ARTICOLUL 6 PAR.

1
1
DREPTUL LA UN PROCES
ECHITABIL
2
Articolul 6 par. 1

1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod

public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o
instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va
hotărâ asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu
caracter civil, fie asupra temeinicei oricărei acuzaţii în materie
penală îndrepate împotriva sa.
 3
Articolul 6 par. 1

Hotărârea trebuie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi
interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a
acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori a securităţii naţionale într-o
societate democratică,
4
Articolul 6 par. 1

atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor

la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară
de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale,
publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
5
Articolul 6 par. 1

Noţiunea de “cauză”

Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti, privind existenţa sau

exerciţiul drepturilor, indiferent de şansa de reuşită.
6
Articolul 6 par. 1

Noţiunea de
“drepturi şi obligaţii cu caracter civil”
(in opozitie cu cele din raporturi juridice de drept public)

- Drepturi subiective care aparţin domeniului privat în litigii între

particulari sau între particulari şi stat în care statul acţionează în
cadrul unor raporturi juridice de drept privat nu de drept public
7

 Numai atunci când sunt disputate asemenea drepturi statele sunt

obligate să asigure garanţiile procesuale exprimate de art. 6 (1)
8
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”

- Nu este relevantă natura dispoziţiei sau competenţa instanţei în

dispoziţiile dreptului naţional
9
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”
- Este relevant caracterul dreptului in discutie:
- Civil patrimonial
- Personal nepatrimonial
Kurzac c. Polonia, 25.05.2000; dreptul la o buna reputatie – procedura
pentru anularea unei condamnari cu scopul indreptarii reputatiei adusa
fratelui reclamantului si familiei sale
Üldözötteinek Szövetsége s.a. c. Ungaria, 5.10.2000; capacitatea de drept
civil a unei asociatii – inregistrarea in registrul prevazut de lege confera
personalitate juridica, calitatea de a avea drepturi si obligatii civile
10 Tema – 14.03.2020
 raportarea jurisprudentei CEDO privind aplicabilitatea art. 6 in
cauzele privind „drepturi si obligatii cu caracter civil” la
dispozitiile CPC (Legea nr. 134/2010) si Legii nr. 554/2004 a
contenciosului administrative în raporturile juridice de drept
administrativ şi fiscal
 Bibliografie:
1. Andreea TABACU
PRINCIPIUL DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL, ÎN
TERMEN OPTIM ŞI PREVIZIBIL, POTRIVIT NOULUI COD
DE PROCEDURĂ CIVILĂ ŞI CONTENCIOSULUI
ADMINISTRATIV
Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(31)/2012, pp. 140-
151
11 Tema – 14.03.2020

2. Alina Margareta GRIGORIU  și Andrei GRIGORIU

ARTICOLUL 6 CEDO. LIMITE
https://www.consultanta-cedo.ro/articolul-6-cedo-limite-2/
3. CtEDO
OŢET C. ROMÂNIEI, 2014
12 Tema – 14.03.2020

4. CJUE
Cauza C‑682/15, Berlioz Investment Fund SA împotriva
Directeur de l’administration des Contributions directes,
Concluziile Avocatului General, 10.01.2017
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=186
677&doclang=RO
5. CJUE
Hotărârea Sabou, C‑276/12
13
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”
1) Litigii de drept privat
Association K c. Suediei (10144/1982)- cererea asociatiei chiriasilor
pentru dreptul de a numi un administrator , drept prevazut de
Legea administrarii imobilelor (House Administration Act) nu
este un “drept civil” al asociatiilor
14
Litigii de drept privat

Association des amis de St. Raphael et Frejus c. France

(38192/1997) – plangerea impotriva unui ordin al prefectului prin
care se aducea atingere dreptului proprietarului de a se bucura de
proprietatea sa , prin acordarea unor drepturi excesive unor
dezvoltatori imobiliari, solutionata de Consiliul de Stat, se refera
la “drepturi cu caracter civil” urmarind apararea dreptului de
proprietate
15
Litigii de drept privat

B. c. Olandei (11098/1984) cererea reclamantului adresata pe cale

gratioasa unei autoritati administrative (autoritatea care
gestioneaza Fondul de Compensare pentru victimele violentei) in
scopul primirii unui ajutor pentru ca fusese victima unui atac
armat nu se refera la “un drept civil” pentru ca nu vizeaza un
drept subiectiv (repararea prejudiciului) ci o posibilitate de ajutor
16
Litigii de drept privat

Balmer-Schafroth c. Elvetiei (1997) – cererea privind apararea

integritatii fizice si sanatatii de efectele unei centrale nucleare nu
este una privind “drepturi civile” decat in masura in care se
dovedeste ca procedura este decisiva pentru dreptul in cauza, in
speta invocandu-se consecinte insuficient legate de dreptul
pretins
17
Litigii de drept privat

 S.P.R.L. ANCA C. Belgiei (10259/1983) – cererea legata de

procedura falimentului se refera la “drepturi civile”: declararea
falimentului avand efectul direct de a impiedica societatea sa
desfasoare acte de comert si sa-si administreze afacerea pana la
anularea procedurii, a adus prejudicii temporare drepturilor si
obligatiilor civile
 18
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”

2) Litigii privind securitatea sociala

Feldbrugge c. Olandei (8567/1979)
Elemente de drept public:
a) Caracterul normelor aplicabile in dreptul intern – controlul total al statului in
domeniu
b) Obligatia de asigurare decurge din lege desi exista si cazuri de asigurari civile –
RCA)
c) Statul preia in totalitate cuantumul primelor de asigurare
 19
Litigii privind securitatea sociala

Elemente de drept privat - predominante

a) Litigiul nu se poarta in legatura cu puterea discretionara a administratiei ci in
legatura cu un drept subiectiv patrimonial legat de viata particulara a reclamantului
b) Litigiul este strans legat de calitatea de salariat , dobandita prin contract
civil(drepturi din concediul de boala)
c) Regimul national de asigurari de sanatate are multe asemanari cu cel de asigurari
private
Litigii privind securitatea sociala
20

Drepturi civile legate de asigurari sociale:

- Indemnizatii concediu de boala
- Alocatii de somaj
- Alocatie pentru concediul de crestere a copilului
- Prestatie ca urmare a unui accident de munca
- Plata pensiei catre un magistrat sau vaduva unui functionar (drepturi decurgand din
relatia de munca nu exercitiul puterii publice) Massa c. Italiei (1993)
21
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”
3) Litigii privind accesul si exercitiul unei profesii liberale
König c. Germaniei (2000) – supunerea unor activitati regimului
autorizarii si controlului administrativ, eventual cu posibilitatea
retragerii exercitiului dreptului din motive de interes general nu
este de natura sa transforme activitatea in una de drept public
(medic)(par. 85-91)
22
Litigii privind accesul si exercitiul
unei profesii liberale

San Juan c. Frantei (dec. 43956/1998) – evaluarea cunostintelor si

experientei necesare pentru exercitarea unei profesii se apropie de
un examen de tip scolar sau universitar, indepartandu-se astfel de
competenta normala a unui judecator, ca urmare nu intra sub
incidenta Conventiei
23
Litigii privind accesul si exercitiul
unei profesii liberale

Philis c. Greciei no.2 (1997) – un contencios disciplinar ce are ca

obiect dreptul de a continua exercitarea unei profesii da nastere la
contestatii “cu caracter civil” (par. 45)
Albert et Le Compte c. Belgiei (1983) – sau jurisdictiile ordinelor
profesionale indeplinesc exigentele art. 6 (1) sau exista
posibilitatea accesului la justitie unde exista garantiile art. 6 (1)
(Par. 29)
24
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”
4) Litigii privitoare la functia publica

Criterii initiale pentru stabilirea caracterului

“civil”:
- Incidenta puterii discretionare a statului
- Recrutarea in profesie NU
- Cariera
- Incetarea activitatii
- Drepturi patrimoniale DA
Pellegrin c Frantei, 1999, speta relevanta
25
Litigii privitoare la functia publica

Criteriu actual:
Interpretarea “autonoma” a notiunii de “functie publica” dupa un
“criteriu functional” → daca natura functiilor si
responsabilitatilor implica participarea la exercitiul puterii
publice
Pellegrin c. Frantei (28541/1995, par. 58-71)
26
Litigii privitoare la functia publica

 Cererea sindicatului care cere informatii conducerii despre

anumite categorii de angajati (Syndicat CFDT des Etablissements
et Arsenaux du Val de Marne. Jacques Vesque c Frantei , 1987)
→ nu se refera la “drepturi civile”
27
Litigii privitoare la functia publica

- Cererea care solicita de l Ministerul de Externe lamuriri privind

schimbul de informatii dintre unele state (Barry s.a. c Frantei,
1989, par. 3)
- Cererea privind plata unui supliment de salariu in cazul
functionarilor de conducere din ministerul de externe (deoarece
nu e vorba de plata unor drepturi de pensie stabilite) (Santiago
Martínez-Caro  c. Spaniei, 2000)
→ nu se refera la “drepturi civile”
28
Litigii privitoare la functia publica

 Dreptul reclamantului de a avea acces la documente

administrative care il privesc personal in vederea stabilirii
drepturilor de pensie (Loiseau c Frantei, 2003, par. 5-7)
→ se refera la “drepturi civile”
29
Litigii privitoare la functia publica

- Demiterea unui judecator pe motive disciplinare – judecatorul nu

este functionar public dar face parte dintr-un serviciu public tipic
(cel al administrarii justitiei) in activitatea sa exercitand puterea
publica (Pitkevich  c Rusiei, 2001)
- Pensia in reparatiune reclamata de un ofiter in rezerva pentru
leziuni suferite in exercitiul functiei (Mosticchio c Italiei, 2000)
→ nu se refera la “drepturi civile”
30
Litigii privitoare la functia publica

- Litigiile legate de pensiile functionarilor: odata cu pensia se rupe

legatura cu exercitiul puterii publice (Pellegrin c Frantei, 1999,
par. 67)
31
“drepturi şi obligaţii cu caracter
civil”
5) Litigii dintre particulari si puterile publice
- În cazul în care o acțiune se limitează la aspecte legate de
respectarea condițiilor de admisibilitate, nu constituie o
„contestație” referitoare la drepturi și obligaţii cu „caracter civil”
(Neshev împotriva Bulgariei, 2003; Nicholas împotriva Ciprului
2000)
- Respingerea unei cereri pe motive procedurale (Blay c
Germaniei, 1986)
→ nu se refera la “drepturi civile”, deoarece procedura nu urmareşte
să „determine” asemenea drepturi
32
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Indemnizarea pentru pagubele suferite de victime ale regimului
nazist (Blay c Germaniei, 1986; Rotenstein c Germaniei, 1984))
→ nu este o raspundere de drept civil ci o indemnizare stabilita de
stat in temeiul puterii publice pentru repararea consecintelor unor
fapte ilicite comise la scara intinsa sub acoperirea autoritatii
statului
- Indemnizarea pentru victimele unei catastrofe naturale (Nordh c
Suediei, 1990)
33
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Refuzul de a elibera un pasaport (Peltonen c Finlandei, 1995)
- Cererea de reparare a unui prejudiciu suferit de comisionarii
vamali ca urmare a disparitiei barierelor vamale in cadrul UE
(Greek Federation of Customs Officers and others c Greciei,
1995)
→ nu sunt in legatura cu “drepturi civile”
Litigii dintre particulari si puterile publice
34

- Trecerea in disponibilitate a unui ofiter de grad inalt de catre

presedintele statului, pentru pierderea increderii
- (E S c Germaniei, 1995)
→ nu sunt in legatura cu “drepturi civile”
35
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Somarea unei persoane sa depuna marturie sau sa produca
anumite probe – obligatia de a face acesasta este una civica, mai
ales ca nu era de natura sa duca la autoincriminare
(British Broadcasting Corporation c Marii Britanii, 1996)
→ nu este in legatura cu “drepturi civile”
36
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Natura patrimoniala a litigiului nu e suficienta pentru a atrage
aplicabilitatea art. 6 (1), atunci cand este vorba de exercitiul puterii publice
acest articol nu e aplicabil

DAR
- Nu este suficient să se demonstreze că funcționarul în cauză participă la
exercitarea prerogativelor de putere publică sau că există o relație specială
de încredere și de loialitate între persoana în cauză și statul angajator.
- Trebuie demonstrat că obiectul litigiului este legat de exercitarea autorității
statale sau să pună în discuție legătura specială de încredere și de loialitate
între funcţionar şi stat [Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, 2007]
37
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Un drept nu poate fi pusa in discutie daca exista cerinte legale
pentru existenta acelui drept iar aceste cerinte nu sunt indeplinite
(Hins, Hugenholtz c Olandei, 1996)
(litigiu privind dreptul de a retransmite anumite programe de
televiziune, in conditiile in care nu erau indeplinite conditii
reglementate privind alocarea frecventelor)
→ nu este in legatura cu “drepturi civile
 38
Litigii dintre particulari si puterile
- publice

Contestatii cu privire la dreptul la libera circulatie - acest drept prevazut de Tratatul UE,
efectul in fata instantelor nationale (UK) nu este unul direct (nu da nastere la un drept
subiectiv) ci declarativ, reglementarea concreta ţinând de puterea discreţionară a
statului, astfel incat cade in sfera dreptului public (Adams, Benn c UK, 1997)
39
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Procedura privitoare la punerea in intarziere a reclamantului de
către administraţia locală pentru plata în avans a cheltuielilor
ocazionate de demolarea unei construcţii edificate fără autorizaţie
- reclamantul contestă decizia care îl obligă la avansarea sumei, dar
se plânge despre faptul că nu trebuia demolată construcţia ci
micşorată şi reautorizată în noua formă
- => Litigiul nu priveşte suma stabilită în sine (Hofer c. Austria,
1997)
→ nu este în legatură cu “drepturi civile”
40
Litigii dintre particulari si puterile
publice
 Litigiul purtat de un sindicat profesional de medici si
19 medici membri cu colectivitatile locale care
acordau anumite avantaje financiare sub forma de
sume globale alocate anual stabilimentelor medicale
private(prin ordin al Prefectului), pentru diminuarea
acestor avantaje, priveste exercitiul puterii publice
(Syndicat des médecins exerçant en établissement
hospitalier privé d'Alsace et autres  c Frantei, 2000)
→ nu este in legatura cu “drepturi civile”
 41
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Litigiul purtat de o societate comerciala inmatriculata in Franta in fata jurisdictiilor
administrative in legatura cu faptul ca a fost anulat un act administrativ privind
amenajarea unei zone industriale, dupa ce societatea cumparase terenurile in zona si
incheiase un parteneriat cu autoritatile locale pentru realizarea parcului industria
- → este in legatura cu “drepturi civile”, respectiv dreptul de a construi pe proprietate
(SARL du Parc D’activites de Blotzheim c. Frantei, 2006)
42
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Decizia Autoritatii Provinciale austriece in materia tranzactiilor
imobiliare prin care s-a refuzat aprobarea vanzarii unui imobil
catre un strain (vanzarea catre straini condusese la cresterea
preturilor si scaderea utilizarii hotelurilor) (Sramek c Austriei,
1982)
→ este in legatura cu “drepturi civile”
43
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Decizia administrativa privind modul in care un proprietar poate
folosi un teren care ii apartine (revenirea asupra deciziei de
dezvoltare imobiliara) (B c UK, 1985)
→ este in legatura cu “drepturi civile”
44
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Obligarea unui proprietar forestier de a planata anumite specii de
arbori, cu costuri considerabile si sub amenintarea unor sanctiuni
– controlul folosintei proprietatii (Denev c Suediei, 1985)
- Cererea de indemnizare a cheltuielilor de judecata dintr-un proces
privind anularea unei decizii administrative legate de o licenta de
transport (Gasper c Suediei, 1998)
→ sunt in legatura cu “drepturi civile”
45
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Procedura de control de legalitate a deciziei unei camere de
recurs a Oficiului European de Brevete pentru revocarea unui
brevet de inventie – datorita aspectului patrimonial legat de
brevet cererea este in legatura cu “drepturi civile”
(Lenzing AG c UK, 1998)
46
Litigii dintre particulari si puterile
publice
Proceduri judiciare pentru: compensarea de terenuri in
cazul comasarii unor terenuri agricole (1), mentinerea
unei licente la care reclamantul considera ca are
dreptul pentru continuarea activitatii comerciale(2),
clasarea in rezervatie a unor terenuri (3), interdictia
de a construi pe un anumit loc din proprietatea
reclamantului(4), extinderea unei arii de descarcare a
gunoaielor (5), restituirea unor amenzi comunitare
pentru depasirea productiei (6)
→ sunt in legatura cu “drepturi civile”
47
Litigii dintre particulari si puterile
publice
(1) Ettl and others c Austriei, 1987
(2) Tre Traktorer AB c Suediei, 1985
(3) Oerlemans c Olandei, 1991
(4) Skärby c Suediei, 1990
(5) Zander c Suediei, 1993
(6) Procola c Luxemburg, 1995
 48
Litigii dintre particulari si puterile
publice

- Litigii privind exproprierea unor imobile

Bodén c Suediei, 1987
- Decizia de internare a unei persoane intr-un azil psihiatric (dreptul la libertate)
Laidin c Frantei, 2003 (par.76)
→ sunt in legatura cu “drepturi civile”
49
Litigii dintre particulari si puterile
publice
- Litigiile fiscale
→ NU sunt in legatura cu “drepturi civile”
Exista prerogative absolute ale puterii publice
Cu valoare de principiu, contenciosul fiscal, in pofida efectelor
patrimoniale asupra situatiei contribuabililor, nu intra in
domeniul “drepturilor si obligatiilor de natura civila
50

 Schouten si Meldrum c. Olandei (1994) – obligatiile fiscale nu

apartin sferei “drepturilor si obligatiilor civile”
51

- Rambursarea de catre administratia fiscala a sumelor platite cu

titlu de impozit pe profit
(restituirea tine de politica fiscala, nu impiedica reclamanmta sa intre
in relatii comerciale, ci eventual influenteaza vanzarile si
posibilitatea de acces pe piete noi) X c Austriei, 1980
52

- Proceduri privind taxele fiscale

Wasa Liv Ômsesidigt, Fôrsâkringsbolaget Valands Pensionsstiftelse and
a Group of approximately 15,000 Individuals c Suediei, 1980
- Proceduri privind calculul impozitelor
Kustannus Oy Vapaa Ajattelija AB, Vapaa-Ajattelijain Liitto -
Fritänkarnas Förbund r.y. and Kimmo Sundström c Finlandei, 1996
53

 Drepturile de natura politica nu au caracterul de “drepturi civile”

- Dreptul de a candida in alegeri, chiar in prezenta unor aspecte
patrimoniale (pentru neconformitatea cheltuielilor in campania
electorala) sau obligatia de a rambursa trezoreriei suma cheltuita
ilegal
- Contestarea validitatii alegerilor
54

- Litigiile privind expulzarea strainilor

- Masura de a autoriza un strain sa ramana sau nu pe teritoriul
statului
- Existenta art. 1 Protocolul 7 (garantii privind expulzarea
strainilor) implica faptul ca respectivele litigii nu sunt protejate
de art. 6 (1)
55

Noţiunea de ,,acuzaţie în materie penală” prevăzută de art. 6 par.

1 din Convenţia europeană a drepturilor omului (CEDO)
• Art.6 CEDO

(1) Oricepersoana are dreptul la judecarea in mod echitabil , in mod public si intr-un
termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala,
instituita de lege care va hotara … asupra oricarei acuzatii in materie penala
indreptata impotriva sa …”
(2) Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana cand
vinovatia sa va fi legal stabilita.
 Noţiunea de “acuzaţie în materie penală”
57

Interpretare extensivă privind “acuzaţia”:

- notificarea oficială, din partea autorităţii
compente, a învinuirii că persoana a săvârşit o
infracţiune (Deweer c. Belgiei, 1980)
- Măsuri ca arestarea, deschiderea unei anchete
preliminare (Huber c. Ausriei, 1990)
- Executarea unei pedepse (ca parte integrantă a
hotărârii judecătoreşti)
58
Articolul 6 par. 1

Noţiunea de “acuzaţie în materie penală”

Interpretare extensivă privind “materia penală”:

- prevederile în dreptul intern
- natura faptei sau comportamentului ilicit
- scopul şi severitatea sancţiunii
(Engel ş.a.a c. Olandei, 1976; Matyjek c. Ploniei, 2006; Anghel c.
României, 2007)
3. Natura şi gravitatea sancţiunii
Amenda contravenţională
În sistemul românesc de drept:
- Amenda contraventionala maxima: 100.000 lei
- Amenda penala maxima:
50.000 lei persoana fizica
2.000.000 lei persoana juridica
60

- Perchezitia la domiciliul reclamantului si nu ancheta fiscala pornita

de serviciile fiscale a avut urmari importante asupra situatiei
reclamantului →el a facut obiectul unei acuzatii in materie penala
(Abas c Olandei, 1997)
61

- Privatiunile de libertate susceptibile de a fi aplicate cu titlu

represiv, cu exceptia celor care prin natura durata si modalitatea
executarii nu produc un prejudiciu important
(Engel c Olandei 1976)
- Amenzile, cu exceptia celor care produc prejudicii putin
importante
(Escoubet c Frantei, 1999)
 62

 Nu au fost incadrate in aceasta sfera:

- Aplicarea unei sanctiuni ecleziastice specifice
- (Tyler c UK, 1994)
- Interdictia de a exercita un madat timp de 5 ani ca urmare a declararii procedurii
falimentului (Tapie c Frantei ,1996)
- Revocarea unor politisti din cadrul politiei pentru abateri grave (Sygounis s.a. c
Greciei,1994)
63

- Recuzarea unui magistrat (Roberto Marra And Paola Gabrielli c

San Marino, 1997)
- Sanctiunea disciplinara a “blamului” (nu are consecinte severe)
Milhaud c Frantei, 1997
64

 Au fost calificate ca “acuzatie in materie penala”:

- Aplicarea unei amenzi unui farmacist pentru incalcarea
deontologiei profesionale
X c Germaniei, cerere 10059/1982
- Procedura aplicarii amenzii unui avocat pentru neindeplinirea
unor obligatii profesionale
A c Austriei, 1990
65

Alte decizii relevante:

- Aplicarea unei amenzi substantiale pentru efectuarea de lucrari de
amenajare alocuintei fara autorizatie urmareste un scop legitim de
realizare a politicii de urbanism iar sanctiunea nu are in acest caz
un caracter punitiv, represiv. Sanctiunea nu ar fi putut fi inlocuita
cu inchisoarea sau urmarirea penala in caz de neplata
66

- Retragerea unui numar de puncte in cazul savarsirii unei incalcari a

legislatiei rutiere are un caracter preventiv, dar si unul punitiv,
specific pedepselor accesorii si poate atrage retragerea
permisului, dreptul de a conduce vehiculul fiind unul de mare
utilitate, astfel sunt ideplinite conditiile “acuzatiei in materie
penala” (Malige c Frantei,1998)
67

- Retragerea imediata a permisului de conducere ordonata de

Ministerul Public, fara posibilitatea unui recurs efectiv in fata
unei autoritati judiciare, calificata ca o “masura preventiva” de
legislatia nationala a fost apreciata de Curte ca o masura
administrativa, de prudenta, nu una punitiva, spre deosebire de
pedeapsa complementara penala a decaderii din dreptul de a
conduce (Escoubet c Belgiei, 1999)
68

 In anumite conditii, procedurile jurisdictionale privitoare la taxe si

amenzi fiscale pot constitui “acuzatii in materie penala”, daca sunt
indeplinite cumulativ conditiile:
- Faptele incriminate sa fie prevazute intr-o lege generala
- Majorarile sa nu aiba caracter reparator ci punitiv
- Baza legala sa fie o norma cu caracter sanctionator
- Suma sa fie de valoare considerabila iar in caz de neplata sa-l
expuna eventual pe cel sanctionat la o pedeapsa penala
- Bandenoun c Frantei, 1994 par. 47
69

GARANTIILE DREPTULUI LA
UN PROCES ECHITABIL
70
Articolul 6 par. 1

Garanţiile generale
ale dreptului la un proces echitabil

1. A fi judecat de un tribunal independent (Cooper c. Marii Britanii

& Grieves c. Marii Brianii, 2003),
71
Articolul 6 par. 1

Garanţiile generale
ale dreptului la un proces echitabil

A fi judecat de un tribunal imparţial (De Cubber c. Belgiei, 1984, D.

c. Irlandei, 2002; Remli c. Franţei, 1996; Pescador Valiero c.
Spaniei, 2003; Procola c. Luxemburgului, 1995; McGonnel c.
Marii Britanii, 2000; Demicoli c. Maltei, 1991 & Kyprianou c.
Ciprului, 2005)
72
Articolul 6 par. 1

Garanţiile generale
ale dreptului la un proces echitabil

A fi judecat de un tribunal prevăzut de lege (Lithgow c. Marii

Britanii, 1996; Glod c. României, 2003)
73
Articolul 6 par. 1

Garanţiile generale
ale dreptului la un proces echitabil

 Include dreptul de acces la un tribunal (Airey c. Irlandei, 1979),

fără obstacole de ordin procedural dar cu limitări (Ashingdane c.
Marii Britanii, 1985; Ernst c. Belgiei, 2003; Beer & Regan c.
Germaniei, 1999; A. c. Marii Britanii, 2002; Osman c. Marii
Britanii, 1998)
 74 Garantii explicite ale procedurii unui proces
echitabil

 Dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil

- Termenul începe să curgă la sesizarea instanţei şi acoperă căile de atac şi executarea hotărârii
- Criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul autorităţii
competente ( durata transferului cauzei între instanţe – inclusiv la excepţia de
neconstituţionalitate, întârzierea audierii martorilor, distanţa mare între termene)
- O hotarare cu efect provizoriu privind interdictia de a intra intr-o locuinta poate fi privita
ca fiind sub incidenta art. 6?
- Momentul sesizarii instantei cu o asemenea cerere este considerat inceputul termenului
rezonabil de solutionare a litigiului prin hotarare definitiva?
75

 La determinarea duratei de solutionare a unei cereri se considera

si durata procedurii administrative (daca este o etapa prealabila
judecatii) precum si durata pana la executarea hotararii (Faimblat
c. Romaniei, 2009)
76
Garantii explicite ale procedurii
unui proces echitabil

• Publicitatea procedurii (judecata şi pronunţarea)

(Le Compte, Van Leuven & De Meyere c. Belgiei, 1981)
- Transparenţă
- Respectarea oralităţii
În afara limitărilor: persoana poate renunţa la publicitate
77

Garantii implicite ale procedurii unui

proces echitabil
• Egalitatea armelor – tratarea egala a partilor pe durata procedurii
- Transmiterea unui raport al politiei care il privea pe inculpat numai
procurorului, nu si apararii (Kuopila c Finlandei, 2000)
78

- Principiul se aplica oricarei proceduri, inclusiv uneia

administrative gratioase
Daca insa procedura administrativa a fost urmata de una judiciara
unde reclamantul a avut posibilitatea sa cunoasca toate actele si
sa faca toate observatiile cu privire la acestea, principiul nu a fost
incalcat (Helle c Finlandei, 1997)
79

- In situatia in care unele parti sunt magistrati care se refera in

probatiune la dosarele pe care le-au instrumentat iar celelalte parti
sunt jurnalisti carora nu li s-a permis sa depuna alte piese sau
marturii pertinente, nu a existat o egalitate a armelor (De Haes et
Gÿsels c Belgiei, 1997)
80

- In sistemele judiciare unde procurorul general, avocatul general

de pe langa Curtea de casatie sau comisarul guvernului pot sa
participe la deliberarile acestor jurisdictii,
- In cazul in care comunicarea concluziilor judecatorului raportor
se face doar avocatului general nu si avocatilor partilor pentru a
putea raspunde
→ exista o incalcare a principiului egalitatii armelor
81

1) Borgers c Belgiei, 1991

2) Lobo Machado c Portugaliei, 1996
3) Vermeulen c belgiei, 1996
4) Reinhardt et Slimane-Kadïd c Frantei, 1998
5) K.D.B. c Olandei, 1998
82

- Admiterea cererii autoritatii fiscale de a exercita dreptul de

preemtiune pentru a achizitiona un bun al carui pret de vanzare
declarat este sub nivelul pietei, la o vloare egala cu pretul
vanzarii majorat cu 10%, fara a da posibilitatea cumparatorului sa
probeze ca pretul convenit reprezenta valoarea reala a bunului
(Hentrich c Frantei, 1994)
83

- Interpretarea unor norme procedurale in mod diferit pentru parti

(Platakou c Greciei, 2001)
84 Garantii implicite ale procedurii unui
proces echitabil

• Principiul contradictorialitatii – posibilitatea partilor de a lua

cunostinta de toate piesele si observatiile prezentate judecatorului
si de a le discuta
- Chiar cele provenite de la un magistrat (procuror)independent
(J.J. c Olandei, 1998)
85

- Posibilitatea indirecta si ipotetica pentru inculpat de a discuta

argumentele acuzarii inserate in textul unei decizii judiciare nu
este echivalenta cu dreptul acestuia de a le combate in mod direct
(F.C.B. c Italiei, 1991)
86

- Probele necomunicate in cursul urmaririi penale sau audierea

martorilor in lipsa prezentei avocatului apararii nu incalca
principiul, daca in cursul judecatii probele sunt accesibile
acuzatului iar martorii sunt ascultati in prezenta avocatului
acestuia
87

 Problema documentelor clasificate

- Van Mechelen and Others c. Olandei, §58; Paci c. Belgiei, § 85;
Rowe & Davis c. UK, § 61; Doorson C. Olandei, §72; -
securitatea nationala, protejarea unor martori, secretul unor tactici
de investigare
- Dowsett c. UK, §42-43; Leas c. Estoniei, § 78 – instanta trebuie
sa poata verifica legalitatea procedurilor de investigare
- Jasper c. UK,§ 54-55; M c. Olandei, § 69 – in ce masura
materialul clasificat este relevant pentru luarea hotararii
Curtea de Apel Cluj [S.civ. nr. 225/2009, pp. 11-12]
88

1) Lüdi c Elvetiei, 1991

2) Windisch c Austriei, 1990
3) Delta c Frantei, 1990
4) Doorson c Olandei,1996
89

- La efectuarea unei expertize, partile nu trebuie sa aiba

posibilitatea de a asista la discutiile conduse de expert sau sa li se
comunice piesele de care el se foloseste; esential este sa poata
discuta asupra raportului
- Posibilitatea de a fece comentarii trebuie insa sa fie efectiva
(Mantovanelli c Frantei, 1997)
90

- Daca o piesa a dosarului se comunica doar uneia din parti →

egalitatea armelor
- Daca o piesa a dosarului nu se comunica nici uneia din parti →
principiul contradictorialitatii
91 Garantii implicite ale procedurii unui
proces echitabil

• Motivarea hotararilor
- Analiza sustinerilor partilor (reclamant si parat sau alte parti)
- Raspuns la argumentele importante
- Motivarea in drept
- Analiza tuturor probelor
- Concluzii proprii ale judecatorului (nu preluate din hotararea
supusa caii de atac sau rechizitoriu)
92

• Prezumtia de nevinovatie
- Admiterea limitata a prezumtiilor de vinovatie:
- Natura si gradul de constrangere pentru obtinerea informatiilor
- Greutatea interesului public si gravitatea sanctiunii prefigurate (cazul
contraventiilor)
- Importanta probei obtinute in stabilirea incalcarii legii
- Dreptul la tacere
- J.B. c. Elvetiei – obligarea repetata la a arata toate companiile in care
persoana a facut investitii si aplicarea a 4 amenzi pentru refuzul de a da
curs solicitarii este o incalcare a dreptului la tacere pentru a evita
autoincriminarea privind savarsirea unei infractiuni fiscale
93

• Cazul special al prezumtiilor de vinovatie in materie fiscala:

- Ianosevic c. Suediei; Västberga Taxi Actievolag and Vuti c. Suediei – executarea penalitatilor
fiscale inainte de a exista o hotarare definitive asupra legalitatii actului prin care au fost
impuse nu constituie o incalcare a principiului prezumtiei de nevinovatie
- A.P, M.P si T.P. c. Suediei, cererea 19958/1992 – obligarea mostenitorilor de a plati sumele
datorate si penalitatile pentru o evaziune fiscal pretins a fi comisa de societatea antecesorului
lor defunct incalca principiul prezumtiei de nevinovatie, raspunderea pentru comiterea unei
fapte penale putand apartine in intregime numai faptuitorului
- Maleo Tadeu c. Portugaliei – procedura fiscal pentru recuperarea unei sume reprezentand
taxe datorate de o companie al carei administrator de facto a fost considerate o anumita
persoana, dupa ce persoana a fost achitata pentru infractiunea de frauda fiscal constituie o
incalcare a principiului prezumtiei de nevinovatie
94

• Cazul special al suspendarii executarii

- S.C. Ecoinvest SRL si Ilie Bolmadar c. Romaniei - obligaţia de plată a cauţiunii în cadrul
cererilor de suspendare (inclusiv provizorie) a executării silite reprezintă o restricţie a
dreptului de acces la instanţă, care urmează a se analiza în funcţie de principiile care decurg
din jurisprudenţa Curţii în această materie.
- art. 6 din Convenţie este aplicabil, în anumite condiţii, şi acelor proceduri denumite de Curte
preliminare, adică acelor proceduri care nu soluţionează în mod direct fondul drepturilor şi
obligaţiilor de natură civilă (cum ar fi, spre exemplu, alături de procedurile de suspendare a
executării silite, discutate în speţa de faţă, alte proceduri precum ordonanţele preşedinţiale
sau măsurile asiguratorii etc.).

• Dreptul la aparare
- Dreptul la asistenta juridica – statul nu poate garanta calitatea apararii (Tuziński c. Poloniei)
- Desemnarea unyui aparator din oficiu nu insemna indeplinirea obligatiei de asistenta
juridical, statul trebuie sa observe daca asistenta este efectiv prestata (Siałkowska c.
Poloniei)