PROMOVAREA

SĂNĂTĂȚII
curs I
Sănătatea – este definită de OMS ca
„ acea stare de bine fizic, mental şi
social complet şi nu constă numai
din absenţa bolii sau infirmităţii”
(OMS 1948)
“Sănătatea este mai mult decât
absența bolii, este asociată cu
starea de bine și calitatea
vieții.” (Academia Națională de
Științe 2001)
"Promovarea sănătății este știința și
arta de a ajuta oamenii pentru a-și
schimba stilul lor de viață și de a se
îndrepta spre o stare de sănătate
optimă. Sănătate optimă este definită
ca un echilibru între sănătatea fizică,
emoțională, socială, spirituală și
intelectuală.
Promovarea sănătății
 Este un concept pozitiv care utilizează resursele
personale, sociale, politice și instituționale.
Promovarea sănătății
 Reprezintă orice combinație între sănătate,
educație, economie, politică, de natură spirituală
sau organizatorică menită să aducă schimbări
pozitive atitudinale, comportamentale, sociale sau
de mediu care să conducă la îmbunătățirea
sănătății populației.
Documente oficiale
 Definiția sănătății (1948, 1998)
 Declarația de la Alma Ata
 Carta de la Ottawa (1986)
 Declarația de la Jakarta asupra Promovării
sănătății în secolul 21 (1997)
 Carta de la Bangkok (revizuită în 2005)
Principii
 Promovarea sănătății este direcționată asupra
factorilor determinanți sau cauzali care pot afecta
populația.
 Promovarea sănătății vizează în special
participarea efectivă și concretă a publicului
implicat prin implementarea unor mecanisme
eficiente de participare a acestuia.
Metode
 comunicare,
 educație,
 legislație,
 măsuri fiscale,
 schimbarea organizațională,
 dezvoltarea comunității și a activităților locale
îndreptate împotriva riscurilor pentru sănătate.
Constituirea unor Crearea unui
politici sanogene mediu de sprijin

Consolidarea
implicării
comunității

Dezvoltarea de Reorientarea
abilități personale serviciilor de
sănătate
Starea de boală este definită după Dicţionarul
medical român ca și: „ deviere de la starea de
sănătate din cauza unor modificări ale mediului
intern sau ale acţiunii unor agenţi din mediul extern”
sau „ este o deviaţie sau o abatere de la normal cu
consecinţe nedorite asupra confortului personal şi
activităţii sociale”.
 BOALA POATE FI ACUTĂ ȘI CRONICĂ

Boala acută reprezintă un episod de durată scurtă la

sfârşitul căreia pacientul îşi reia activitatea normală.

Boala cronică este o afecțiune de lungă durată care

poate genera incapacitatea permanentă, parţială sau
totală, este o alterare organică sau funcţională care
obligă bolnavul să-şi modifice modul său normal de
viaţă şi care persistă mai mult timp.
Starea de boală se evidențiază în urma examinării clinice
și paraclinice a pacientului.

Scopul principal este reprezentat de diagnosticarea

afecțiunii suspicionate și ulterior aplicarea tratamentului
corespunzător.

În acest scop se întocmește FOAIA DE OBSERVAŢIE

CLINICĂ (FO) care reprezintă un act cu triplă
semnificaţie: document medical şi ştiinţific, medico-
judiciar şi contabil.
Determinanţii stării de sănătate
Reprezintă factori sau evenimente capabile să
producă modificări ale stării de sănătate.
Ex.:
 agenţii biologici sunt asociaţi cu bolile infecţioase
 agenţi chimici care pot fi consideraţi carginogeni
 stressul sau stilul de viaţă (lipsa exerciţiului fizic
sau dieta bogată în grăsimi saturate)
Cauze prevenibile de boală
 Factori Biologici
 Factori de Mediu
 Factori Comportamentali
 Factori Genetici
 Factori Socio-economici
Evenimente sau fenomene legate de
starea de sănătate
 investigarea diferitelor perturbări ale stării de
sănătate dar urmăreşte orice factor implicat în
menţinerea sau refacerea acesteia
 de la bolile infecţioase la bolile cronice
 disconfort
 deces
Cei “5 D”
Stări emoţionale şi mentale ca agitaţia, tristeţea,
neplăcere furia etc.
Simptome care deranjează: durere, greaţă,
disconfort, ameţeală, oboseală ş.a.
deranj
Stare funcţională care nu permite individului să
trăiască fără a fi dependent de altcineva, capabil să-
incapacitate şi realizeze activităţile cotidiene acasă, la servici
sau în timpul liber.
invaliditate

Combinaţie caracteristică de semne, simptome şi

date de laborator.
boală
Punctul terminus al stării de sănătate. Abordarea
deces realistă nu vizează eliminarea acesteai, ci
oportunitatea prevenirii.
 Studiul stării de sănătate a
populaţiei
 Rezultatele acestui tip de studiu servesc drept
informaţie fundamentală autorităţilor sanitare pentru
utilizarea optimă a unor resurse economice (de obicei
limitate), astfel încât să se răspundă prin programe de
prevenţie şi tratament unor probleme de sănătate
publică, identificate ca fiind prioritare.
Evaluarea eficienţei şi eficacităţii
serviciilor de sănătate
 Ex. stabilirea duratei optime de spitalizare pentru o
anumită boală, valorile tensiunii arteriale care
necesită terapie, eficienţa măsurilor igienice în
controlul diareilor acute infecţioase, impactul
reducerii compuşilor de plumb din benzină asupra
sănătăţii publice ş.a.)
Screening-ul
 reprezintă o acţiune de profilaxie secundară care
vizează identificarea prezumptivă a persoanelor
afectate de o problemă de sănătate latentă,
necunoscută până în acel moment, prin efectuarea
unui test, a unei examinări sau a altor tehnici de
investigaţie, care pot fi aplicate rapid, în masă
(OMS).
Teste screening vs. Teste diagnostice
Confuzia
 Confuzia apare atunci când efectul unei expuneri
asupra bolii este distorsionat datorită asocierii
expunerii cu un alt factor care influenţează
fenomenul aflat în studiu.
Confuzia
Principalele cauze de boală și deces

 bolile netransmisibile cronice, cum ar fi diabetul și

hipertensiunea arterială.
Factori de risc:
 Excesul în greutate și obezitatea
 Alimentația nesănătoasă
 Activitatea fizică insuficientă
 Stressul
PROMOVARE
A SĂNĂTĂȚII
curs II
Aplicații practice
 FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ
(FO)

Cuprinde datele personale ale pacientului, diagnostic de

internare, la 72 ore, dg. de externare, ziua şi ora
internării, datele de la externare.
Cuprinde:
 Partea 1- datele personale ale pacientului
 Partea II – anamneza
 Partea III – examenul obiectiv la internare
 Partea IV – foaia de evoluţie şi tratament
 Partea V – epicriza
 ANAMNEZA
Cuprinde semnele şi simptomele pe care le acuză
pacientul în momentul internării

Ex.
1. dureri precordiale, palpitaţii, dispnee de efort –
boală cardiacă
2. tuse productivă, junghi toracic, febră –infecţie
pulmonară
ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE

Predispoziţia ereditară:
 cardiopatia ischemică,
 HTA esenţială,
 litiaza biliară,
 diabetul zaharat tip II,
 ulcerul duodenal,
 neoplaziile,
 epilepsia, schizofrenia,
 obezitatea, dislipidemiile, etc.
ANTECEDENTE PERSONALE
FIZIOLOGICE

 La femei vârsta debutului ciclului menstrual

(menarha), periodicitate, durata, numărul de
sarcini, avorturi, vârsta de instalare a
menopauzei care poate determina apariţia :
HTA, boli endocrine, osteoporoza, boli psihice,
cancerul mamar sau uterin etc.
 La bărbaţi este importantă aflarea momentului
instalării pubertăţii şi tulburările apărute.
 CONDIŢIILE DE MUNCĂ

 Prezența la locul de muncă a diferiților factori de

risc profesionali poate determina apariția bolilor
profesionale și a celor legate de profesie.

Ex: industria extractivă, industria de prelucrare a

produşilor de benzină, de obținere a vopselurilor și
diluanţilor, etc.
 ISTORICUL BOLII

Se precizează modul de debut al bolii (insidios sau

brusc), cauzele care au determinat apariția
simptomelor, caracterul simptomelor cu sau fără
tratament, evoluţia lor în timp. În cazul când
pacientul acuză durere, se precizează locul
acesteia, intensitatea, iradierea, evoluţia cu sau
fără tratament, apariţia semnelor asociate.
Atenție la modul de percepție a
durerii de către pacient!
 EXAMENUL OBIECTIV

 INSPECŢIA reprezintă observarea vizuală a semnelor

de boală pe toată suprafaţa corpului şi la nivelul
cavității orale. Inspecţia va începe cu extremitatea
cefalică.
 PALPAREA evidențiază modificările produse de
boală. Modificările evidențiate vor fi localizate în
regiunile topografice ale corpului, se descriu mărimea,
forma, conturul, consistenţa, sensibilitatea spontană sau
la palpare şi mobilitatea acestora.
 EXAMENUL OBIECTIV
 PERCUŢIA se realizează prin utilizarea degetului
mijlociu al mâinii drepte care loveşte degetul
mijlociu al mâinii stângi (aplicată pe suprafaţa
zonei cercetate).
Sunetul mat (matitatea) este dat de ţesuturi sau
organe fără conţinut aerian, cum ar fi masa
musculară, ficat, splină sau de un proces patologic
dens.
Sonoritatea este sunetul evidenţiat prin percuţia
zonei plămânilor, dat de conţinutul aerian normal al
alveolelor pulmonare.
 EXAMENUL OBIECTIV

ASCULTAŢIA
 Percepe zgomotele normale sau patologice de la
nivelul organelor.
 Ascultaţia decelează zgomotele cardiace, raluri
bronșice, sunetele produse de mişcările respiratorii
sau intestinale.
 FACIESUL
 Faciesul basedowian: apare în cadrul boalii Basedow, cu exoftalmie
bilaterală sau asimetrică, fantă palpebrală larg deschisă, privire vie,
inteligentă.
 Faciesul mixedematos: apare ca o lună plină, cu faţă rotundă,
infiltrată, palidă, inexpresiv, alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor,
macroglosie cu amprentele dinţilor, voce aspră şi groasă, păr rar, aspru,
uscat, decolorat, friabil, specifică hipotiroidismului.
 Faciesul acromegalic (prognatism): apare în hipersecreţia de hormon
somatotrop hipofizar cu dezvoltarea accentuată a arcadetor orbitale,
nasului, urechilor, buzelor şi mentonului.
 Faciesul cushingoid: în hipersecreţia hormonilor glucocorticoizi
suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de lună plină), cu piele
roşie violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit "de bizon" iar la
femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă).
 FACIESUL
 Faciesul anemic: este un facies palid, cu mucoasele conjunctivale palide
şi apare în anemiile severe mai ales cele de tip feripriv.
 Faciesul congestiv: este opusul celui anemic, apăre culoarea roşie
vineţie, la nivelul obrajilor, lobului urechilor, nasului şi mentonului.
Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la
cei cu febră mare.
 Faciesul cirotic: prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau
subicterică), cu venectazii pe pomeţii obrajilor şi pe nas, buze subţiate,
roşii, carminate. Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la cei cu ciroză.
 Faciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii
adenoide şi apare un facies cu îngustarea nasului, proeminenţa buzei şi a
arcadei superioare. Concomitent apare o voce tipică, nazonată şi tulburări
ale auzului.
 Faciesul rigid, fără mimică apare la pacienţii cu boală Parkinson.
 FACIESUL
 Faciesul din sclerodermie apare rigid, fără riduri şi cute faciale,
inexpresiv, cu nas şi buze subţiri (icoană bizantină).
 Faciesul mitral: apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale şi este
tipic, cu cianoza obrajilor, nasului, buzelor şi urechilor, pe un fond
palid al restului tegumentelor.
 Faciesul vultuos se identifică la pacienţii cu febră mare (în
pneumonii, bronhopneumonii, gripe).
 Faciesul asimetric apare în paralizia de nerv facial.
 Faciesul ca o pară apare la cei cu parotidită epidemică sau cu
adenopatii mari submandibulare.
 Faciesul hipocratic: faţă trasă, cenuşie, cu ochi înfundaţi în orbite, cu
şanţuri nazo-labiale adâncite, cearcăne şi nas ascuţit.
 EXAMENUL TEGUMENTELOR, MUCOASELOR ŞI
FANERELOR
 CULOAREA TEGUMENTELOR
 Paloarea este culoarea deschisă a tegumentelor şi mucoaselor (anemii).
 Roşeaţa apare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea cantităţii
de oxihemoglobină în circulaţie (poliglobulie).
Se evidențiază în cazul expunerii la temperaturi înalte sau în stări febrile,
după efort fizic, la cei cu distonie neuro-vegetativă, la femei în perioada
menopauzei (bufeuri), la etanolici, în intoxicaţia cu oxid de carbon, în
poliglobulii primare sau secundare.
 Cianoza (kianos): este o culoare albăstruie-vineţie a pielii şi mucoaselor
şi apare din cauza creşterii nivelului hemoglobinei reduse în vasele mici
în anumite teritorii.
 Icterul reprezintă coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor
determinată de impregnarea acestora cu bilirubină, cînd BT are valori
crescute în sânge (peste valoarea normală de 1mg/dl).
 TULBURĂRILE DE PIGMENTARE

Hipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa

pigmentului melanic. Albinismul reprezită absenţa pigmentului
în piele, păr şi ochi, iar vitiligo este caracterizat de apariţia unor
pete deschise la culoare, cu contur hiperpigmentat.
Hipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice
şi supraîncărcarea lor cu pigment şi sunt datorate cauzelor
hormonale: insuficienţa cronică a glandelor suprarenale (boala
Addison), hipertiroidismului (boala Basedow).

Efelidele sunt pete brun roşietice mici pe obraji, umeri, spate, faţa
dorsală a mâinilor, apar prin pigmentarea pielii (pistrui) şi au
caracter familial şi constituţional.
CRITERII DE APRECIERE A STĂRII DE
SĂNĂTATE

 STAREA FIZICĂ
a) parametrii antropometrici – ÎNĂLȚIME, GREUTATE,
PLIURI CUTANATE, INDICE TALIE ȘOLD, IMC.
b) parametrii funcționali: respiratori, cardiovasculari, digestivi,
renali etc.
Acești parametrii sunt corelați cu sexul, vârsta, profesia.
 STAREA DE NUTRIȚIE

 Stareade nutriție se evaluează cu ajutorul indicelui de

masă corporală (IMC) sau body mass index (BMI)

 IMC=greutatea/înălţimea2
unde greutatea se exprimă în kg şi înălţimea în m

 Valoarea normală este considerată a fi cuprinsă între

18-25 kg/m2 sau chiar până la 27 kg/m2 (conform
OMS)
STATUSUL NUTRIȚIONAL ÎN FUNCȚIE
DE IMC

< 10 Denutriţie grad V

10 – 12,9 Denutriţie grad IV
13 – 15,9 Denutriţie grad III
16 – 16,9 Denutriţie grad II
17 – 18 Denutriţie grad I
18 – 24,9 NORMAL
25 – 29,9 Suprapondere
30 – 34,9 Obezitate grad I
35 – 39,9 Obezitate grad II
≥ 40 Obezitate grad III
DENTIȚIA PROVIZORIE ȘI
DEFINITIVĂ
CUM APRECIAȚI STAREA
D-VOASTRĂ DE SĂNĂTATE?
CALCULAȚI IMC PERSONAL

ARGUMENTAȚI