Sunteți pe pagina 1din 8

PARALIZIA DE NERV CRURAL

• Crurarul este un nerv mixt constituit din unirea radacinilor L2, L3, L4,
la nivelul bazinului, intre marginea externa a psoasului si muschiul
iliac. Merge sub arcada crurala, in afara vaselor si ajunge iin
triunghiul Scarpa unde se divide in cele 4 ramuri terminale:
• –nervul musculo-cutanat extern care inerveaza muschiul croitor si
un ram senzitiv pentru fata externa a coapsei si interna a
genunchiului;
• –nervul musculo-cutanat intern care inerveaza muschiul pectineu
si adductor mijlociu si senzitiv regiunea antero-interna a coapsei;
• –nervul cvadricepsului – pentru muschiul drept anterior, vastul
intern si extern si cruralul;
• –nervul safen intern care este de fapt o ramura senzitiva pentru
fata mediala si interna a gambei si regiunii anterioare a rotulei.
• Actiune: – muschiul psoas iliac:
• ·flexor al coapsei pe bazin;
• ·cel mai mportant ridicator al coapsei cu rol in mers;
• ·contribuie la realizarea posturii verticale;
• ·cand ia punct fix pe femur si se contracta bilateral, si realizeaza flexia
trunchiului si inclinarea de aceeasi parte;
• Actiune: – muschiul croitor:
• ·flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin;
• ·rotator extern al coapsei si intern al gambei;
• ·abductor al coapsei;
• Actiune: – muschiul cvadriceps;
• ·extensor al gambei pe coapsa – rol decisiv in ortostatism si mers;
• ·dreptul anterior este flexor al coapsei pe bazin;
• ·muschiul pectineu – sinergic in miscarea de flexie a coapsei pe bazin si
rotator extern al coapsei;
• Etiologie:
• Leziunile proximale (in interiorul bazinului):
• ·procese patologice vertebrale (traumatisme, discopatii, tumori vertebrale);
• ·tumori si abcese in micul bazin – rahianestezia;
• ·dupa histerectomii;
• ·inflamatia muschiului psoas;
• ·apendicele retrocecal operat;
• ·limfoame retroperitoaneale maligne;
• ·anevrismul de artera aorta abdominala;
• ·hematomul muschiului psoas in tulburari de coagulare (hemofilii si in tratamente cronice cu anticoagulante);
• ·agiopatia diabetica sau aterosclerotica (foarte sensibil la ischemie).
• Leziunile distale sunt rare:
• ·lovire la nivelul arcadei crurale – elongatie cu flexie si rotatia excesiva a coapsei;
• ·inglobarea in tesutul cicatricial dupa cura herniei inghino-crurale;
• ·traumatism prin hiperextensia soldului – rar;
• Primele 3 ramuri terminale contin si fibre senzitive care inerveaza tegumentul coapsei din partea antero-
interna.
• Cruralul este nervul flexiei coapsei pe bazin si al extensiei gambei, iar pareza lui este compensata partial de
tensorul fasciei lata. Atrofia musculaturii coapsei apare repede si determina o pozitie caracteristica de genum
recurvatum. Reflexul rotulian este abolit, se poate asocia si hidrartroza.
• Exista paralizii totale interesand psoas-iliacul si cvadricepsul si paralizii partiale (mai frecvente), in care doar
cvadricepsul este paralizat.
• Clinic: deficitul motor intereseaza flexia coapsei pe bazin si extensia gambei
pe coapsa si ca urmare ortostatismul si mersul sunt ingreuiate, bolnavul
taraste membrul inferior si adduce piciorul bolnav langa cel sanatos, nu
poate urca scarile, la cea mai mica incercare de flexie a genunchiului cade.
• Deseori se poate intalni o hidrartroza a genunchiului. Mersul inapoi se face
cu multa usurinta, pe teren plat mersul este mai usor. Este prezenta atrofia
lojei antero-externa a coapsei. In pozitia ortostatica bolnavul prezinta
tendinta la genurecurvatum. Reflexul rotulian este abolit.
• Tulburarile se sensibilitate obiectiva se limiteaza la teritoriul senzitiv inervat,
anestezia interesand fata interna a gambei inervata de safenul intern si fata
antero-externa a coapsei.
• Teste clinice:
• –cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;
• –flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;
• –extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului
cvadricepsului nu este posibila;
• –proba urcatului scarilor este negativa;
• Prognosticul
• Paralizia nervului este o afectiune grava deoarece antreneaza o dificultate in
mentinerea pozitiei ortostatice. In leziunile bilaterale a nervului crural mersul este
imposibil, bolavul devine paraplegic. Bolnavul va putea presta munci doar din pozitia
sezand, fara deplasare.
• Tratamentul
• Medicamentos – consta din vitamine din complexul B. In cazul paraliziilor definitive
se va aplica orteza care sa suplineasca deficitul cvadricepsului in timpul mersului.
• Tratamentul kinetoterapeutic:
• 1. Etapa I – perioada de imobilizare.
• 2. Etapa a II-a – de la F0 la F1
• 3. Etapa a III-a – de la F1 la F3
• 4. Etapa a IV-a – de la F3 la F5+
• Programul kinetic de recuperare in paralizia de nerv crural va urmari:
• 1. Prevenirea diformitatii genu-recurvatum – complicatie a paraliziei aparatului
extensor al genunchiului. In formele severe se recurge la folosirea unei orteze de
fixare a genunchiului. In formele moderate se urmareste tonifierea ischiogambierilor.
• 2. Prevenirea contracturilor lombare de aceeasi parte cu paralizia, care apare ca
o incercare (nefunctionala) de compensare. Aceste contracturi devin dureroase ,
afectand mai mult mersul. Se foloseste:
• –electroterapia(curenti stimulo-motori);
• –masajul tonifiant al cvadricepsului si relaxator a musculaturii posterioare al
gambei si a celei lombare;
• –exercitii de relaxare a muschilor contracturati,
• –exercitii de mobilizare fara incarcare a rahisului.
• 3. Pregatirea compensarilor pana la recastigarea fortei musculare pierdute, prin:
• –tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizarea bastonului sau
carjelor, folosind gantere cu greutati crescande precum si schemele bilaterale ale
membrelor superioare din cadrul diagonalelor Kabat cu rezistenta;
• –tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales a abdominalilor si dorsalilor,
utilizand schemele bilaterale asimetrice ale membrelor inferioare;
• –tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural folosind tehnicile de facilitare
neuromusculara si proprioceptiva (IL, ILO, SI, IzA, SR, IA);
• 4. Mentinerea tonusului in musculatura denervata, pentru a nu permite instalarea atrofiei, prin:
• –flexii pasive fortate a ale genunchiului, pentru declansarea reflexului de intindere in cvadriceps
si extensii de coapsa pentru promovarea strech-reflex-ului in muschiul psoas;
• –exercitii de flexie in coxo-femurala si de extensie a genunchiului contralaterale;
• –aplicarea tehnicilor de facilitare neuro-musculara si proprioceptiva ca: IL, CR, SI, marind efectul
lor prin asocierea elementelor facilitatorii ( vibratia, atingerea cu calupul de gheata, periajul);
• – mobilizari ale intregului membru inferior pe schemele Kabat D1F si D2F, cu asocierea extensiei
genunchiului.
• 5. Cresterea fortei musculare pe masura ce capacitatea de contractie a muschilor interesati
progreseaza.
• Exercitiile utilizate sunt:
• –exercitii pasivo-active;
• –exercitii active asistate;
• –scripetoterapia – mobilizari autopasive;
• –exercitii analitice pentru fiecare muschi;
• –exercitii izometrice;
• –exercitii izotonice cu rezistenta progresiva.
• 6. Reeducarea functionala a genunchiului in cadrul lantului kinetic al membrului inferior. Se vor
utiliza exercitii complexe in lant kinetic inchis, ca si exercitii de mers, coborat-urcat scari, asezat.

S-ar putea să vă placă și