Epidemiologia bolilor netransmisibile

Conf. Dr. Alexandra Cucu

 Noțiuni generale (1)
• importantă problemă de sănătate publică

• principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la

nivel mondial

• OMS - estimări:
– aproape două treimi din decese la nivel mondial,
majoritatea dintre acestea fiind decese premature
– aproape jumătate din povara globală a bolilor
(tendință accentuată de creștere)
– BCV, tumori, boli respiratorii, DZ - mortalitate ridicată

2
 Noțiuni generale (2)

• Prevalența bolilor cronice – creştere accentuată,

determină:
 scăderea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 scăderea calităţii vieţii,
atât în regiunea europeană cât şi în întreaga lume.

3
 Noțiuni generale (3)

Principalii factori de Măsuri de scădere a incidenţei bolilor

risc (OMS): cronice pe termen scurt:
• Fumatul, • schimbarea obiceiurilor alimentare,
• creşterea activităţii fizice,
• Inactivitatea fizică, • renunţarea la fumat și alcool,
pot preveni
• Dieta nesănătoasă,
 80% din bolile coronariene,
• Consumul de alcool.  90% din cazurile de DZ tip 2 şi
 1/3 din cancere.

4
 Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscută;
2. Perioada de latenţă mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Determină mari disparităţi în starea de sănătate (mortalitate prin
boli cronice mai mare în țări sărace, impact major asupra
populațiilor sărace/marginalizate);
6. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace

- urbanizare - modificarea comportamentului

- industrializare alimentar,
- scăderea nivelului de activitate fizică
- dezvoltare economică - creşterea consumului produselor din
- globalizare tutun

5
 Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este
determinată de un număr relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.
10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice;
11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional,
pentru a fi prevenite şi controlate.

6
 Instrument OMS pentru prevenirea și controlul
bolilor netransmisibile –
Plan Global de Acțiune 2013-2020
Rezultate asteptate:
• Reducerea mortalității prin BNT,
• Reducerea consumului dăunator de alcool,
• Reducerea prevalenței inactivității fizice,
• Reducerea consumului de sare,
• Reducerea consumului de tutun,
• Reducerea prevalenței HTA,
• Stoparea creșterii prevalenței diabetului și
obezității,
• Asigurarea medicației pentru prevenirea
afecțiunilor cardiace,
• Asigurarea medicamentelor esențiale.

7
Primele 10 cauze de deces la nivel mondial în 2016

Disciplina Sănătate Publică și

Management, Facultatea de Medicină, 8
UMF "Carol Davila"
 Tendinţe pe plan naţional

• modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări

importante în ultimele decenii,

• creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii datorate

acestora,

• creşterea ponderii populaţiei vârstnice,

• acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu,

comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi a
serviciilor de sănătate.

9
Structura deceselor pe cauze, în România, în anul 2019

Sursa: INS - baza de date Tempo online, oct. 2020

10
 Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
 hipertensiunea arterială;
 cardiopatia ischemică;
 bolile cerebrovasculare.
2. Tumori
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect
3. Bolile aparatului respirator
 BPOC
 Astmul
4. Bolile aparatului digestiv
 Boli digestive
 Hepatite cronice şi ciroza
5. Boli de metabolism şi nutriţie
 Diabetul
 Obezitatea
6. Bolile psihice

11
Bolile cronice

BOLILE CARDIO VASCULARE

12
 1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

 principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au graniţe

geografice, economice sau sociale.

 aproape o treime din cazuri au fost fatale, principalele categorii

fiind:
- cardiopatie ischemică,
- accident vascular cerebral,
- hipertensiune arterială.

 OMS – prevalența nu este cunoscută, se estimează

supraviețuirea după IMA sau AVC la 20 mil. persoane anual
îngrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.

13
 1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

In România
• Constitue principala cauză de mortalitate

• Rata standardizată de mortalitate - de peste două ori

mai mare decât media UE.

• Cele mai importante pentru România sunt:

– hipertensiunea arterială;
– cardiopatia ischemică;
– bolile cerebrovasculare.

14
 Rata std demortalitate prin BCV,
2016

Sursa:
Eurostat
 BCV o problema de sanatate publica in UE

• 1,68 mil
decese/an
(UE 27)
• 37% din
totalul
deceselor/
an

Sursa: Eurostat
 446

315

190

rsa: European Health for all, 2019

17
Bolile cronice

CANCERE

18
 2. Tumori maligne
Rezumat România
• a doua cauza de deces -20% din totalul deceselor in 2010
• Dinamica în creştere incidenta si prevalenta
• Factorii de risc principali:
Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer
Dieta, care determina circa 30%
Supragreutate/obezitate (legătură cu cancerul de esofag, colon, sân, endometru,
rinichi).
• principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt următoarele:
F cancerul de sân;
cancerul de col uterin;
cancerul de colon şi rect.

B cancerul bronhopulmonar;
cancerul de colon şi rect
prostata

19
2. Cancere –incidenta si prevalenta
Incidence of cancer per 100 000

<= 1000
<= 800
<= 600
<= 400

European Region <= 200

Prevalence of cancer (%) 2014

No data No data
Min = 0

Prevalența prin cancer în România,

<= 6 Europa și Uniunea Europeană în anul
<= 4.8
<= 3.6 2014
<= 2.4

European Region
No data
<= 1.2 Sursa: WHO/Europe, European
No data
2014 Min = 0
HFA Database, 20
Mortalitatea prin cancer, 2015-
2018

21
Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin
tumori la genul masculin, 2018
Regiunea Europeană România

Disciplina Sănătate Publică și

Management, Facultatea de Medicină, 22
UMF "Carol Davila"
Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin
tumori la genul feminin, 2018
Regiunea Europeană România

23
 187

160

155

rsa: European Health for all, 2019

24
25
26
Cancerul de col
incidenta si
mortalitate
standardizate

27
Cancer de san - mortalitate

28
 3. Bolile cronice ale aparatului respirator

• A treia cauză de deces în România,

• Între ţările europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din

această cauză.

• În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea

ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea
deceselor prin boli respiratorii cronice.

• În România, cele mai importante cauze de morbiditate şi

mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC
şi Astmul bronsic.

29
 RO - 51
ER - 46
EU - 42

ursa: European Health for all, 2019

30
 EU / RO

Evolutia mortalitatii specifice prin

boli pulmonare cronice in
Romania,
45 in perioada 1980 - 2010
40

35

Nr. decese/100000 loc.

30

25

20

15

10

0
90

96

98

00
80

02

04

06

08

10
•
19

19

19

20
19

20

20

20

20

20
Sursă: ECHI – List of Indicators

31
 Astmul bronşic
Prevalenta Astmul bronşic
Prevalenta Astmul bronşic 0-14 ani
0-14 ani
Tulb.de vorbire 0.54

Tulb.de comport.si adapt. 0.57

Afectiuni cr.amig.si veg. 1.15

Anemia cr.carenta Fe 0.92

Alte tulb.de vedere 0.53

0.6
Astmul bronsic 0.77

Alte boli de metab. 0.83

Rur
Deform.castig.ale membr. al
0.93

Hipotrofia stat. 1.22

1.2
Urb
Hipotrofia pond. 1.5 an
1.6
Sechele de rahitism 0.7
1.8

Def.castig.ale col.vert. 2.5

Obezitatea de cauza neend. 1.4

3.2

Vicii de refractie 1.7

7.2

0 2016
Sursa: Rap san copii 1 2 3 4 5 6 7 8 %

Sursa: ECHI 2014 32

 Astmul bronşic
• Astmul bronşic este una dintre cele mai întâlnite boli cronice, mai frecventă în
copilărie (1 din 7 – 10 copii suferă de această boală)
• Astmul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin mortalitate
(care manifestă o tendinţă de scădere), cât mai ales prin costurile directe şi
indirecte legate de îngrijirea pacienţilor şi de calitatea vieţii acestora. Astfel, la
nivel mondial se estimează costurile asociate astmului ca fiind mai mari decât
costurile asociate TBC şi HIV la un loc.
• Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi controlat, prin diminuarea expunerii la
principalii factori de risc, respectiv:
 urbanizarea şi extinderea industrializării,
 expunerea la alergeni domestici,
 anumite droguri (antiinflamatoarele nesteroidiene),
 greutatea mică la naştere şi infectiile respiratorii repetate în copilărie,
 rinita alergică,
 fumatul în timpul sarcinii.

33
 4. Bolile aparatului digestiv
România
• A patra cauză de deces,
• Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă accentuată de
creştere până în anul 1997, după care a înregistrat o evoluţie
cvasiconstantă.

Europa – România
• Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea
Europeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă faţă
de media europeana.
• Locul 4 în Regiunea Europeană la mortalitatea prin boli
digestive (după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan).
• Locul 3 la morbiditatea spitalizată prin boli digestive.
Disciplina Sănătate Publică și
Management, Facultatea de Medicină, 34
UMF "Carol Davila"
 4. Bolile aparatului digestiv CIFRE
COD
DENUMIRE DIAGNOSTIC
999 ABSOLUT
NR.CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE E
DECLARATE DE MF DE FAMILIE ULCER GASTRIC 555 11971
ULCER DUODENAL 556 11687
ULCER PEPTIC CU
CIFRE LOCALIZARE NEPRECIZATA 557 2004
DENUMIRE DIAGNOSTIC ABSOLUT ULCER GASTRO-JEJUNAL 558 2514
GASTRITA SI DUODENITA 472 141
E 559
ILEUS PARALITIC SI 571 983
ULCER GASTRIC 3898 OCLUZIA INTESt
ULCER DUODENAL 4922 BOALA ALCOOLICA A
FICATULUI 578 2042
GASTRITA SI
BOALA TOXICA A
DUODENITA 22578 FICATULUI 579 1866
ILEUS PARALITIC SI FIBROZA SI CIROZA
OCLUZIA 11329
FICATULUI 581 7245
BOALA ALCOOLICA A LITIAZA BILIARA 584 24781
FICATULUI 14069 BOLNAVI IESITI
COLECISTITA DIN SPITAL BOLI
585
ALE 87288
BOALA TOXICA A
APARATULUI
PANCREATITA CARDIO-VASCULAR
ACUTA 587 1791
FICATULUI 5927 Număr bolnavi
FIBROZA SI CIROZA În evidenţa
Ancheta de
FICATULUI 26335 Boala
prevalenta
medicilor de
LITIAZA BILIARA 32711 familei
1997
(2015)
COLECISTITA 12501
Boala ulceroasă 572 000 304 15635
PANCREATITA ACUTA 9927
 55

34
26

rsa: European Health for all, 2019

36
 Ciroza hepatică
• Principalii factori de risc:
– etilismul cronic (prima cauză de ciroză în SUA);
– hepatitele cronice de etiologie virală sau autoimună,
– bolile metabolice (hemocromatoza, boala Wilson),
– afecţiuni ale ductelor biliare,
– insuficienţa cardiacă cronică,
– diverse substanţe toxice.
• Se asociază cu morbiditate şi mortalitate crescute şi afectează numeroase persoane, în
cei mai productivi ani ai vieţii.
• Supravieţuirea la 10 ani după diagnosticul de ciroză hepatică compensată; 50%.
• Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică este transplantul hepatic.
• Se consideră că 90% din cazuri ar putea fi prevenite prin evitarea consumului excesiv de
alcool şi prin evitarea principalilor factori de risc pentru transmiterea virusurilor
hepatitice.

• România
– locul 1 în Europa, la mortalitatea prin hepatite cronice şi ciroze,
– o rată standardizată de mortalitate de peste 3 ori mai mare decat media europeana.

37
 Mortalitate ciroza 20 – 64
Bărbaţi Femei

97 Ungaria Ungaria 29
68 România România 28
44 Slovacia Rusia 22
42 Rusia Slovenia 16
42 EU10 Estonia 16
40 Slovenia
Slovacia 16
36 Estonia
EU10 14
34 Lituania
Lituania 13
26 Cehia
Letonia 10
25 Austria
Germania 10
24 Bulgaria
Danemarca 9
24 Germania
Cehia 9
23 Letonia
Austria 8
22 Polonia
Marea Britanie 8
22 Portugalia
Belgia 8
22 Luxemburg
22 Danemarca Finlanda 8
22 Finlanda Luxemburg 7
18 Franţa Franţa 7
17 EU15 Portugalia 7
16 Marea Britanie EU15 7
16 Belgia Polonia 5
14 Spania Bulgaria 4
12 Italia Italia 4
7 Irlanda Irlanda 4
6 Grecia Spania 3
6 Suedia Olanda 3
6 Olanda Suedia 2
Grecia 1 38
100 80 60 40 20 0
Rate standardizate la 100.000 locuitori
APVP Femei Barbati

39
 5. Boli de metabolism şi nutriţie

Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din ce

în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe și indirecte pe care le determină,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente vasculare
cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice,
malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de
scădere a calităţii vieţii

Modelul morbidității
◦ Țările dezvoltate - majoritar > 65 ani
◦ Țările în curs de dezvoltare - vârstă medie (35-64
ani).
Mortalitatea prin diabet = decese atribuite direct diabetului +
decese atribuite complicaţiilor acestuia
40
 13

11

rsa: European Health for all, 2019

41
 RO "Epidemia" de Structura

diabet
CAZURI NOI DE IMBOLNAVIRE PE TIPURI DE DIABET
ZAHARAT DECLARATE DE MEDICUL DE FAMILIE,
PE GRUPE DE VARSTA, SEXE SI MEDII, AN 2015

63 000 cz noi/an

Sursa: INSP-CNSISP
42
43
 Obezitatea
OMS estimează ca în lume există:
• 1 miliard de adulţă supraponderali
• 500 de milioane de adulţi obezi (peste 20 ani)
• În toate ţările lumii se înregistrează în ultimele decenii o creştere alarmantă atât
a prevalenţei cât şi a incidenţei obezităţii, iar previziunile actuale indică trenduri
ascendente în evoluţia fenomenului
Europa:
• obezitatea şi supraponderabilitatea
• Prevalenţă: 10-20% pentru sexul masculin şi între 10-25% pentru sexul feminin
• O problemă majoră de sănătate publică, într-o ascensiune rapidă este şi
obezitatea la copii şi tineri
Consecinte
• creşterea mortalităţii -unul din 13 decese înregistrate anual - determinat de
obezitate-, riscul de deces crescând proporţional cu greutatea corporală
• speranţa de viaţă pentru persoanele obeze este redusă cu 8-10 ani
• 2-8% din costurile totale ale îngrijirilor medicale în ţările occidentale sunt
atribuite obezităţii.

44
National Health interview Survey 2019
ROMANIA
BMI distribution NCD BURDEN

HEALTH
CONDITION
DETERMINANTS

Source: National Institute of Statistics, National Health interview Survey 2014 Survey
2014 BMI distribution
Proportion of adult
persons (18+) who are
obese, i.e. whose
body mass index
(BMI) is = 30 kg/m².
45
Obezitatea copii

46
 6. Bolile psihice
• Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi prevalenţa în continuă expansiune
– A IV-a cauza de DALY
CONSECINTE:
• o mare putere invalidantă,
• o evoluţie îndelungată,
• afectează atât individul, cât şi familia si comunitatea
• recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat
• povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de muncă pe termen variabil,
implicarea în îngrijirea persoanei bolnave a altor membti ai familiei, costul susţinerii sociale a
acestor persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă precară a copiilor
proveniţi din părinţi cu astfel de afecţiuni etc
• povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea drepturilor omului
• Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.

47
Rata prevalenței bolilor depresive
(nr.cazuri la 100 000 loc) - România vs.
Global

Romania, Both sexes, All Ages, Depressive disorders

Global, Both sexes, All Ages, Depressive disorders
Sursa: Institute for Health Metrics and Evaluation- http://ghdx.healthdata.org/gbd-results-tool.
 Bolile psihice
Incidence of mental disorders per 100 000

<= 2000
<= 1600
<= 1200
<= 800

European Region <= 400

Incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de No data No data
2014 Min = 0
comportament în România, în anii 2006-2015

49
 19

12

rsa: European Health for all, 2019

50
 ER – 10,5
EU – 9,6
RO – 8,8

rsa: European Health for all, 2019

51
 EU – 9,16

ER – 7,82

RO – 6,02

rsa: European Health for all, 2019

52
53
54
55
LP Surse de informatii

56
57
58
Info EU/ EECD

59
Info EU/ EECD

60
61
62
63
Info OMS

64
65
66
67
INSP

68
69
70
Institutul national de statistica

71