ETICA PROFESIONALĂ

Motto:
„Etica
legată profesiilo
d e p r ,
disemin ăstrare
area şi a,
cunoaşt progres
e r i i , este p u l
câmpul oate
celor m
profund ai înalt
e ş i m ai e , m ai
respons a ltruiste
abilităţ
i ”.
I on Stoic
a 
O profesie este o „ocupație pe care o au mai
multe persoane organizate voluntar să îți câștige
existenta prin slujirea directă a unui anumit
ideal, într-un mod moral permisibil, dincolo de
ceea ce le cere nemijlocit legea, piața și morala
comună.”
MIROIU, Mihaela. BLEBEA NICOLAE, Gabriela. Etica profesională. 2020
Profesionalismul este considerat o ideologie
relevantă pentru cei care lucrează în același
domeniu. Profesionalismul exercită rolul de a
coagula cerințele comune ale unei profesii,
întărește identitatea și crește stima de sine a
membrilor unui grup profesional.
Etica profesională reprezintă o
totalitate de norme morale ce
leagă individul de profesia sa și
reglementează legătura dintre
acestea și oameni cu care
individul dat intră în contact, ca
rezultat al activității sale
profesionale.
 Etica profesională
studiază specificul activităţii morale a profesionistului
şi relaţiile sale morale în mediul profesional,

stabileşte anumite reguli instituţionale de comunicare

specifice, maniere de comportare, norme de conduită
în societate,

care, de altfel, au existat în toate timpurile şi s-au

transmis, în fond prin educaţie, din generaţie în
generaţie.
 Caracteristicile ideale
ale profesiilor
Profesia presupune

 o cunoaștere a teoriilor domeniului

 o pregătire consistentă și îndelungată
 standarde de inițiere, menținere și avansare a unei persoane
 eliminarea din comunitatea profesională / retragerea dreptului de a
practica = cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale
 satisfacerea unor nevoi sociale = rolul profesiilor, a căror practică este
legitimată de către comunitatea ce beneficiază de rezultatele ei
 slujirea altruistă a societății
 unirea membrilor grupului profesional printr-un cod etic
 etc.
 FACTORII
ce determină
ETICA PROFESIONALĂ

Particularitățile specifice

Interesele corporative

Cultura profesională

Categoria de bază a eticii/deontologiei profesionale este

„datoria” – o valoare morală imperativă, care exprimă ceea ce ar
trebui să facem și ceea ce nu ar trebui să facem, adică cerința de a
face ceea ce este cuvenit.
 Etica profesională are la bază
diferite
norme de conduită şi coduri deontologice

Drept instrument de constrângere morală, dar şi de protejare,

normele pot fi elaborate prin două modalităţi:

• Instituţionalizat (organizat): cod deontologic, instrucţiuni etc.

• Neinstituţionalizat (neorganizat): cutume obiceiuri etc.

 Formularea normelor poate fi
realizată printr-un:

imperativ categoric, indicând ce este

obligatoriu să facem sau să ne abţinem să
facem: TREBUIE;

Imperativ ipotetic, arătând ce este

dezirabil să facem sau să ne abţinem: AR
TREBUI.
Normele eticii profesionale
pot fi ierarhizate în trei nivele:

NIVEL MONDIAL 
(hipernorme)

NIVEL MACRO 
(la nivel de ramură sau economie
naţională)

NIVEL MICRO
(la nivel de instituţie / întreprindere
Tipurile de etică profesională

ETICA
PEDAG
OGICĂ

ETICA
MEDIC
ALĂ

ETICA
ECON
OMICĂ

ETICA
JURIDI
CĂ
 Principiile de bază ale eticii instituţionale:

 Responsabilitatea fie economică, fie socială, față de

organizaţie – onorez angajamentele
 Încrederea între participanţii la viaţa economico-socială
 Respect fiecare persoană este valoroasă
 Conştiinţa
 Onoarea şi demnitatea – toți oamenii trebuie tratați cu
demnitate
 Onestitatea și dreptatea – în cuvinte și comortament exprim adevărul, sunt sincer
și corect
 Autoritatea
 Grija nevoile și sentimentele altora sunt importante pentru ...
 Tactul
 Solicitudine încerc să îi ajut pe ceilalți ... Îmi pasă de ei.
 Excelența fac tot ce pot cât mai bine...
 Tratamentul corect etc.
https://www.academia.edu/20222592/ETICA_PROFESIONALA
Principiile liderilor etici în cadrul instituţional sunt:

1. Tratează toţi angajaţii drept persoane unice, valoroase. Nu tratează niciodată pe cineva
ca şi cum ar fi dispensabil, fără valoare sau drept „un simplu membru al echipei”.
2. Susţin libertatea, creşterea şi dezvoltarea fiecărui angajat. Nu analizează niciodată pe
cineva prin stereotipuri şi imagini sau lucruri fixate şi imposibil de schimbat.
3. Comunică cu angajaţii folosind numele cu respect. Nu folosesc şi să nu impun niciodată
celorlalţi alte înţelesuri sau nume nepotrivite.
4. Formează şi încurajează un regim echilibrat de muncă şi odihnă. Nu adoptă politici sau
cereri asupra angajaţilor care să submineze echilibrul zilnic.
5. Onorează şi respectă familiile angajaţilor. Nu subestimează niciodată semnificaţia
familiei şi a prietenilor pentru angajaţi.
6. Protejează viaţa, siguranţa şi sănătatea angajaţilor. Nu pune în pericol siguranţa fizică a
vreunei persoane.
7. Creează un mediu de lucru fără hărţuire sexuală. Nu permite comunicări sau activităţi
inadecvate din punct de vedere sexual.
8. Sunt corecţi şi echitabili în probleme financiare. Nu tolerează niciodată salarii, preţuri
sau practici financiare injuste.
9. Comunică deschis cu subordonaţii. Nu caracterizează niciodată greşit persoanele,
produsele, serviciile sau faptele.
10. Cultivă o atitudine pozitivă faţă de celelalte persoane şi realizările acestora. Nu
cedează tendinţelor de invidie sau tentaţiei de a-şi însuşi meritele muncii altora.