Sunteți pe pagina 1din 13

Curs pentru specializarea BIOLOGIE anul I – semestrul al II-lea

Şef lucrări dr. ing.


Alexa Irina-Claudia
 Poliglucidele sunt substanţe macromoleculare
formate dintr-un număr mare de resturi de
monoglucide, unite prin legături glicozidice.
- se găsesc în natură atât în regnul vegetal, unde
predomină, cât şi în regnul animal;
- prezintă activitate optică (având în moleculă C*);
- sub aspect chimic, au slab caracter reducător;
- unităţile structurale de bază ale poliglucidelor
sunt diglucidele;
- în mediu acid sau sub acţiunea unor enzime
specifice, are loc hidroliza treptată, formându-se
produşi intermediari cu un grad de polimerizare
din ce în ce mai mic şi cu putere reducătoare din
ce în ce mai mare;

- prin hidroliza
totală se obţin
monoglucidele
constituente;
- au rol fiziologic important :
 substanţe de rezervă (amidon, glicogen)
Clasificarea poliglucidelor
 poliglucide omogene
– formate din resturi de monoglucide
identice sau din derivaţi ai acestora;

 poliglucide neomogene

– formate din resturi de monoglucide


diferite sau din derivaţi ai acestora.
Clasificarea poliglucidelor
 hexozani
– formate din hexoze - glucani, fructani,
galactani

 pentozani

– formate din pentoze - arabani, xilani


Reprezentanţi ai poliglucidelor
Cele mai răspândite şi mai importante poliglucide
omogene
o este sunt:
o poliglucidă
 celuloza omogenă, macromoleculară,
formată din mai multe resturi de β-D-
amidonul
glucopiranozăunite prin legături 1,4-β-glicozidice
 glicogenul
o este specifică regnului vegetal, formând peste
50% din masa lemnoasă a arborilor

o unitatea structurală a celulozei este celobioza


o hidroliza sa sub acţiunea unei enzime specifice
numită celulază duce la formarea de celobioză şi apoi
sub acţiunea celobiazei la β-D-glucopiranoză;
o omul nu poate asimila celuloza, dar animalele
rumegătoare reuşesc asta pe cale enzimatică;
o este foarte utilizată sub formă de bumbac, hârtie,
fără o mare transformare în structura sa;
o în ţesuturile vegetale, mai multe macromolecule de
celuloză se unesc prin legături de hidrogen şi
formează fibrele de celuloză;
o ea poate fi transformtă în trinitroceluloză,
celuloid, etc.
o este cea mai importantă poliglucidă de rezervă din
plantele superioare, formată din α-D-glucopiranoză
şi conţine legături 1,4 şi 1,6-α-glicozidice
o se formează în frunze în procesul de fotosinteză
o este insolubil în apă rece dar solubil în apă caldă
o reprezintă principala sursă de glucide din
alimentaţia omului şi furajarea animalelor
o granula de amidon este formată din două
componente ce se deosebesc între ele atât din punct
de vedere structural cât şi prin proprietăţile fizice
COMPONENTELE  amiloza
AMIDONULUI
 amilopectina

o reprezintă 20-30% din granula de amidon


o este formată prin legături 1,4-α-glicozidice şi are
o structură liniară (unitatea sa structurală fiind
maltoza);
o reprezintă componenta predominantă a granulei de
oamidon (70-80%)tot din resturi de α-D-glucopiranoză
este formată
unite atât prin legături 1,4-α-glicozidice cât şi prin
legături 1,6-α-glicozidice, deci are o structură
ramificată (între ramificaţii se află în medie 25-30
resturi de glucoză);
o prin încălzire se descompune în dextrine – compuşi
macromoleculari mai simpli
o sub acţiunea unor enzime specifice numite amilaze,
amidonul hidrolizează, descompunându-se în
dextrine: amilodextrina, eritrodextrina,
acrodextrina, maltodextrina.
o mersul hidrolizei poate fi urmărit prin reacţia de
culoare ce o dau dextrinele cu iodul
o iodul în soluţie de iodură de potasiu colorează
amilodextrina în violet, iar eritrodextrina în roşu.
Acrodextrina şi maltodextrina nu dau reacţie de
o reprezintă poliglucida de rezervă din organismele
animale;
o are o structură ramificată asemănătoare
amilopectinei, ramificaţiie fiind mai dese decât la
amilopectină (între ramificaţii se află în medie 7-8
resturi de glucoză);

o Galactani: agar-agar (structură asemănătoare


amidonului: agaroza şi agaropectina) – folosit ca
materie de bază pentru mediile de cultură
o Chitina – formată din β-D-glucozamina-N-
acetilată – se găseşte în aripile insectelor,
carapacea crustaceelor.