод _______________ ţară: ________________
a întrebuinţa __________ Холм _______________ grădină:______________
alimentaţie ___________ Интерьер ____________ coacăză: _____________
odolean ______________ Выращивать _________ sedentare: ____________
pericol ______________ знать _______________ stejar: _______________
ghindă ______________ морозилник __________ ____________________
a ocupa ______________ осадки ______________
a hiberna _____________ рыба ________________
(păsări) răpitoare крыса _______________
____________________ сирень ______________

Total tabel: 29 p.

5. Scrie îmbinări de cuvinte, câte una cu fiecare cuvânt. 6 p.

… … …
relief … plante … arbori …
… … …
… … …
condiţii … mal … râu …
… … …

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

6. Completează. 4 p.
a. Parcurile din oraşul Chişinău sunt (cum?)___________________ , ... __________________. b. Îmi place
aroma (a cui?) ... __________________ . c. Îmi plac fructele (care?): ______________________ .
d. În clasă avem multe (ce?) ..._______________ .

7. Scrie câte 3 denumiri de ierburi, copaci, arbuşti. 9 p.

IERBURI
•?

COPACI/ •?
ARBORI

ARBUŞTI
•?

- 29 -
 8. Răspunde la întrebări. 4 p.
8.1. Cum este stejarul? ____________________________________________________________
8.2. Ce se face din lemnul de stejar? __________________________________________________
_______________________________________________________________________________
8.3. Ce mănâncă veveriţele? ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
8.4. Cine mănâncă ghinzi? _________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
9. Tradu. 4 p.
9.1. Папа посадил две яблони. _____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
9.2. Этот пьерсик красивый и вкусный. _____________________________________________
_____________________________________________________________________________
9.3. Мама купила 2 килограмма черешни. ___________________________________________
_______________________________________________________________________________
9.4. Возле нашего дома растет большой абрикос._____________________________________
_______________________________________________________________________________
10. Scrie în tabel ce folos aduc omului: 16 p.
CAPRA ALBINELE PORCUL GÂŞTELE
… … … …

În total: 72 de puncte
Notele: „10” – 71-72 p.; „9” – 67-70 p.; „8” – 62-66 p.; „7” – 55-61 p.; „6” – 46-54 p.; „5” – 35-45 p.;
„4” – 24-34 p.; „3” – 13-23 p.; „2” – 6-12 p.; „1” – 1-5 p.

11. Comentează situaţia din tabel. Poţi scrie şi în limba rusă.

CITEŞTE TEXTUL. CINE ARE DREPTATE? SCRIE ÎN 5 PROPOZIŢII. POŢI SĂ SCRII ŞI ÎN LIMBA
RUSĂ.
(КTO ПОСТУПИЛ ПРАВИЛЬНО В ЭТОЙ СИТУАЦИИ? ОБЪЯСНИ СВОЮ ТОЧКУ ЗРЕНИЯ.)

Bine sau rău

Odată Petrică şi Nicu au găsit pe drum doi arici. Petrică şi-a luat un arici şi Nicu şi-a luat un arici. S-au
dus acasă foarte bucuroşi.
Peste câteva zile se întâlnesc băieţii şi încep să se laude (хвастаться) cine dintre ei este mai grijuliu
(заботливый). Petrică spune:
– Eu hrănesc ariciul cu lapte. I-am făcut şi un pat moale.
Dar Nicu spune:
– Eu i-am dat ariciului două mere şi l-am dus în pădure.

Scrie aici!
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

- 30 -
 DICŢIONAR ROMÂN – RUS

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ

A D
abundent обильно dăunător, вредный, вредно,
un ac, două ace игла (-ы) dăunători вредители
a se adapta адаптироваться de aceea по этому
a aduce приносить, привозить un deal, două dealuri холм (-ы)
un alun, doi aluni лесной орех (дерево) des часто, густо, густой
o alună, două alune лесной орех (плод) un depozit, хранилище (-а)
aproape близко, почти două depozite
un arbore, doi arbori дерево (-ья) a depozita помещать в склад
un arbust, doi arbuşti кустарник (-и) o dulceaţă, варенье
un arţar, doi arţari клен (-ы) două dulceţuri
aspru суров, суровый E
B erbivor травоядный
blând, blânzi ласковый (-ые) a se evapora испариться
o bufniţă, două bufniţe сова (-ы) F
un bursuc, doi bursuci барсук (-и) fabricat сделан, произведен
C în fiecare zi каждый день
cald, călduros теплый, тепло un fier, două fiare железо
carne мясо un fân, două fânuri сено
carnivor плотоядный un fluture, doi fluturi бабочка (-и)
o căprioară, косуля (-и) o foaie, două foi лист (-ья)
două căprioare foioase лиственные
a cădea падать folositor полезный, полезно
cărbune уголь un frasin, doi frasini ясень (-и)
ceară воск o frunză,două frunze лист (-ья)
un cerb, doi cerbi олень (-и) frunziş листва
o ciocănitoare, дятел (-ы) G
două ciocănitori a se găsi находиться
o câmpie, două câmpii равнина, степь o ghindă, două ghinzi желудь (-и)
o coajă, două coji кора, скорлупа un gândac, doi gândaci жук (-и)
un cocoş-de-pădure, глухарь (-и) un greier, doi greieri кузнечик (-и)
doi cocoşi-de-pădure gros, groasă толстый, толстая
a se comporta вести себя H
confortabil удобный, удобно, hrană еда
уютно o hârtie, două hârtii бумага (-и)
un con, două conuri шишкa (-и) I
congelat замороженный o iarbă, două ierburi трава (-ы)
o condiţie, două condiţii условиe (-ия) erbivor травоядный
un conifer, două conifere хвойнoе (-ыя) o insectă, două насекомое (-ые)
un copac, doi copaci дерево (-ья) insecte
un corn, doi corni кизил Î
un coş, două coşuri корзина (-ы) înalt, înalţi высокий
o creangă, două crengi ветка (-и) înălţime высота
a creşte расти a (se) întâlni встретить (-ся)
a cuprinde охватить, обнять întuneric темно, темнота
a curge протекать a întrebuinţa употреблять

- 31 -
 LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ
J R
un jder, doi jderi куница (-ы) ramificat ветвистый
L o rădăcină, două rădăcini корень (-и)
un lemn, două lemne дерево, древесина un râu, două râuri река (-и)
un locuitor, doi locuitori житель (-и) S
un lup, doi lupi волк (-и) un salcâm, doi salcâmi акация (-и)
M a salva спасать
un mal, două maluri берег (-а) o salvie, două salvii шалфей
un măceş, doi măceşi шиповник (-и) slănină сало
un mesteacăn, береза (-ы) un sol, două soluri почва
doi mesteceni un spaţiu, două spaţii пространство
mixt смешанный o specie, două specii вид
mlăştinos болотистый o stea, două stele звезда (-ы)
N un stejar, doi stejari дуб (-ы)
necesar нужный, необходимый a străbate проходить
negară пырей o suprafaţă, площадь (-и)
o ninsoare, două ninsori снегопад (-ы) două suprafeţe
un nufăr, doi nuferi водяная (-ые) лилия(-и) a supravieţui выживать
O a seca высыхать
a ocupa занимать secetă засуха
odolean валериана (lumină) solar (-ă) солнечный
oxigen кислород Ş
P un şarpe, doi şerpi змея (-и)
o pană – două pene перo (-ья) o şopârlă, două şopârle ящерица (-ы)
un păducel, doi păducei боярышник (-и) T
o păpădie, două păpădii одуванчик (-и) a tăia резать, срезать
pătlagină подорожник (-и) timp время, погода
păşune пастбище (-а) un trunchi, ствол (-ы)
pericol опасность (-и) două trunchiuri
piele кожа Ţ
a pierde терять, потерять o ţară, două ţări страна (-ы)
o plantă, două plante растение (-ия) U
un plămân, doi plămâni легкое, легкие uimitor удивительно
un plop, plopi тополь (-я) o umbră, două umbre тень (-и)
o ploaie, două ploi дождь (-и) umed, ud влажный, влажно
ploios, ploioasă дождливый, дождливо un urs, doi urşi медведь (-и)
un pom, doi pomi дерево (-ья) uscat суша, сухой
(păsări de) pradă хищный (-ые) a se usca высыхать, сушиться
un porumbar, тёрн V
doi porumbari un vapor, două vapoare пароход (-ы)
precipitaţii осадки o vară, două veri лето
o prepeliţă, перепел o vulpe, două vulpi лиса (-ы)
două prepeliţe o viaţă, două vieţi жизнь (-и)
proaspăt свежий verde зеленый
a produce производить o vieţuitoare, живое существо
o pupăză, două pupeze удод două vieţuitori
Z
o zambilă, două zambile гиацинт (-ы)

- 32 -