PETROL

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
D-NA :AVRAM OLGUȚA

ELEV: IVANCIU DAN

CLS. a X-a A
 Ce este petrolul?
Petrolul brut (numit și țiței) este un produs de
natură organică , care se gasește în pământ , formând
zăcăminte. El este un lichid văscos,a cărui culoare
variază de la galben-verde pănâ la negru , având
reflexe colorate diferit . Mirosul petrolului este
caracteristic.
Densitatea lui este cuprinsă intre 0,750 și 0,970 .
Petrolul nu este solubil in apă .
 Prelucrarea petrolului
Petrolul brut extras din pământ este impurificat cu
apă și substanțe minerale în suspensie , a căror
separare se face de obicei înainte de prelucrare .
Operațiile la care este supus petrolul se grupează în :
- procedee fizice de separare , dintre care
cel mai important este distilarea fracționată ;
- procedee de transformare chimică , bazate
pe fenomenul de descompunere sau de condesare a
moleculelor componentelor din fracțiuni .
 
 Care este compoziția petrolului?
Petrolul este un amestec de hidrocarburi
(hidrocarburi gazoase și solide dizolvate în
hidrocarburi lichide) , care mai conține și alți
diferiți compuși , în proporții mici , ca de
exemplu : compuși cu oxigen , compuși cu sulf
compuși cu azot și diferite substanțe minerale.
Nefiind o substanță unitară , petrolul brut
nu are punct de fierbere constant .
Hidrocarburile existente în petrol fac parte din urmatoarele clase :
alcani , cicloalcani și hidrocarburi aromatice . Petrolul nu conține
hidrocarburi aciclice nesaturate (acestea apar însă în unele produse de
cracare) .
a)Alcanii intră în proporția cea mai mare in petrol . Ei se gasesc mai
ales în fracțiunile ușoare . Astfel , gazele de sondă sunt alcatuite
aproape numai din alcani inferiori , care se găsesc amestecați în
zăcămănt (adeseori ei erup din pământ formând gaze naturale).În
fracțiunile cu puncte de fierbere mai înalte (fracțiuni medii) , proporția
de alcani scade .În schimb parafina care este formată din alcani cu un
numar mare de atomi de carbon , peste 16 se gasește în proportți
ridicate în fracțiunile de ulei.
 b)Cicloalcanii (naftenele) se găsesc de asemenea în
proporție mare . În petroluri există numai naftene cu
cicluri de C5 si C6 . În fracțiunile inferioare se găsesc
derivați ai ciclopentanului și ciclohexanului cu una sau
mai multe catene alchilice de lungimi diferite.În
fracțiunile superioare sunt prezente naftene policiclice
cu 2-6 cicluri , în ale căror molecule se găsesc și catene
alchilice.
 c)Hidrocarburile aromatice se găsesc în proporție
mai redusă decăt celelalte hidrocarburi . Totuși ,
proporția lor în petrol variază în limite foare largi .
Astfel în fracțiunile ușoare se găsesc în propoție de 4-
20% hidrocarburi aromatice monociclice ; în
fracțiunile care fierb peste 2000C , crește conținutul în
compuși cu mai multe nuclee aromatice . Cu cât
conținutul în hidrocarburi aromatice din fracțiunile
grele este mai mare , cu atăt petrolul respectiv conține
mai mult asfalt.
 Dintre celelalte clase de substanțe organice care se
găsesc în petrol , se menționează compușii cu oxigen :
acizi grasi , acizi naftenici și fenoli , care imprimă
petrolului caracter acid : compușii cu sulf : hidrogen
sulfurat , mercaptani etc. , care imprimă petrolului
miros neplăcut și proprietăți corosive ; compușii cu
azot , care au caracter bazic ; diferite substante
organice cu stuctura complexa conținand O , S și ,
uneori , N , denumite rășini și asfaltene .
 Distilarea petrolului
Pentru producerea petrolului, motorinei, combustibilului
pentru aviație și a păcurii din petrolul brut, acesta trebuie
mai întâi descompus în componentele sale. Acest lucru se
realizează în rafinăriile de petrol prin intermediul unui
proces de distilare: mai întâi, petrolul brut este încălzit într-
un cuptor tubular, la presiune atmosferică, până la
aproximativ 370 °C, ceea ce cauzează evaporarea acestuia.
Vaporii de petrol brut sunt transferați într-o coloană de
distilare („coloana de rectificare") în care aceștia se ridică și
se răcesc. Diferitele hidrocarburi condensează la diferite
niveluri, în funcție de punctele acestora de fierbere și pot fi
extrase separat.
În cadrul proceselor de distilare atmosferică, nu trebuie să se
depășească temperatura de 400 °C; în caz contrar,
componentele petrolului brut se vor degrada („crachează").
Cu toate acestea, la aceste temperaturi nu poate fi realizată
separarea completă - la baza coloanei rămâne un amestec de
hidrocarburi cu un punct de fierbere ridicat, așa-numitul
reziduu atmosferic.
Acest lichid rezidual este supus unei distilări secundare în
condiții de vid. La o presiune redusă (vid primar între 10
și 50 mbari), punctul de fierbere al amestecului este mai
scăzut, ceea ce permite separarea suplimentară la
temperaturi doar ușor mai ridicate.
 Istoria prelucrării petrolului în România
România împlineşte anul viitor 164 de ani de când
a procesat pentru prima dată petrol în rafinăria de la
Râfov, lângă Ploieşti, care a fost şi prima rafinărie din
lume, fondată în anul 1857 de fraţii Teodor şi Marin
Mehedinţeanu.
Ţara noastră are însă o tradiţie mult mai veche în
industria petrolieră. Extracţia petrolului în România –
folosit vreme îndelungată pentru ungerea osiilor la
care, pentru iluminatul curţilor boiereşti ori în tratarea
unor boli la oameni şi animale – datează din timpuri
foarte vechi.
Cea dintâi a fost construită în 1857 la Râfov, lângă Ploieşti,
cam în apropierea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti de astăzi,
de către Teodor Mehedinţeanu şi a trecut, un an mai târziu,
în proprietatea fratelui său, Marin Mehedinţeanu. Această
rafinărie a obţinut, în baza unui contract încheiat în
octombrie 1856 între Teodor Mehedinţeanu şi primăria
Bucureştilor, dreptul exclusiv de a aproviziona iluminatul
Capitalei muntene cu gaz lampant. Contractul a început a fi
executat la 1 aprilie 1857, când, prin înlocuirea uleiului de
răpită cu produsele furnizate de rafinăria din Râfov,
‘Bucureştii au devenit cel dintâi oraş din lume iluminat în
întregime cu ţiţei distilat.
 În anul 1857, totalul producţiei Ţărilor Române a
însumat 275 tone ţiţei brut. Cu această cifră, România
s-a înscris ca fiind cea dintâi ţară în statistică mondială
a producţiei petroliere, înaintea altor state mari
producătoare de combustibil lichid, precum Statele
Unite ale Americii (1860), Rusia (1863), Mexic (1901)
sau Persia (1913).
 București-primul oraș iluminat cu gaz lampant
În urmă cu 158 de ani, Bucureştiul intra în istorie
ca fiind primul oraş din lume iluminat cu ajutorul
petrolului lampant. „Adevărul“ vă spune astăzi
fascinanta poveste a momentului în care Capitala a
punctat un record mondial. În anul 1857, Bucureştiul a
intrat în istorie ca fiind primul oraş din lume în care a
fost introdus iluminatul cu petrol lampant. Însă, înainte
ca „marea minune“ să fie înfăptuită, oamenii care
trăiau în Bucureşti erau nevoiţi să se descurce pe străzi
cu ajutorul lumânărilor.
 „Chiar dacă a fost introdus iluminatul cu petrol
lampant, mahalalele de la periferie nu se bucurau de
acest lucru. De fapt, doar centrul Bucureştiului era
iluminat cu petrol lampant“, povesteşte istoricum Dan
Falcan. Imediat ce se lăsa seara, locuitorii
Bucureştiului aprindeau lumânări pentru a putea să-şi
lumineze calea sau casele. Tot oraşul era înghiţit de
beznă şi cei mai mulţi bucureşteni se culcau imediat ce
se lăsa întunericul.