Circuite de intrare pentru

elemente sensibile parametrice

D. Punte Wheatstone de c.c. cu un braţ

activ şi tensiune de ieşire liniară cu
variaţia de rezistenţă a elementului
sensibil
A
Ue
 U D  UC   0 deci U C  U D .
I 0 A
I   0 Cum I1+Ir+I+ = 0, rezultă că I1 = -Ir,
astfel că se obţin relaţiile:
UC U A UC  E
I1  
kR0 kR0
U Ue E E
Ir  C din care E   Ue E R
R0  R rezultă: k 1  k 1 Ue  
kR0 R0  R k  1 R0
E E
UD  R0  1
kR0  R0 k 1
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile parametrice

E. Circuite de intrare pentru elemente sensibile inductive şi capacitive; pentru cazul

traductoarelor inductive şi capacitive (de deplasare, de nivel), la care impedanţa elementului
sensibil este de forma:
- la cele inductive: Z ES  RES  jLES (x) LES ( x)  L0  L( x)
1 CES ( x)  C0  C ( x)
- la cele capacitive: Z ES 
jCES ( x)
se utilizează fie montaje de punţi de c.a. lucrând în regim dezechilibrat, la care amplitudinea
tensiunii de dezechilibru depinde de intrarea x, fie circuite oscilante RC, la care frecvenţa de
oscilaţie depinde de intrarea x.
Exemplificare - într-o modalitate sumară - cazul unui circuit de intrare pentru un traductor
inductiv diferenţial de deplasare folosind o punte de c.a.
Se consideră elementul sensibil al traductorului, compus din două bobine cilindrice lungi B 1 şi
B2 identice, în interiorul căruia se deplasează un miez din material feromagnetic cilindric,
2
acţionat de mărimea de intrare (deplasarea x). (figura…)
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile parametrice

Pentru un Δx ≠ 0 apare un dezechilibru al punţii

dependent de valoarea deplasării Δx, iar faza
tensiunii de dezechilibru Ud depinde de sensul
deplasării faţă de poziţia de zero. Într-adevăr,
scriind tensiunea de dezechilibru (datorită
modului de construcţie a celor două bobine se
neglijează inductivitatea mutuală):
 Rp Rp 
Ud Ua   
 R  R  j( L  L) R  R  j( L L) 
 p 0 0 p 0 0 
ţinând seama că (ΔL)2 << L02 - după prelucrare devine:
2 jR p  L
Ud Ua
( R p  R0  jL0 ) 2
deci amplitudinea tensiunii de dezechilibru - considerată în modul - este proporţională cu variaţia
3
de inductivitate ΔL.
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile parametrice
Luând ca referinţă faza tensiunii alternative de alimentare a punţii (arg Ua = 0), atunci:

 2L0 ( R p  R0 )
arg U d  arg( 2 jR p L)  arg( R p  R0  jL0 )    arctg
2

2 ( R p  R0 ) 2  2 L20
Dacă se asigură condiţia (Rp+R0)2 - ω2L02 = 0 prin alegerea corespunzătoare a rezistenţei Rp,
atunci - faţă de poziţia de echilibru - argUd poate fi – π [rad] sau 0 [rad],

Concluzie: prin discriminarea fazei tensiunii de dezechilibru se asigură găsirea sensului

deplasării Δx în raport cu poziţia de echilibru.

2. Circuite de intrare pentru elemente sensibile generatoare

Mărimile de proces x de tip generator - mărimi active - au asociată o energie proprie, din care
o parte mică poate fi folosită în procesul de măsurare. Această parte este cedată elementului
sensibil care, folosind-o, ar rezulta că nu mai necesită surse auxiliare de energie. Totuşi,
aceste surse se folosesc pentru alimentarea circuitelor de intrare CI, care realizează - pe cale
electronică - adaptarea în nivel de semnal, adaptarea în impedanţă şi conversia în tensiune. 4
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile generatoare

A. Adaptarea în impedanţă – figura a -

presupune preluarea tensiunii generate de ES de
o aşa manieră încât circuitul de intrare al CC-ului
- prin impedanţa sa - să nu influenţeze ieşirea din
elementul sensibil.
Conform figurii b trebuie îndeplinită condiţia:
eES
ui  eES Ii 
RES  Ri
Ri 1
U i  Ri I i  eES  eES
RES  Ri RES
1
Ri
RES
 1 sau Ri  RES
Ri
condiţie care poate fi realizată cu un element activ având o foarte mare impedanţă de intrare.5
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile generatoare
O modalitate de realizare efectivă a acestei condiţii este prin
folosirea unui amplificator operaţional în montaj repetor –
figura…….
B. Pentru a realiza doar adaptarea în nivel de semnal se poate
folosi un montaj de amplificator neinversor ca în figura., la care:
 R  cu observaţia că rejecţia modului
ue  1  2  eES comun este slabă.
R1  R2

C. Pentru performanţe mai bune - adaptarea în nivel şi
_
impedanţă - se folosesc structuri diferenţiale ca în
figura de pe slide-ul urmator, la care: AO
+ ue
 unde RCT se numeşte rezistenţă
2R  eES
ue  1   eES de câştig (amplificare), cu R1
 RCT  ajutorul căreia se pot realiza
amplificări între 1 şi 1000 şi
rejecţia modului comun mai
bună de 120 dB. 6
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile generatoare

D. În cazul când semnalele de tensiune generate + R R

de elementele sensibile sunt de valori foarte mici, AO
_
obţinute de la surse cu impedanţe interne foarte R _
mari (de exemplu la elementele sensibile de pH),
eES R AO
se folosesc amplificatoare instrumentale cu ue
+
modulare-demodulare, sau structuri cu ambaza RCT _
R
termostatată pentru controlul riguros al derivei AO
termice. + R
E. În multe aplicaţii cerute de practica sistemelor de
achiziţie a semnalelor tip tensiune de nivel mic se
impune folosirea unor amplificatoare / atenuatoare cu
factor de amplificare programabil (sistemele de
achiziţie de date - prescurtat SAD - au în structura lor
un astfel de amplificator, a cărui factor de amplificare
este comandat numeric de µP sau µC).
7
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile generatoare
Ii
F. Când se doreşte conversia curent-tensiune, adică CI
IRES
pentru cazul când x+Δx → I+ΔI(x) = IES, atunci avem IES RES Ri
circuitul echivalent din figura a pentru care:
I ES  I i  I RES I R ES  RES  I i  Ri
a)
RES Dacă RES >> Ri, adică Ir
Ri RES/Ri >> 1, atunci: I i  I ES . I1 V- _ Rr
Ii  I .
RES ES Ultima relaţie se poate asigura cu un IRES AO
1 IES V+ + Ue
Ri circuit ca în figura b, denumit RES
V convertor curent-tensiune, pentru că:
I R ES  0
RES
b)
I1  I ES  I R ES  I ES Ue
U
I ES  U e  Rr  I ES .
Ir   e Rr
Rr
8
I1  I r  0
 Circuite de intrare pentru
elemente sensibile generatoare
G. Pentru cazul elementelor sensibile cu
acumulare de sarcină electrică (de exemplu la
cele piezoelectrice pentru măsurarea forţelor),
atunci schema echivalentă este cea din figura a
Prin alegerea convenabilă a impedanţei de
intrare Zi - tot de tip capacitiv - rezultă relaţia:
1 1

Ci CES
Folosind montajul din figura b, la care ICES este
neglijabil, se obţine:
dQ du
I ES  I r  0  Cr e  0
dt dt
Q
ue   care arată că ieşirea din AO este proporţională cu sarcina electrică dinamică
Cr acumulată pe CES; de aceea această schemă se mai numeşte şi amplificator
de sarcină sau convertor sarcină-tensiune. 9
 Circuite de prelucrare
intermediară (CPI)
Tensiunea obţinută la ieşirea circuitului de intrare - în general neliniară, conţinând, pe lângă
componenta utilă, şi componente parazite sau zgomote. → în cadrul CPI se caută să se
amelioreze informaţia obţinută la ieşirea din CI, → se doreşte o tensiune up proporţională cu x
(parametrul de proces).
Categorii de CPI:
♦ CPI tip circuite de liniarizare (exemplu montajele în punte care introduc neliniarităţi prin
însăşi modul lor de operare);
♦ CPI tip redresare + mediere (exemplu la punţile de c.a. cu modulare în amplitudine, este
necesară redresarea tensiunii obţinute şi medierea acesteia)
♦ CPI tip valoare efectivă (exemplu obţinerea valorii efective conform relaţiei de definiţie):
t 0 T
1
  CI (t )dt
2
U CI ef u În figura… sunt prezentate schematic cele mai întâlnite
T t0 tipuri de CPI
10
 Circuite de prelucrare
intermediară (CPI)

CPI tip circuit de

liniarizare
Elementele sensibile ES au - prin însăşi principiul de funcţionare - o dependenţă neliniară cu
mărimea de intrare x, neliniaritate care se poate accentua datorită modului de preluare a
variaţiilor Δx de către circuitul de intrare CI.
Pentru elementele sensibile neliniare, caracteristica lor statică este dată de constructor, fie sub
formă relaţională (mai rar), fie - de cele mai multe ori - sub forma unui tabel de valori (de
exemplu la un termocuplu se precizează t.t.e.m. din 0C în 0C pe intervalul de utilizare al
acestuia).
→ fie relaţional, fie experimental, se poate deduce dependenţa UCI = f(x) sub forma unei
succesiuni de valori (o înşiruire de puncte), care reprezintă caracteristica reală a elementului
11
sensibil împreună cu circuitul de intrare → figura a
12
 CPI tip circuit de liniarizare
Se doreşte obţinerea unei dependenţe
U CI  k  x sau U CI  k  x  U 0
Cum eroarea de neliniaritate εn > εnad (eroarea maximă admisă), o modalitate foarte utilizată
este liniarizarea pe porţiuni, care constă în alegerea punctelor de frângere x1, x2, ... pe
caracteristica reală în aşa fel încât, pe fiecare segment de funcţionare (0...x1, x1...x2, ...) să
fie îndeplinită condiţia εn < εnad → caracteristica liniarizată pe porţiuni UCILP pe baza căreia
se generează caracteristica UL = f(UCILP) din figura c.
Prin compunerea celor două caracteristici (a şi c) se obţine caracteristica liniară din figura b
care îndeplineşte condiţia de eroare de neliniaritate impusă.
I. Pentru x în domeniul 0 ≤ x < x1, tensiunea UCI este cuprinsă în intervalul 0 ≤ UCI < UC1 şi
deci:
U CI  m1 ' x U L  U CI  m1  m1  m1 ' x.
II. Pentru x1 ≤ x < x2, tensiunea UC1 ≤ UCI < UC2 şi:
U CI  U C1  m2 ' ( x  x1 ) U L  U L  m2 (U CI  U C )  m1U C  m2  m2 ' ( x  x1 ),
1 1 1

şi relaţiile pot fi continuate până la UCImax. 13

 CPI tip circuit de liniarizare
Pentru implementare se pot utiliza reţele de diode semiconductoare (obişnuite sau Zener)
sau tranzistoare; în figura… se prezintă o variantă care foloseşte diode Zener. Astfel,

I. Pentru 0 ≤ Ui < UDZ1 nici o diodă Zener nu conduce, astfel că tensiunea de ieşire Ue este
dată de relaţia:
Rr Rr care, în reprezentarea din Rr
U e   U i  U e  U i figura…., reprezintă primul m1  .
R0 R0 segment cu panta: R0 14
 CPI tip circuit de liniarizare
II. Pentru UDZ1 ≤ Ui < (UDZ1+UDZ2) se obţine:
 Rr Rr 
U e    U i  (U i  U DZ1 )
 R0 R1 
 Rr Rr  Rr
 U e    (U i  U DZ 1 )  U DZ 1
 R1 R0  R0
care se mai poate scrie:
 U e  m2 (U i  U DZ 1 )  U e1
Rr Rr
m2  si  U e1  U DZ 1
R1 || R0 R0
relaţie reprezentată în figura… prin De remarcat faptul că pentru a realiza corespondenţa
segmentul al doilea de pantă m2, cu dintre figura… şi figura c trebuie ca:
observaţia că m2 > m1. U DZ 1  U C1 , U DZ 2  U C 2  U DZ 1 etc 15
 Convertoare de ieşire (CE)

Locul convertorului de ieşire CE este după CPI, rolul acestuia fiind de a transforma
tensiunea liniară up din ieşirea CPI în semnalul calibrat y.
Cele mai folosite tipuri de semnale calibrate pentru traductoarele analogice sunt în tensiune
unificată şi în curent unificat, în timp ce la traductoarele numerice ieşirea poate fi un
echivalent numeric în conformitate cu un cod precizat, sau o frecvenţă de impulsuri.
O structură de convertor tensiune-
tensiune, care asigură un semnal
unificat de tensiune, se poate realiza cu
schema din figura…, în care tensiunea
Up(x) - obţinută la ieşirea CPI - variază
liniar cu parametrul de proces x în
limite neunificate, iar tensiunea U0 este
folosită pentru asigurarea limitei
inferioare a semnalului de ieşire Ue.
16
 Convertoare de ieşire (CE)
Tensiunea de ieşire Ue este dată de relaţia:
Rr Rr pe baza careia se poate face dimensionarea functie de
 U e  U p ( x)  U 0 . limitele de variatie ale iesirii si variatia tensiunii de
R1 R0 intrare.
O structură de convertor tensiune-
curent este prezentată în figura…
Considerând curenţii de polarizare
I- ≈ I+ ≈ 0 şi amplificarea A ≈ ∞, se
pot scrie relaţiile:
I1  I 2  0
UB  UA
Pentru ca să fie îndeplinită condiţia echivalent cu a considera că R4 şi R3
de ieşire în curent trebuie, de I e  I 4 alcătuiesc un divizor de tensiune în raport
asemenea, îndeplinită inegalitatea cu căderea de tensiune pe sarcina Rs 17
 Convertoare de ieşire (CE)
U e  ( R0  Rs ) I e R3
Aşadar: şi UB  Rs I e .
R3  R4
Ţinând seama de relaţiile anterioare se poate
UA U p U U
scrie:
 A e
0 R3 Rs R3 Rs
R1 R2 Ie  U p I e  ( R0  Rs ) I e
R3  R4 R3  R4
R3 Rs  0
UA  UB  Ie R1 R2
R3  R4
 R3 Rs   RR  Dacă se alege R4 = R2 şi
 I e  U p  R2   R1  3 s I e  ( R0  Rs ) I e  R3 = R1 atunci relaţia se
 R3  R4   R3  R4  poate scrie
 R1   R1 
 Rs I e  U p  R2   R1  Rs I e  ( R0  Rs ) I e  I   R2 U p ( x) .
 R1  R2  R1  R2
e
  R1 R0
sau, după o serie de calcule simple, rezultă 18
 Convertoare de ieşire (CE)
Pentru obţinerea unui curent de ieşire diferit de
zero (Iemin ≠ 0) se foloseşte o sursă de referinţă
U0 ca în figura…, la care:
 R2 U p ( x) R2 U 0 
I e    
 R1 R0 R1 R0 
Analog ca la varianta cu ieşire în tensiune unificată, se pot da exemplificări de dimensionare
corespunzătoare a rezistenţelor din schemă.

19
 SOLUŢII DE
ACHIZIŢIE/DISTRIBUŢIE A
DATELOR DE LA/CĂTRE PROCES
La sistemele ierarhice de conducere - nivelul de
proces cu traductoare/senzori analogice(i) - se
folosesc interfeţe de conversie şi comandă ICC
(acestea conţin - în structura lor - un convertor
analog-numeric CAN şi o interfaţă de
comunicaţie IC).
Comenzile elaborate în cadrul nodului local de
conducere / calculatorului de proces trebuie
transmise către dispozitivele de acţionare DA.
Principial, cele două elemente analogice din
structura unei instalaţii automatizate pot fi
conectate prin ICC ca în figura a (comentarii)
Când se pune problema achiziţiei/distribuţiei
pentru mai multe TA/DA, amplasate local la
distanţe mici, se folosesc configuraţii de
achiziţie/distribuţie a datelor care au - principial
- structura din figura b (comentarii) 20
 Sisteme de achiziţie de
date (SAD)
Pentru stocare, vizualizare şi prelucrare, datele analogice sunt achiziţionate sub formă
numerică; se utilizează sisteme de achiziţie de date (SAD) a căror parte esenţială este
convertorul analog-numeric CAN + circuite de condiţionare a semnalelor de intrare,
multiplexoare analogice sau numerice, dispozitive de eşantionare cu reţinere, registre
temporare de memorare a informaţiei numerice convertite, precum şi un bloc de comandă
care să asigure sincronizat efectuarea operaţiilor interne din cadrul unui SAD.
Performanţele unui SAD sunt date de:
- rezoluţia şi precizia cu care se realizează conversia A/N;
- numărul canalelor analogice investigate (servite);
- frecvenţa de eşantionare pe fiecare canal;
- cadenţa de transfer prin SAD, adică numărul maxim de eşantioane convertite care se obţin
la ieşire în unitatea de timp (indiferent de canalul de pe care provin);
- facilităţile oferite de condiţionare a semnalului de intrare;
- costul SAD-ului.
Clasificarea SAD-urilor poate fi făcută după următoarele criterii: 21
 Sisteme de achiziţie de
date (SAD)
a) în funcţie de condiţiile mediului în care lucrează:
-SAD-uri pentru medii de laborator (condiţii favorabile);
- SAD-uri pentru medii cu condiţii grele (echipamente militare, instalaţii telecomandate,
procese industriale);
b) în funcţie de numărul de canale analogice investigate (monitorizate):
- SAD-uri cu un singur canal;
- SAD-uri cu mai multe canale.
SAD-urile multicanal pot fi:
- cu multiplexarea numerică a ieşirilor din CAN-uri, fiecare CAN corespunzând unui canal;
- cu multiplexarea analogică a ieşirilor din dispozitivul de eşantionare şi reţinere (DER), la
fiecare canal analogic corespunzând un DER;
- cu multiplexarea analogică a semnalelor de intrare de nivel mare şi un singur DER;
- cu multiplexarea analogică a semnalelor de intrare de nivel scăzut şi amplificator
programabil (AFAP) + DER
c) din punct de vedere constructiv, ţinând seama de posibilităţile locale existente la un
proces care urmează a fi supravegheat şi/sau condus cu un calculator, se disting: 22
 Sisteme de achiziţie de
date (SAD)
- SAD-uri tip concentrator de date - denumit şi dispozitiv secundar compact - în care se
stochează date sub formă numerică de la mărimi de proces aferente unei zone (arii) de
răspândire spaţială, fiecare concentrator fiind conectat la postul central (dispecer) prin
intermediul unei magistrale de câmp;
- SAD-uri de tip placă multifuncţională de intrări/ieşiri analogice şi numerice compatibilă
cu magistrala de PC (plug in);
- SAD-uri de tip modul multifuncţional pentru intrări/ieşiri analogice şi numerice, organizat
în jurul unui microcontroller, cu alimentare proprie şi comunicaţie la distanţă prin
magistrală multipunct (tip RS-485) – stand alone;
- SAD-uri de tip terminal inteligent (traductor / element de acţionare inteligent) destinat
unei singure mărimi de intrare/comandă, care lucrează printr-o interfaţă serială multipunct
cu un PC (post dispecer);
-SAD-uri de tip aparate/instrumente programabile cuplate între ele prin interfaţă paralelă,
gestionarea interfeţei fiind asigurată de un controller de sistem.
NOTA: Structurile de SAD-uri de tip stand alone se realizeaza – in prezent – si in versiune
wireless (de exemplu WiFi).
23