REPTILELE


Reptilele
Reptilele sunt
sunt primele
primele
vertebrate,
vertebrate, aa căror
căror
respirație
respirație este
este exclusiv
exclusiv
pulmonară.
pulmonară.

Plămânii
Plămânii sunt
sunt alungiți.
alungiți.

Inspirarea
Inspirarea sese face
face
datorită
datorită lucrului
lucrului mușchilor
mușchilor
intercostali.
intercostali.

Expirarea
Expirarea sese face
face pasiv.
pasiv.
 Aligatorul american
La un moment dat, aligatorul
american devenise o specie ameninţată
cu dispariţia, din cauză că a fost vânat
pentru pielea lui. Eforturile de
protejare a speciei au fost încu­nunate
de succes, iar numărul lor a . crescut.
Aceşti aligatori se Înmu­lţesc de obicei
primăvara. Femela depune cam 50 de Gavialul
ouă Într-o grămadă de frunze şi din Gavialul are maxilare lungi, dotate cu
alte materiale vegetale şi păzeşte aproximativ 100 de dinţi mici -
cuibul În timpul clocirii. Puii stau cu echipament ideal pentru prinderea peştilor şi a
broaştelor sub apă. Cel mai acvatic din toţi
mama lor până la trei ani. crocodilii, gavialul se deplasează stângaci pe
uscat şi rareori părăseşte apa, cu excepţia depu­
nerii ouălor. Femela depune 35- 60 de ouă
noaptea, Într-o groapă săpată cu picioarele din
spate la malul apei. Ea stă În apropiere cât timp
ouăle sunt incubate, adică 60-80 de zile.
Ca toţi crocodilii, şi gavialul a fost vânat pentru
pielea lui, iar astăzi este o raritate.
 Crocodilul indian
Crocodilul indian este un crocodil
puternic, cu o gură largă şi grea.
Adulţii pot prinde mamifere
mari, cum ar fi antilope şi bivoli,
dar se hrănesc şi cu broaşte, şerpi
şi broaşte testoase. Puii mănâncă
insecte şi alte vietăţi mici. În
sezonul de împerechere, femela
depune 25 până la 35 de ouă într-
o groapă, pe malul râului. Ea
poate să aibă şi al doilea rând de
pui în acelaşi sezon.

Crocodilul pitic vest­african (crocodilul de

baltă) Aest crocodil mic a devenit foarte rar în
ultimii ani, din cauza schim­bărilor suferi te de
râurile şi lacurile în care trăieşte şi a vânării
neîncetate. Animal lent şi nepericulos, el este uşor
de prins şi de omorât. Se cu­nosc puţine despre viaţa
lui, dar se crede că este activ noaptea, când se
hrăneşte cu crabi, broaşte şi peşti. Femela depune
cam 20 de ouă într­o grămadă de frunze şi din alte
materiale vegetale
Crocodilul de Nil nu traieste doar in Nil. El se gaseste in raurile si lacurile
dn toata Africa tropicala si sudica.
 Terapinul de râu
  Numită şi bata gur, aceasta este o
broască ţestoasă de apă dulce, dar
poate trăi şi în ape sărate. Îşi face
cuibul în malurile nisipoase şi de
aceea oamenilor le este uşor să o
prindă şi să sape după ouăle ei. În
Malaiezia, pentru salvarea
terapinului de râu s-au înfiinţat
crescătorii, în care puii trăiesc în
siguranţă până când ating vârsta
de doi ani.
Broasca testoasă de baltă
Broasca ţestoasă de baltă iese
rareori din apă şi adesea se în­călzeşte pe
buştenii plutitori. Puii se hrănesc în
principal cu insecte, mormoloci de
broască şi alte mici animale neverte­
brate, dar după ce cresc încep să se
hrănească cu plante. Vara, femela poate
să depună până la trei rânduri de ouă de
4-23 de bucăţi fiecare.
 Broasca testoasă de pădure
Această ţestoasă cu carapace zgrun­
ţuroasă trăieşte în apropierea apei,
dar îşi petrece cea mai mare parte a
vieţii pe uscat. Este un bun
căţărător şi se hrăneşte cu fructe,
viermi şi insecte. În mai sau iunie,
femela depune şase până la opt ouă.
Puii pot să iasă înainte de venirea
toamnei, dar de obicei ouăle
testoaselor din teritoriile nordice nu
vor ecloza decât în următoarea
primăvară.
Broasca testoasă de Aarau
Este cea mai mare dintre broaştele
ţestoase care îşi retrag capul în lateral
sub carapace. Femelele se adună în
număr uriaş pe malurile nisipoase,
pentru a-şi depune ouăle. Când puii ies
din ouă, ei trebuie să ajungă singuri în
apă.
 Iguana de mare
  Iguanele de mare sunt singura specie de
şopârlă care-şi petrece majori­tatea
timpului în mare, înotând şi
scufundându-se în căutare de alge, hrana
ei principală. Când se află în apă, iguana
îşi foloseşte coada puternică pentru a se
propulsa. Iese la suprafaţă pentru a
respira, dar când se scufundă pulsul îi
scade, pentru ca organismul să folosească
mai puţin oxigen. Şopârla-şarpe de Transvaal

Această şopârlă se strecoară prin iarbă

cu mişcări de şarpe ale corpului şi
cozii, căutând insecte şi păianjeni.
Picioarele ei minuscule adesea nici nu
ating pământul în timp ce se mişcă.
Cele două până la patru ouă se
dezvoltă în interiorul corpului
femelei. Puii, pe deplin formaţi, sparg
coaja
oului îndată ce acestea au fost depuse.
 Sarpele boa de smarald

Şarpele boa de smarald

este un şarpe verde
deschis, care îşi petrece
mare parte a vieţii în
copaci, în care se
încolăceşte pe o creangă.
Îşi aşteaptă prada, care
constă în păsări şi iilieci,
pe care o prinde şi o
omoară cu colţii săi
ascuţiţi. Este cel mai rapid
în mişcări din toate
speciile de boa şi este şi
un bun înotător.
 Şarpele de apă cu pete
Capabil să se deplaseze uşor atât în apă
cât şi pe uscat, acest şarpe prinde vietăţi
cum ar fi peşti sau broaşte. Ochii lui
mici sunt îndreptaţi înainte, iar nările se
află pe partea de sus a capului. Când
şarpele se scufundă, nările îi sunt
acoperite. Are un venin de o putere
medie. Şarpele de copaci
Şarpele de copaci, numit şi
boomslang sau şarpele Boom, este unul
dintre cei mai activi şi mai otrăvitori
şerpi din Africa. Veninul produs de
glandele speciale curge pe dinţii mari;
zimţaţi din gură şi apoi intră în corpul
victimei, atunci când şarpele muşcă. In
mod normal, şarpele omoară cu ajutorul
veninului animale ca şopârle, broaşte şi
păsări, dar muşcă tura lui e mortală şi
pentru oameni. Rareori atacă dacă nu
este provocat.
 Cameleonul lui Jackson
  Masculul acestei specii are pe cap trei
coarne mari femelele au doar un corn
mic pe nas şi două coarne minuscule,
deasupra ochilor. Verdele închis al
pielii îl ajută să se confunde cu coaja
acoperită de licheni a copacilor

Cameleonul Meller
  Modelul de culoare al acestui
cameleon face să fie foarte greu de
văzut atunci când stă nemişcat pe o
creangă, aşteptând sosirea prăzii.
Cameleonul Meller ajunge până la
lungimea de 58 cm.
Acest mic cameleon arată ca frunzele
moarte de pe solul pădurii, printre care
se ascunde. Chiar are linii care
seamănă cu nervurile frunzelor. Spre
deosebire de cei mai mulţi cameleoni,
cameleonul pitic îşi petrece viaţa la
sol. Nu poate să prindă nimic cu coada.
 http://www.enciclopedie.info/reptila/
 Manual de biologie clasa a IX-a
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Reptil%C4%83
 https://www.roportal.ro/articole/despre/aligat
ori_vs_crocodili_4592/