PROMOVAREA

SĂNĂTĂȚII
curs VI

Prevenirea
infecțiilor
Principalii factori de risc biologic prezenți la
locul de muncă în domeniul medical sunt
reprezentați de microorganisme aflate în
suspensie în aer, pe suprafețe și în culturi sau
preparate cu microorganisme (bacterii, virusuri,
rickettsii, spirochete, ciuperci, protozoare etc.).
Personalul medical se confruntă cu un risc crescut
de a contacta infecții la locul de muncă deoarece
agenții patogeni devin din ce în ce mai rezistenți.
De regulă, riscul este fie neprevăzut, fie nu poate fi
identificat imediat. Microorganismele care
cauzează infecții pot să fie transmise de la pacienții
infectați sau colonizați, de la alți pacienți sau de la
personalul medical, de îngrijire sau auxiliar.
IAAM
 O IAAM asociată spitalizării actuale este definită ca o
infecție care corespunde uneia dintre definițiile de caz ȘI
- debutul simptomelor a fost în ziua 3 sau mai târziu (data
internării = ziua 1) a spitalizării actuale SAU
 pacientul a fost supus unei intervenții chirurgicale în ziua
1 sau ziua 2 și prezintă simptome de infecție la nivelul
intervenției chirurgicale înainte de ziua 3 SAU
 un dispozitiv a fost introdus pe cale invazivă în ziua 1 sau
ziua 2 determinând o infecție intraspitalicească înainte de
ziua 3
IAAM
IAAM asociată unei spitalizări anterioare este definită ca o infecție care
corespunde uneia dintre definițiile de caz ȘI
- pacientul se prezintă cu o infecție, dar a fost reinternat la mai puțin de
2 zile de la o internare anterioară într-un spital de boli acute SAU
- pacientul a fost internat cu o infecție care îndeplinește definiția de caz
pentru o infecție la nivelul intervenției chirurgicale, adică a apărut în
primele 30 de zile de la intervenție, iar pacientul are simptome care
îndeplinesc definiția de caz și/sau este sub tratament cu antimicrobiene
pentru infecția respectivă SAU
- pacientul a fost internat (sau îi apar simptome în primele 2 zile) pentru
infecție cu Clostridium difficile la mai puțin de 28 de zile de la o
externare anterioară dintr-un spital de boli acute
SURSA DE INFECTIE
 Pacienți cu variate boli
 persoane cu infecții în incubație sau atipice
 Purtători săanătoși sau foști bolnavi
 Personal medico-sanitar, studenți
 Vizitatori
 Personal auxiliar
MODURI SI CAI DE
TRANSMITERE
 Modul direct:
- Între pacienți și între aceștia și personalul medical
 Modul indirect, cel mai frecvent, prin:

- Apă, aer, alimente, lenjeria de pat, scaunele

utilizate de vizitatori și pacienţi, clanţele ușilor,
echipamentele de respiraţie asistată și suprafeţele
de contact cu pacienţii, MÂNA MURDARĂ
RECEPTIVITATEA
 Grupe cu risc crescut:
 nou-născuți, prematuri, distrofici
 Marii traumatizați(chirurgical, accidental), arșii
 Beneficiarii de transplant
 Hemodializații,
 Diabeticii,
 Bolnavii cu maladii cronice,
 Bolnavii cu imunodeficiență umorală, celulară sau mixtă
 Bolnavii cu depresie imunitară prin imunoterapie, iradiere, tratament
cortizonic
 Bolnavii SIDA
FACTORI FAVORIZANTI
Factori ce pot cauza IAAM indiferent de resursele disponibile:
- " utilizarea prelungită şi improprie a dispozitivelor invazive şi a antibioticelor;
- " procedurile chirurgicale complexe, cu risc ridicat;
- " imuno-supresia şi alte afectări severe ale pacientului;
 " aplicarea improprie a măsurilor standard de prevenţie şi izolare.

Factori specifici instituţiilor sanitare cu resurse limitate:

" condiţii inadecvate de igienă şi gestionare a deşeurilor;
" infrastructură slabă;
" echipamente insuficiente;
" lipsa de personal;
" suprapopularea spitalelor;
" slaba cunoaştere şi aplicare a măsurilor de bază privind controlul infecţiilor;
 Clasificare agenți biologici în funcție de gradul riscului de
infecție la om
 Grupa 1
Agenții biologici din grupa 1 nu sunt susceptibili de a provoca o
boală la om.
 Grupa 2

Agenții biologici din grupa 2 pot provoca o boală la om și pot

constitui un pericol pentru lucrători; aceștia nu sunt susceptibili
de a se propaga în colectivitate și de obicei există o profilaxie
sau un tratament eficace.
 Grupa 3
Agenții biologici din grupa 3 pot provoca o boală gravă la
om și pot constitui un pericol grav pentru lucrători; aceștia
pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există,
în general, o profilaxie sau un tratament eficace.
 Grupa 4

Agenții biologici din grupa 4 provoacă boli grave la om și

constituie un pericol grav pentru lucrători; aceștia pot
prezenta un risc ridicat de propagare în colectivitate; nu
există, în general, o profilaxie sau un tratament eficace.
Clasificare agenți biologici din punct
de vedere al patogenității
nepatogeni
potențial patogeni sau
patogeni
 Transmitere
Moduri de transmitere a germenilor în
sectorul asistenței medicale:
1. infecții cu transmitere prin sânge
2. infecții cu transmitere pe cale aeriană
3. infecții cu transmitere prin contact
TRANSMITEREA PRIN CONTACT
 1.1. direct, când microorganismul se poate transmite de la o persoană la
alta (contactul cu produse biologice): în timpul asistenţei medicale şi
îngrijirii bolnavului de către cadrele medicale sau în contact cu membrii
familiei sau cu alţi pacienţi;
 1.2. indirect, prin intermediul suprafeţelor/obiectelor contaminate care
implică transferul unui microorganism printr-o contaminare intermediară
(de exemplu, contaminarea obiectelor, echipamentului, mâncării), când:
 1.2.1. igiena mâinii personalului ce asigură actul medical/îngrijire este
inadecvată;
 1.2.2. echipamentul nu este curăţat, dezinfectat sau sterilizat
corespunzător între pacienţi;
 1.2.3.  germeni patogeni sunt transferaţi prin instrumentar.
TRANSMITEREA PRIN CONTACT –
MASURI SUPLIMENTARE
 utilizarea echipamentului de protecţie când este posibil
contactul cu un mediu contaminat cu microbi rezistenţi
la antibiotice (de exemplu, enterococi rezistenţi la
vancomicină (VRE), Staphylococcus aureus rezistent la
meticilină MRSA) sau Clostridium difficile;
 pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-
un salon cu un alt pacient infectat cu acelaşi patogen;
  la intrarea în salon trebuie purtate mănuşi curate şi
echipament de protecţie curat;
Transmiterea prin picaturi
 2.1. picăturile infecţioase expulzate, atunci când se strănută
sau se tuşeşte, sunt prea grele pentru a pluti în aer şi se
transferă la mai puţin de 2 m de la sursă;
 2.2. răspândirea picăturilor poate fi:
 2.2.1. directă - se realizează când acestea ajung la nivelul
mucoaselor sau sunt inhalate;
 2.2.2. indirectă - se realizează când acestea cad pe suprafeţe
sau mâini şi sunt transmise pe mucoase sau alimente. Acest
mod de transmitere este mai frecvent şi este descris în
infecţiile respiratorii comune, gripă, infecţii cu virus sinciţial.
Transmiterea prin picaturi- masuri
suplimentare
 pacientul se amplasează într-o rezervă singur sau
se cohortează într-un salon cu alţi pacienţi infectaţi
cu acelaşi agent patogen.
 Este necesară purtarea de protectoare faciale când
se lucrează la 1-2 metri de pacient. În situaţia în
care este necesar transportul pacientului, acestuia i
se aplică o mască
PRECAUTIUNI UNIVERSALE
 Măsurile standard reprezintă măsurile minime de
prevenire a infecţiei care se aplică tuturor
pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de
infecţiozitate suspectat sau confirmat al
pacientului, în orice cadru unde este asigurată
asistenţă medicală .
 Aceste proceduri sunt concepute atât pentru a
proteja personalul sanitar, cât şi pentru a preveni
răspândirea infecţiilor în rândul pacienţilor.
MASURILE STANDARD
 1. igiena mâinilor, care este esenţială pentru a reduce riscul de răspândire a
infecţiilor. Utilizarea antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate
situaţiile clinice, cu excepţia cazurilor când mâinile sunt vizibil murdare (de
exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea pacienţilor cu
infecţie cu Clostridium difficile sau norovirus, situaţii în care trebuie utilizate
apa şi săpunul;
 2. utilizarea echipamentului individual de protecţie (de exemplu: mănuşi,
halate, protectoare faciale), în funcţie de expunerea anticipată. Igiena mâinilor
este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea şi aruncarea echipamentului;
 3. practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni
transmiterea bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi
personalul medical în timpul preparării şi administrării medicamentelor de uz
parenteral;
 Activități care pot prezenta risc de infecție
 examinările clinice ale persoanelor;
 prelevarea de probe de sânge, fluide corporale sau alte probe clinice, de
exemplu frotiuri;
 procedurile chirurgicale;
 pansarea/tratarea rănilor;
 îngrijirea pacienților care nu se pot descurca singuri;
 oferirea de asistență persoanelor sau animalelor aflate în pericol;
 activitățile de curățenie, dezinfecție, reparații și întreținere, precum și
activitățile de transport și eliminare a deșeurilor în zone contaminate;
 contactul cu zone în care se suspectează prezența unei infecții, de exemplu
materialele contaminate din spălătorii (zona în care se depozitează rufele
murdare);
 manipularea/mutarea echipamentelor de curățare sau dezinfecție;
 manipularea de instrumente sau echipamente ascuțite sau cu vârf.
METODOLOGIA de supraveghere a expunerii
accidentale a personalului care lucrează în sistemul sanitar la produse
biologice
 Scop: reducerea riscului de infecţie postexpunere
la sânge şi la alte produse biologice la personalul
care lucrează în sistemul sanitar
 caz de expunere profesională - orice persoană care
lucrează în sistemul sanitar şi care a suferit o
expunere accidentală cu risc de infecţie HIV,
VHB, VHC prin contact cu sânge sau alte produse
biologice considerate cu risc de infecţie
 expunere cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC, care necesită
profilaxie postexpunere profesională (PPEP) - accidentarea
transcutană (de exemplu: înţepătura cu ac sau tăietura cu un
obiect tăios), contactul mucoaselor sau al pielii care prezintă
leziuni ce îi afectează integritatea (de exemplu: expunerea pe
o piele cu excoriaţii, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau
alte afecţiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele
intactă, dar cu o durată prelungită (de exemplu: câteva minute
şi chiar mai mult) sau implicarea unei suprafeţe întinse de
contact cu sânge, ţesuturi sau alte produse biologice
contaminate vizibil cu sânge;
 produse biologice –
 1. spermă, secreţii vaginale;
 2. fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural,
peritoneal, pericardic, amniotic);
 3. concentrate de HIV (în laboratoare).
 În absenţa sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare,
urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt
considerate cu risc de infecţie HIV şi nu impun măsuri de
profilaxie antiretrovirală şi de supraveghere medicală
PPEP;
ATRIBUTIILE PERSOANEI
EXPUSE ACCIDENTAL
 1. îngrijire de urgenţă:
 expunere cutanată: spălare cu apă şi săpun 5 minute;
 - expunere percutană: spălare cu apă şi săpun, urmată de
aplicarea unui antiseptic cu timp de contact conform
recomandărilor producătorului;
 - expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă
5 minute.
2. chimioprofilaxie, pentru infecţia HIV, administrată în
funcţie de tipul expunerii, starea pacientului-sursă
3. vaccinare postexpunere: - în prima oră de la accident se
prezintă la medicul şef de secţie/compartiment sau la
medicul şef de gardă;
Principalele boli infecțioase transmise în
sectorul medical
 Hepatita acută tip B
 Hepatita acută tip C
 Infecția HIV-SIDA
 Tuberculoza
 Gripa
 Infecții determinate de stafilococul aureu
meticilino-rezistent (MRSA)
 Prevenirea infecțiilor transmise pe cale
hematogenă
1. utilizarea echipamentului de protecție adecvat, complet,
corect
 mănuși
 halate obișnuite, șorturi, bluze impermeabile, bonete
 mască, protectoare faciale (ochelari, ecrane
protectoare)
 echipamente de resuscitare (protejează mucoasa
bucală în timpul instituirii respirației artificiale
2. spălarea mâinilor
3. prevenirea accidentelor de muncă și a altor tipuri de
expunere profesională
IGIENA MAINILOR IN
SPITALE
 Igiena mâinilor este considerată a fi practica cea
mai importantă pentru reducerea transmiterii
agenţilor infecţioși, incluzând infecţiile asociate
îngrijirilor medicale, în cadrul acordării de îngrijiri
în unităţi de asistenţă sanitară şi socială.
 Facilităţile pentru igiena mâinilor trebuie să fie
adecvate și uşor accesibile întregului personal
 Chiuvetele pentru spălarea mâinilor trebuie să fie accesibile
în toate zonele clinice și de consultaţie și în alte zone, cum
ar fi bucătării și spălătorii; Ideal, chiuveta ar trebui să fie
prevăzută cu robineţi care pot fi operaţi cu cotul sau
încheietura mâinii și chiuveta trebuie să fie desemnată
exclusiv spălării mâinilor și nu pentru alte scopuri, cum ar fi
curăţarea echipamentului; Acolo unde robineţii operaţi cu
cotul sau cu încheietura mâini nu sunt disponibili, un prosop
de hârtie poate să fie folosit pentru închiderea robinetului
după spălarea mâinilor pentru a se evita recontaminarea
acestora;
 Folosire periilor pentru unghii în zonele clinice nu
este recomandată. Dacă este recomandată folosirea
acestora, ele trebuie să fie de unică folosinţă; Sunt
recomandate dozatoare de săpun lichid montate pe
perete cu cartușe de săpun de unică folosinţă,
menţinute curate și încărcate. Săpunul solid nu
trebuie folosit, excepţie face doar folosirea
individuală de către pacienţi;
 Un coș de deșeuri operat cu piciorul trebuie
poziţionat în vecinătatea chiuvetelor pentru
spălarea mâinilor;
 Dozatore de prosoape de hârtie montate pe perete
trebuie folosite și pozitionate în vecinatatea
chiuvetelor pentru spălarea mâinilor;
 Nu trebuie folosite prosoape de uz comun pentru
ștergere mâinilor;
 Bijuterii de mână, incluzând inele cu pietre,
ceasuri, unghii lungi și lac de unghii, nu trebuie
permise deoarece acestea adăpostesc
microorganisme chiar și după spălarea mâinilor.
Persoana expusă accidental la factorii de risc prezenți la locul
de muncă aplică imediat protocolul de management al
expunerii accidentale la produse biologice, respectiv:
a) îngrijire de urgență:
 expunere cutanată: spălare cu apă și săpun 5 minute;
 expunere percutană: spălare cu apă și săpun, urmată de
aplicarea unui antiseptic cu timp de contact conform
recomandărilor producătorului;
 expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă
5 minute.
b) chimioprofilaxie pentru infecția HIV, administrată în
funcție de tipul expunerii și starea pacientului-sursă
c) vaccinare postexpunere
Procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor,
în funcție de nivelul de risc

Nivelul Proceduri
de risc
Indicații
aplicate
o când mâinile sunt vizibil murdare
o la începutul și la sfârșitul
programului de lucru
o înainte și după utilizarea
 spălarea mănușilor (sterile sau nesterile)
o înainte și după activitățile de
simplă igienică
curățare
Minim a mâinilor cu o înainte și după contactul cu
apă și săpun pacienții
o după utilizarea grupului sanitar
lichid
 o după contactul cu un pacient septic
izolat
o înainte de realizarea unei proceduri
invazive
o după orice contact accidental cu
sângele sau cu alte lichide biologice
o după contactul cu un pacient
infectat și/sau cu obiectele din
salonul acestuia
 dezinfecția o după toate manevrele potențial
igienică a contaminante
mâinilor prin o înainte de contactul cu un pacient
Intermediar spălare cu apă izolat profilactic
și săpun o înaintea manipulării dispozitivelor
antiseptic intravasculare, tuburilor de dren
pleurale sau similar
o între manevrele efectuate succesiv
la același pacient
o înainte și după îngrijirea plăgilor
 o înainte de toate
 dezinfecția intervențiile chirurgicale,
chirurgicală a obstetricale
mâinilor prin o înaintea tuturor
frecare cu manevrelor care necesită
antiseptic pe
Înalt o asepsie de tip
bază de alcooli,
după spălarea chirurgical
prealabilă cu apă  
sterilă și săpun
antiseptic
 Prevenirea infecțiilor transmise pe cale
aeriană
 educație sanitară cu respectarea igienei tusei și strănutului
(acoperirea gurii și nasului în timpul tusei și strănutului, atunci
când tușește persoana trebuie să răsucească capul departe de
alții și să mențină astfel separare spațială, în mod ideal > 1 m)
 respectarea precauțiunilor universale prin purtarea măștilor
 respectarea igienei mâinilor
 triaj epidemiologic zilnic al personalului medical și al
pacienților
 izolarea pacienților
 educația sanitară a vizitatorilor cu privire la respectarea
orelor de vizită, a purtării echipamentului de protecție
 dezinfecție curentă atât a suprafețelor cât și a încăperilor